414 matches
-
o expresie arabă străveche, extrem de uzitată: "amar precum colocvintul" și are o încărcătură simbolică a cărei punere în valoare ar fi fost utilă. În plus, astfel de texte cer un simț lingvistic adecvat. Nu poți spune, de exemplu, "beladonă" în loc de "mătrăgună" în traducerea unei scrieri arabe despre moarte. Sună ca o canțonetă italiană, tocmai când trebuie să te cutremuri în fața unui cuvânt aspru, ucigător). Pe scurt, Fadia Faqir, deși scriind în engleză și deci încercând din start să se adreseze unui
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
ora 19; Concert simfonic, sala C.N.A. „Ion Vidu“, 22. 05, ora 19. Teatrul de Păpuși „Merlin“: „Prințesa adormită“, 16. 05, ora 11; „Năzdrăvăniile lui Nică“, 16. 05, ora 1230. ARAD: Teatrul „Ioan Slavici“: „Minunea Sf. Valantios“, 15. 05, ora 18; „Mătrăgună“, 16. 05, ora 18; „Din doi în doi“, de A. Păunescu, 22. 05, ora 18. Filarmonica de Stat Arad: Tineri soliști bănățeni, 20. 05, ora 19. Teatrul de marionete: „Teatrul mic pentru cei mici“, 15. 05, ora 11, Szeged; „Piticul
Agenda2004-20-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282433_a_283762]
-
nu are nici o scuză; aceasta ar fi o probă de slăbiciune nevindecată a judecății. Ceea ce-ar fi necesar e ca d. D. Brătianu să se convingă că îndreptare a roșiilor nu e cu putință, precum nu se poate ca mătrăguna prin botez să devie stejar. Țara Românească a fost 134 {EminescuOpXIII 135} și este încă ventilul de siguranță al relelor sociale din statele vecine; roșii sunt în mare parte elementele rele și decrepite de cari împărăția turcului s-a curățit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zilelor noastre, În care se tot umfla, carnavalesc, „falca necesității imediate”: „Sta chircit În albeața ochiului/ și nu visa decât la următorul imperiu/ de noapte. Își demitizase secundă după secundă,/ credea doar În falca necesității imediate/ și a vanităților de mătrăgună/ dimineața, la prânz și la cină. Trăia fără nici o bătaie de inimă. Uitase să se mai joace./ Învățase să reușească”. Am recitit, mărturisesc, și poemul Mynheer, nume transferat, deloc Întâmplător, dintr-un plic negru al prozei mele În strofele poetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
cu toate acestea, la noi, la români, înjurătura cea mai comodă, mai repede venită pe buze este cea de mamă. De ce oare îi dată gura românului pe înjurătura cea mai urâtă, cea de mamă, nu știu. Și dacă înjură de mătrăgună, sfeștanie, coromâslă sau de orice altceva, adaugă la acesta cuvântul mamă, și-i mare păcat. Eu sunt născut ceva înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Am venit pe lume în sâmbăta Paștelui, printre cozonaci, cum spunea mama. Ea
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
azi. Cred că pe atunci aveam vreo trei anișori. Ne jucam de-a negustorul și cumpărătorii. Unul din copii era negustorul. Ne „vindea” tot felul de semințe, muguri, chiar flori. Pietricelele erau banii. Odată, „am cumpărat” mai multe semnițe de mătrăgună. Erau mici, lunguiețe și fiind dulci, le-am mâncat pe toate, nu știu, or fi fost cât încape într-o mânuță bună. După câteva ore cântam „cucurigu” și urlam ca locomotiva. Mama m-a luat în casă și m-a
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la spate aceste valori și traiul tihnit și s-a dus așa cum îl chema destinul. Probabil că a căutat ceva care nu găsea acolo, în căldura sânului familial. S-a mutat într-o altă inimă, iar acea femeie îi cânta "Mătrăgună prin livezi", iar Sandu, căci așa îi zicea, o acompania la acordeon. Așa-i în viață, trist, trist de tot, pentru că un om care caută, caută mereu, găsește, dar de fiecare dată găsește tot mai rău, tot mai puțin din
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
când îi vedeam pe cei doi cântând melodia aceea, ea cu vocea aceea cafenie de alto și când auzeam acel tremolo scos de instrument, spuneam: "E frumoasă, dom-le!" Și spuneam așa negândindu-mă la femeia lui Sandu nici la "Mătrăgună prin livezi"! Ați auzit-o și voi, desigur, e o melodie șăgalnică, duioasă și tristă, care sună a blestem. Sandu apăsa câteva clape ale acordeonului și atunci, combinat cu vocea femeii lui, totul se transforma într-o vrajă. Și blestemul
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
de bărbați cu voci grave, de baritoni și bași. Din când în când, se ridica glasul călugărițelor, niște voci cristaline, pure. A sfârșit și lam sărutat. Pe urmă, așa, la jarul țigărilor, mi-a cântat, acompaniat la micul său instrument, "Mătrăgună prin livezi". La sfârșit, fără a scoate un cuvânt, poate pentru a nu rupe vraja ce mai plutea în aer, m-am ridicat și am scormonit în jarul care de abia-și mai trăgea sufletul și am mai pus vreo
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
ei. La poartă se mai găseau cei doi ulmi uriași. În curte, printre plante de tot felul care creșteau într-o sălbăticie fantastică, se mai distingeau cei câțiva perji de pe timpul vieții scriitorului. Desișuri, tufe de păducel, cacadâri și porumbele, mătrăgune și lujeri de iederă sălbatică, ici, colo câte un butuc uscat și gros de viță de vie sălbăticită. Prin ierburi și bălării de tot felul de buruieni mișunau șerpii de apă, păiajenii, cosași din cei mari, melci și mii de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
să-l doboare din nou...! A continua În acest infernal ritm, avea să-i zdruncine puternic echilibrul nervos, iar pușcaria avea să definitiveze opera Începută de Lct.Col. Tudose Ion, punăndu-l În situația disperată de-ași oferi singur paharul cu mătrăgună...! O idee ce i se perindase prin minte În timpul când se afla În detenție, reveni În actualitate. Dacă dorea să mai existe, urma neapărat să Întreprindă ceva. Dar ce anume...? Să evadeze...! Dar În ce fel...? Să treacă clandestin frontiera
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și nuvela aia de Sorokin, aia de-i zice Dragostea lui Sanka, de n-o să ne vadă nimeni. Așa că tot nu scăpi, puicuța taichii, că tare mi-e dor de buzișoara ta spuzită și de ochioii tăi cât farfuriile cu mătrăgună clipocind de-amor. Rogu-te, când te dezbraci seara de cele toate, ai un gând spurcat și pentru unchiul tău din Iași, de-i zice hobăbăitul. Te străpup în eternitatea cracilor tăi găuriți, colo sus, fix, exact pe borțile calde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
caftanul muscalului : — Unde-ți ții ochii, dobitocule ? întoarce, n-auzi ? întoarce odată, vită ! Trecuseră, într-adevăr, de casă, și fără putoarea bine cunoscută a maidanului cine știe unde s-ar mai fi trezit ! Din fericire însă, printre scaieții ciufuliți și tufele de mătrăgună zăcea, ca de obicei, un câine cu blana putredă și dinții rânjiți, bâzâit de un roi greu de muște, sclipind verzi-negre în lumină. Ce chilipir mai căutase și Mironescu-tatăl făcându-și casa aici, tocmai la mama-dracului, lângă Șosea ! Sigur că
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să se salveze mai repede. Am pornit-o și eu încet, spre cișmeaua din fundul grădinii, și, în timp ce mergeam, m-a izbit iar duhoarea de la maidanul învecinat ; prin zăbrelele gardului am văzut ciulinii plini de praf, o tufă imensă de mătrăgună crescută pe un dâmb de gunoi, un câine flocăit care tocmai ridica piciorul, câțiva pari mucezi și fără rost, care se înfigeau în cerul decolorat. Nu mă durea însă nimic și dacă voiam, nici n avea să-mi pese deloc
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
să-i mai spună ceva, un fel de ultimă și dureroasă mărturisire. După care el, debusolat total, a luat-o aiurea peste calea ferată și a zăcut mult timp căzut pe spate la baza rambleului, în compania unei tufe de mătrăgună, clătinată de vînt. Bună seara! Luat prin surprindere, Mihai ridică privirea. În fața sa, la distanță de numai doi pași, stă o femeie de-o eleganță vestimentară desăvîrșită, încadrîndu-i parcă frumusețea discretă. Un pardesiu dintr-un material crem, cu vagi nuanțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
poți aruncă de la etajul zece Al unei cărți; Să auzi În tăcerea pământului Tot ceea ce a coborât În uitare Să tragi de guler de la geamul Întredeschis Ochiul indiscret al filozofiei - Iată o clipă de frumusețe omenească. Șarpele strălucitor Elicoptere de mătrăguna Peste pălăria păioasa a visului evadat Număr cătușele la mâinile șarpelui strălucitor În gură apelor Înjur Numai pe oamenii cu echilibrul perfect Nebunii și-au făcut o casă de trandafiri Albaștri numai pentru hard-rock Adresa mea exactă o veți găsi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a ieșit din tăcerea deceniilor când a stat cu securistul În ceafa: „Cu moartea securiștii peste noi”, „Pândesc atent că bufnita de pradă/ Cum se ascund codoșii (iarăși codoșii!) pe sub case;/ De gustul abatoarelor de stradă/ Își potrivesc topoarele tăioase”. (Mătrăguna) Ori cu gândul că... „De tăcere și duruta/ Casa mea În nori se mută/ Depărtându-se pe ape/ De Malin cât mai aproape”. („Vinovați de poezie”) Iar referitor la Alină și poezia ei: ,,Corabia portugheză” se numește cartea de debut
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Tigru, la fermecătoarele Păsări în zbor, la diferitele varietăți de orhidee Papuc și în special la Aceras Anthropophorum, așa numita Orhidee Bărbat, cu mici ciorchini de eflorescențe galbene, care ne duc cu gândul la trupul omenesc. Ca și rădăcina de mătrăgună, presupun, deși nu cunosc superstiții legate de aceste specii. Jonathan îi întinde o pereche de foarfece de grădină. — Pe de altă parte, orhideele sunt înșelătoare. Orhideea Găleată atrage insecte cu mirosuri sexuale, le face prizoniere, apoi le dă drumul abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Semințele acestora - nucile de anacard - constituie un ingredient important al bucătăriei asiatice. Fel de mâncare specific bucătăriei turcești ce include varietăți precum frunze de viță, ardei verzi sau vinete umplute cu orez sau carne. Tărâm fictiv, sinonim cu paradisul terestru Mătrăguna dulce-amăruie Străină (lb. armeanăă Preparat culinar făcut din vinete, iaurt, ulei de măsline și usturoi. Preparat culinar din carne tocată (amestecată cu orez sau alte ingredienteă Învelită În foaie de varză sau viță. Preparat culinar făcut din carne de miel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
inima mizerabilelor ființi care suntem noi urmează o spirală ascendentă. Am uitat să pun la locul cuvenit finalul. Această Roxelană fără păreche, care și-a îndeplinit menirea ei dizolvantă împotriva inamicilor creștinătății, n-a pierit nici de ștreang, nici de mătrăgună; ci a răposat ca o împărăteasă prea iubită, iar mărețul său domn Soliman a risipit asupra mormântului ei flori și lacrimi. Îndată ce florile s-au ofilit și lacrimile s-au zvântat, muții seraiului au îndeplinit lucrarea asupra lui Baiazid, întrebuințând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
suflându-mi la ureche întâia strofă dintr-un poem marin. Nu era loc de împotrivire. Intrai în colibă să scriu după dictat: Dumnezeu deșartă parcă, noaptea, tancuri mari, - Larmă-n țărmul cu prundiș răsună, Luna e un cap tăiat din mătrăgună, Norii sunt cărunte zdrențe de șalvari. Ziua, pe talazuri clătinate de tumult, Nor e Dumnezeu cu mâna-ntinsă. El își moaie barba albă-n sticla ninsă Și se-apleacă-n mine, vesel peste pult. Dincolo de zvârcolirea apelor năpârci, Pleacă-n larg un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
La vin și la femei Cu femeia-i un temei: La un păhărel de vorbă Nu te-ntinzi cu ea la ciorbă, Ci-i dai vin și-apoi o bei. Goliți până la fund ciubărul, Chiar dacă-n el e mătrăgună: În vin se află adevărul, Iar în femeie doar minciună. Goliți paharele cu sete, Femeia s-o iubiți fierbinte; Dar numai vinul să vă-mbete, Nu și minciuna din cuvinte. Decât sărutul cel de Iudă, Mai bine să goliți o
La pl?cinte cu r?va?e by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84158_a_85483]
-
lumină prețioase informații (unele dintre ele rar atestate sau complet dispărute din alte categorii de folclor) privind arhaica mentalitate populară românească. VII. Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magico- ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița în anul 1988, în Revista de istorie și teorie literară (nr. 3-4, 1988), la rubrica Mythos & Logos, pe care o coordonam în anii ’80, au fost publicate două lucrări inedite despre mătrăgună, aparținând lui Simeon Florea Marian
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița și muscarița în anul 1988, în Revista de istorie și teorie literară (nr. 3-4, 1988), la rubrica Mythos & Logos, pe care o coordonam în anii ’80, au fost publicate două lucrări inedite despre mătrăgună, aparținând lui Simeon Florea Marian (1) și, respectiv, lui Mircea Eliade (2). Le-am republicat de curând (270, pp. 505-534). Cele două studii de etnobotanică și etnoiatrie au apărut în RITL împreună cu un studiu al meu intitulat „Mătrăguna și alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inedite despre mătrăgună, aparținând lui Simeon Florea Marian (1) și, respectiv, lui Mircea Eliade (2). Le-am republicat de curând (270, pp. 505-534). Cele două studii de etnobotanică și etnoiatrie au apărut în RITL împreună cu un studiu al meu intitulat „Mătrăguna și alte plante psihotrope” (3). M-am folosit de acel prilej pentru a trece în revistă coordonatele unui subiect tabu la vremea aceea : utilizarea de-a lungul secolelor a plantelor narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean. Am folosit mărturii istorice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]