257 matches
-
clasificare al snoavelor, 1965), Tony Brill ( Principiile clasificării legendelor populare românești, 1966). Se tipăresc bibliografii și alte instrumente de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și etnografiei, studii de etnologie, antropologie socială și culturală, de etnografie, folclor, artă populară, folclor macedoromân, istroromân, meglenoromân și al altor români de peste hotare, folclor străin, recenzii ș.a. Spre deosebire de publicațiile de profil anterioare („Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Ghilușul”, „Tudor Pamfile”, „Făt- Frumos”, „Comoara satelor”, „Izvorașul” ș.a), R. de e. și f. promovează studii care reflectă preocupările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
în stadiul de „bună marmură necioplită”. Semnează versuri Nuși Tulliu (și cu pseudonimul Tullius), Iota (sau Iotta) Naum, Costică Cosmu, iar proză scriu N. I. Mocu, Aristide Tulliu, I. de la Gavana, G. Zverca ș.a. Petru Vulcan dă pagini dintr-o „dramă macedoromână” în trei acte, în timp ce Taki Papleacu traduce o comedie grecească. Se mai publică articole pe teme etice și politice. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288818_a_290147]
-
nu a fost Îndreptată doar Împotriva etnicilor sîrbi și germani (p. 109), ci Împotriva tuturor celor considerați nesiguri, În contextul măsurilor „antititoiste” mai largi. De altfel, chiar din cifrele oferite de autor, proporția etnicilor români (inclusiv refugiați basarabeni, bucovineni și macedoromâni) apare covîrșitoare. Cei doi securiști (Constantin Apăvăloaie și Florea Lungu) morți În confruntarea cu partizanii din grupul „Haiducii Muscelului” (Arsenescu-Arnăuțoiu), În noaptea de 18/19 iunie 1949, nu erau ofițeri (p. 179), ci subofițeri. CÎt despre Ion Marinescu și Titi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Consiliului pentru Cultură și Artă al municipiului Ploiești (până în 1980). Între timp redactor la revistele „Tomis” și „Tribuna școlii”, funcționează și în calitate de consilier în Consiliul Culturii (1970-1974). Este redactor-șef, din 1974, al revistei „Livres roumains”. În 1990, fondează revista macedoromână „Deșteptarea” și în 1994, revista „Dimândarea” (publicație trimestrială în dialect aromân). În 1992, devine președinte al Fundației Culturale Aromâne „Dimândarea părintească”. Debutează cu proză, în 1959, la „Flamura Prahovei”, colaborând apoi cu proză, versuri, articole și cronici literare la „Contemporanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
număr de evrei din Germania prin România și staționarea, sau emigrarea lor spre Palestina 681. Intensificarea discuțiilor în jurul problemei naționale a fost favorizată și de evenimentele petrecute în Dobrogea, în luna octombrie 1933. Comentând un atac al comitagiilor asupra populației macedoromâne colonizate în județul Caliacra, Constantin Hențescu aprecia că datoria statului român era să exercite o supraveghere atentă a graniței, pentru a sustrage populația bulgară de sub influența agitatorilor ce nu se împăcau cu lealismul ei față de patria adoptivă 682. Afirmația poate
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ale baladei populare românești (1975) afirmă că din 401 de subiecte, câte însumează cântecul epic românesc, doar 41 de subiecte pot fi considerate ca fiind comune cu ale bulgarilor, 29 sunt în comun cu sârbii, unul cu istroromânii, 12 cu macedoromânii, 13 cu neogrecii și 13 cu albanezii. În Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice (1984) identifică 26 de subiecte comune pentru români și maghiari, 22 cu ucrainenii, 17 cu slovacii, 12 cu lituanienii, 11 cu rușii și bielorușii, 10 cu polonezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
FILARET DE RÂMNIC, (1742-1794, Mănăstirea Căldărușani), cărturar și traducător. Macedoromân din Ianina, F. ucenicise pe lângă Partenie, mitropolitul Târnovei. Stabilindu-se în Țara Românească, învață, se pare, la Academia de la „Sf. Sava” din București. Viața de monah dusă la mănăstirea Căldărușani, de care rămâne legat (va fi egumen și mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]