1,613 matches
-
Nifon (14 sept 1850- 5 mai 1875)- cum pe drept îl denumește reputatul istoric Dan Berindei- acesta fiind între altele creator de seminar și tipografie de carte religioasă 4- Mitropolitul Nifon s-a născut în București, în 1789 ,din părinți macedoneni , după unii bulgari, care se ocupau cu blănăria În 1809 a intrat în monahism, la mănăstirea Cernica, de unde este adus în 1827, la Râmnic de episcopul Neofit În 1805-1836 este cinstit cu rangul de arhimandrit , iar în 1839 i se
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU,CARTEA RELIGIOASĂ ÎN EPOCA UNIRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371134_a_372463]
-
2004 și ediție bilingvă,româno-franceză, 2007 Poezia pierdută și poeme în proză, Brăila Ed.ExLibris, 2008 euGENIA Cosmosului meu - poezie, Brăila Ed.ExLibris, 2009 Fănuș Neagu și eroii lumii lui - proză, Brăila Ed.ExLibris, 2009 Heraldica - volum apărut în limba macedoneană, la Ed. Matrița, 2010 Prezent în multe antologii de poezie, proză și dramaturgie, domnia sa, are și meritul de a fi antolog la “ Din Vadurile Chiralinei “ -volumul de poezie , Brăila Ed.ExLibris, 2005 și “ Poezie și Proză la Dunărea de Jos
FAJI DE C.GHERGHINOIU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346759_a_348088]
-
al traco-geto-dacilor, specificând și faptul că „ geții și dacii sunt una și aceeași populație, considerată de lumea antică ramura nordică a merelui neam al tracilor. Acești strămoși ai noștri stăpâneau, printre altele, arta războiului, fiind în stare să înfrângă armata macedoneană a lui Alexandru cel Mare (cea mai mare putere a timpului) în 335 î.e.n., iar în 292 î.e.n. Lysimahus a fost silit să se predea regelui Geților, Dromichete. Este binecunoscută povestirea venită prin Pausanias, dar mai ales prin Diodor, despre
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
și fotelurile au semănate pe ele flori de câmp, pe mese vase tătărăști de aramă, peste dealul alburiu un pumn de case, pitite printre arbuști...Balcicul...de aici încolo miroase a Orient , lume pestriță : greci , români, bulgari, tătari, turci și macedoneni...,, Cum, n-ai rămas gravidă până acum ?” - m-a întrbat Nicu. Aflu de la el că Eliza Câmpineanu e plecată în Grecia cu trenul. Îmi schimb rochia, un crep-saten de culoarea untului proaspăt, chimono,învolănată peste tot și mă privesc în
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
un copil. Când începea predica, credeam că s-a terminat totul. Nu știam eu de Liturghie, eram copil. De atunci n-am mai ieșit din biserică până nu ieșea și preotul, să fiu sigur că s-a terminat. Eu sunt macedonean după tată. Tatăl bunicului meu a fost preot în Macedonia, de unde și numele de Papacioc. La origine, ne-a chemat Albu. În sfârșit... nu facultăți, nu academii, nimic nu te formează cât o stare de prezență continuă: ca închisorile, ca
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
upar,tere uper,uske uper Kuch lamhe mein tum hâr sakte ho! Hâr cheez choti hoți hai,măgar be buniad aur kuch nahin! “Time“ în limba ebraica DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: " زمان " Traducere în limba persana : Ali Neshan Traducere în macedoneană Igor Kodjabashija DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL : "TIMP" TRADUCERE ÎN IDIOMUL Shona, din Zimbabwe: student Robin Mandisodza & Dr. Mandisodza Nguva dzose ine yayo kukosha, Nokuti ini, nokuti îmi, nokuti iye. Murudzi nguva pane chinokosha chiito Nokuti ini, nokuti îmi, nokuti iye
ANNA CAKE de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371708_a_373037]
-
foarte mult un poet de la Săptămâna, Dan Mutașcu, el m-a remarcat și la el mergeam să-i las poeziile, care apăreau în numerele viitoare. Băiatul acesta durduliu și fălcos, parcă îl văd în fața ochilor, care se lăuda că este macedonean, a ținut foarte mult la mine. Nu știu ce s-o mai fi întâmplat cu omul acesta, n-am mai auzit deloc de el, a dispărut deodată total din peisajul literar. Acum, uitându-mă în urmă realizez că de mulți dintre poeții
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
-lea înaintea erei noastre. Portul și jumătate din orașul antic Callatis sunt acum acoperite de ape. În ciuda inevitabilelor războaie și schimbări de stăpâni, orașul a prosperat timp de 1200 de ani, uneori liber, alte ori sub stăpânirile succesive ale perșilor, macedonenilor, dacilor și ale romanilor, deveniți bizantini prin creștinare. Marele om de știință Vasile Pârvan a făcut numeroase studii și cercetări arheologice despre Mangalia, iar strada pe care ai venit tu poartă numele său. Acolo este și o hartă pe peretele
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
se poate merge prea departe. Rămîne ca hermeneutica de tip antropologic (cultural) să depășească aceste limite. Și tot ea să dea seamă, pertinent, de ceea ce avea să se întîmple în secolele evului de mijloc și în epoca modernă. După expediția macedoneană, o dată cu săvîrșirea marii tăieturi istorice pe care a reprezentat-o creștinismul, comunicația ca dialog al culturilor, comunicația Orient-Occident, în particular, capătă sens. La început, așa cum era și firesc, doar "de departe", ca luare de cunoștință a unora de alții. Căci
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
cuceriri, din contră, de-a lungul întregului timp de cînd datează istoria relațiilor ei cu lumea externă, a fost mereu cucerită de mongoli, de afgani și, recent, de englezi. Ultimii, englezii au ajuns pînă la altarul pe care îl construiseră macedonenii în vremea lui Alexandru cel Mare. Alexandru nu a ajuns pînă la Gange, ci doar pînă la Punjab. Regatele din Bactriana erau sub dominația Seleucizilor. În miturile indienilor nu s-a găsit nici una dintre legendele create mai apoi în jurul lui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu viață economică proprie. La reuniunea NATO la nivel înalt de la București (2-4 aprilie 2008), Grecia a condiționat invitarea Macedoniei de a adera la NATO de soluționarea prealabilă, prin negocieri bilaterale, a diferendului dintre cele două țări privind denumirea statului macedonean. În Declarația reuniunii se arată : "De aceea am convenit că invitația către ex-Republica Iugoslavă a Macedoniei va fi transmisă de îndată ce o soluție mutual acceptabilă va fi fost găsită în problema numelui. Dorim reluarea fără întârziere a negocierilor și așteptăm ca
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
tipograf, în urma unei solicitări a domnitorului Constantin Brâncoveanu, A.I. ajunge nu peste multă vreme în fruntea tipografiei domnești. Călugărindu-se, își schimbă numele mirean, Andrei, chemându-se acum Antim. În 1691 scoate de sub teascuri prima sa tipăritură, Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon. Un an mai târziu, semnează pentru prima dată Antim Ivireanul. În 1694 apare Psaltirea, prima carte imprimată numai de el în românește. Egumen la mănăstirea Snagov, tipărește aici, până în 1701, paisprezece cărți (în românește, grecește, în
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
, Zicu A. (1.VIII.1877, Samarina, Grecia - 1945), poet. Neam de țărani macedoneni, A. s-a născut în cea mai înaltă așezare din Balcani. A deprins buchile în satul natal, frecventând apoi, până în 1894, Gimnaziul român din Ianina. După absolvire, se înscrie la Liceul român din Bitolia. În 1897, încheind anii de școală
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
Tache Papahagi, București, 1922, 167-169. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Zicu A. Araia, în Antologie aromânească, București, 1922, 154; Tache Papahagi, Versuri în dialect, „Peninsula Balcanică”, 1924, 6; Scrima Ioan, Poetul Zicu Araia, „Lumina”, 1936, 1; N. Chiriac-Dimancea, Câțiva dintre scriitorii macedoneni. Contribuția lor la literatura cultă românească, „Revista noastră” (Ploiești), 1938, 49-50; Hristu Cândroveanu, Zicu A. Araia, în Antologie lirică aromână, București, 1975, 173; Hristu Cândroveanu, Zicu A. Araia, UVPA, 176-177. F.F.
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
monede ale antichității exista de mult. Nenumărați suverani și în multe orașe băteau monedă în ținuturile grecești. Principalele monede erau: Obolul atic de aur, Drahma de argint (care se afla în centrul sistemului) și monedele divizionare de bronz. Monedele regilor macedoneni erau dintre cele mai răspândite, iar Starterii lor de aur erau cu deosebire apreciați. La romani, ca și la celelalte popoare, prima monedă bătută a fost din bronz"481. Putem discuta despre evoluții simultane de dezvoltare a civilizației banului și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
frământări în sânul statelor existente. În a doua jumătate a secolului al X-lea, Bizanțul se afla în plină reconquistă a puterii sale politice și militare. Ca urmare a victoriilor lui Ioan Tzimiskes (969-976) și ale predecesorilor săi din dinastia macedoneană, hotarele Imperiului se întindeau, din nou, de la Caucaz până la Adriatica, și de la Eufrat până la Dunăre. În 971, Bizanțul atingea din nou Dunărea de Jos, dar abia după preluarea întregului Paristrion, în 1001, și după victoria decisivă din 1014 și desființarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și est de Carpați. În acest scop, ea a conlucrat strâns cu papalitatea, cu ordinele călugărești, centre ale prozelitismului catolic printre cumani și români (vezi mai jos).3 Revenirea Imperiului la Dunărea de Jos Bizanțul a promovat în vremea dinastiei macedonene (867-1025) o politică de extindere teritorială, o nouă fază a universalismului roman, după epoca lui Justinian, ultima a strălucirii sale. În același timp, influența credinței ortodoxe și a culturii bizantine depășea cu mult frontierele Imperiului. Acțiunea de "reconquistă" a Bizanțului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
politică de extindere teritorială, o nouă fază a universalismului roman, după epoca lui Justinian, ultima a strălucirii sale. În același timp, influența credinței ortodoxe și a culturii bizantine depășea cu mult frontierele Imperiului. Acțiunea de "reconquistă" a Bizanțului, sub dinastia macedoneană, a vizat și spațiul sud-est european-balcano-dunăreano-pontic. În acest context al ofensivei bizantine s-a înscris revenirea Imperiului la Dunărea de Jos pentru următoarele două secole (970-1185), la frontierele pierdute după marea năvălire slavo-bulgară. Spațiul sud-est european și și regiunea carpato-dunăreană
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a poporului și limbii române. Ascendența nobilă este, în concepția lui C., un scut salvator al personalității poporului nostru, încercat necontenit de vremuri „cumplite”. Dacia și cucerirea ei, descălecatul al doilea și denumirea „poporului moldovean și muntean” (îi adaugă pe macedoneni), limba, geografia și organizarea administrativă sunt problemele de fond. Se remarcă primul dicționar etimologic latin-român (aproape o sută de cuvinte din vocabularul de bază), secționat în substantive și verbe. Historya polskimi rytmami o Woloskiey Ziemi i Moldawskiey [Istoria în versuri
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
la revista „Frățilia”. Este apoi membru în comitetul de redacție și, pentru un an, în 1904, director al publicației profesorilor din Bitolia, „Lumina”, unde îi apar multe încercări literare, schițe sau anecdote versificate. Mai scrie la „Sămănătorul” sub pseudonimul N. Macedoneanul, ales de N. Iorga (din 1902), la „Șezătoarea” din Fălticeni și la săptămânalul „Românul de la Pind”, pe care îl tipărea la București (1903-1904). „Deșteptarea” (Salonic, 1908) este ultimul periodic editat de B. în afara României. Împreună cu Marcu Beza mai tipărise în
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
Românul de la Pind”, pe care îl tipărea la București (1903-1904). „Deșteptarea” (Salonic, 1908) este ultimul periodic editat de B. în afara României. Împreună cu Marcu Beza mai tipărise în 1906-1907, la București, „Graiu bun”, al cărui director era, folosind tot pseudonimul N. Macedoneanul. Sunt cele din urmă publicații redactate în aromână și conduse de el. De acum, colaborează doar sporadic la alte gazete dialectale și se consacră ziaristicii în limba română, timp de aproape o jumătate de secol, scriind la peste o sută
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
la care trece, tot ca director, din septembrie 1936, pentru alți nouă ani. A întrebuințat pseudonimele Ali-Baba, Ali-Bei, Boemus, Bucureșteanul, Dâmb, Dinu Dumbrăveanu, Dinu Pivniceru, Dorina Grădinaru, Ion Vantea, Maica Lina, Maria Savel, Marcu Ionescu, Marin Opreanu, Moș Nae, N. Macedoneanul, P. A. Triot, Vasile Stănoiu, Vintilă Bratu, Vlad Astronomu și multe altele. Ziaristul B. abordează fără complexe, în continuarea tradiției gazetărești autohtone, un întreg repertoriu de subiecte politice, culturale sau literare. Gazetăria sa este una de atitudine partizană, de dezbatere pasionată
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
Un roman românesc în Anglia, UVR, 1926, 24; Em. Bucuța, O carte cu datini, G, 1928, 6-7; Em. Bucuța, Doi junimiști: Duiliu Zamfirescu și Marcu Beza, G, 1929, 4; Dragoș Protopopescu, Shakespeare în România, RP, 1931, 4076; Adrian Maniu, Nuvele macedonene, U, 1934, 250; Izabela Sadoveanu, Marcu Beza, ALA, 1934, 730; Perpessicius, Opere, VII, 123-126, VIII, 43-46, 398-400; Petru Comarnescu, Urme românești..., RFR, 1936, 11; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 283-284; Ralea, Scrieri, II, 536; George Muntean, Corespondența dintre Liviu Rebreanu
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
în urma unei mângâieri meditative a bărbiei („barbilia”, pe latinește). Modificând, acum, mai vechea modificare, B. ajunge așadar în punctul inițial - mai ales că bunicul pe linie paternă, meșter zidar trăgându-se din mahalaua bucureșteană Omul de Piatră, fiu de român macedonean, se numise el însuși Ion Barbu. Luându-i numele, scriitorul va considera că e de datoria lui să-i lase glasul „să se facă auzit” în poemele sale de atmosferă balcanică. Aflat la doctorat în Germania, la Göttingen, sentimental-aprigul matematician-poet
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Greciei și a Macedoniei (146 î.Hr.) și după asimilarea culturii grecești, s-au strâns la Roma multe manuscrise și s-au înjghebat b. particulare cu care patricienii romani se mândreau. Paulus Aemilianus adusese cu entuziasm biblioteca lui Perseu, ultimul rege macedonean, și a fost cel dintâi care a înjghebat o bibliotecă prețioasă în orașul etern. Cezar s-a hotărât să înființeze o mare b. publică, dar moartea l-a surprins fără să-și fi putut realiza planul. Cel care a pus
BIBLIOTECA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285733_a_287062]