456 matches
-
că endoteliul vascular, departe de a fi doar o barieră inertă între curentul sanguin și peretele vascular, are roluri deosebit de importante în procesele imune, controlul tonusului vascular, al coagulării și fibrinolizei, precum și în inflamație (recrutarea celulelor inflamatorii, permeabilitatea vasculară la macromolecule). Funcțiile esențiale ale endoteliului sunt: scăderea activă a tonusului vascular; menținerea permeabilității vasculare între limite foarte înguste; inhibarea adeziunii și agregării plachetare; limitarea activității sistemelor pro-coagulante și stimularea fibrinolizei. Aceste funcții sunt variabile în timp și spațiu, în funcție de condițiile locale
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
transportul transmembranar este peretele capilar, iar transportul apei și al substanțelor solvite prin acesta se face aparent prin pori cu trei diametre diferite: - pori largi, cu rază de 20-40 nm, așa-numitele „fenestre”, care permit inclusiv trecerea prin convecție a macromoleculelor; - pori mici, cu rază de 4-6 nm, aflați în număr mare și care sunt responsabili de trecerea moleculelor mici cum sunt creatinina, sodiul, potasiul sau glucoza; - ultrapori, cu rază sub 0,8 nm, care sunt traversați de moleculele de apă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
bună ventilație mecanică . Deficitul sever de hormoni tiroidieni va determina un aspect clinic particular al nou-născutului, ușor de recunoscut de neonatolog. Acești copii provin din sarcini supramaturate, fiind extrem de infiltrați (figura 47) prin retenție hidrică în spațiile interstițiale din cauza acumulării macromoleculelor hidrofile de glucozaminoglicani care sunt metabolizate lent. Respirația acestor copii este dificilă, fiind necesară uneori asistarea lor ventilatorie, pe de o parte, din cauza lipsei maturării surfactantului, iar pe de alta din cauza infiltrării limbii și mucoasei laringotraheale, determinând obstrucția respiratorie superioară
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
organismului). Mecanismele de recunoaștere și discriminare între self și nonself stau la baza răspunsului imun (RI), realizat prin interacțiuni complexe între componente celulare și moleculare specializate, a căror totalitate constituie sistemul imunitar (SI). Capacitatea de recunoaștere a celulelor și a macromoleculelor străine celulelor proprii este o însușire fundamentală a sistemelor biologice, elaborată în decursul evoluției speciilor. Capacitatea de a recunoaște selful își are originea în proprietatea celulelor animale de a se asocia selectiv cu alte celule de același tip, proprietate care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
antigenul pentru care ele au fost diferențiate ab initio. O asemenea explozie a unui singur tip de limfocite indusă de întâlnirea unei celule limfocitare cu antigenul pentru care ea a fost determinată se numește selecție clonală. Antigenele sunt de obicei macromolecule. Deși moleculele mici pot avea și ele determinanți antigenici și pot fi recunoscute de anticorpi, ele nu sunt eficiente de regulă, în a provoca un răspuns imun, tocmai datorită dimensiunii lor mici. Asemenea molecule mici pot provoca însă, un răspuns
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
solubile prin următoarele mecanisme: pinocitoză (În limba greacă pinos - a bea), endocitoză mediată de receptori (EMR) și fagocitoză. Pinocitoza este procesul prin care o celulă înglobează fluidele și soluțiile și este foarte asemănătoare cu EMR, proces prin care celulele înglobează macromoleculele, virusurile și particulele mici. Pinocitoza și EMR au în comun mecanismul bazat pe clatrină și se produc independent de polimerizarea actinei. Clatrina este o proteină mare, oligomerică, ce formează o rețea pe suprafața internă a membranei plasmatice, favorizând intruzia membranei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenei grele Ig poate fi mediată și de recombinarea intracromatidică (fig. 6.3). Gena imunoglobulinică funcțională în dirijarea sintezei unei catene grele imunoglobulinice este edificată prin mecanismul rearanjamentului de segmente genice imunoglobulinice disparate, V- D-J și C la nivelul macromoleculei ADN. Acest rearanjament poate avea în sine și posibilitatea realizării comutării clasei de catenă grea. Gena rezultată este apoi transcrisă într -un pre-ARNm în care se regăsește întreaga secvență genică complementară uneia dintre cele două catene ale dublului helix ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de nucleotide din ADN. Cu alte cuvinte, sursa mutațiilor în evoluția genelor pentru catenele globinice a fost una endogenă. Din păcate, chimiștii nu ne pot oferi o explicație științifică pentru mișcarea „tautomeră” și astfel întreg mecanismul mutagen produs „din interiorul” macromoleculei ADN rămâne încă un mister (Gavrilă, 2008). În cursul evoluției clusterului genic pentru α-globine a avut loc și diferențierea unei gene globinice care a fost programată a funcționa în perioada embrionară spre a dirija sinteză de catene zetta (ζ ). Duplicația
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
consemnează momentul decisiv al elucidării naturii moleculare a acestei maladii ereditare, datorat celebrului chimist american Linus Pauling, laureat al Premiului Nobel pentru descoperirea structurii secundare în α-helix a proteinelor. Pauling introdusese, pentru prima dată modelarea, în stabilirea structurilor chimice ale macromoleculelor proteinice, abordare care s-a dovedit decisivă și în realizarea celei mai mari descoperiri din biologia secolului XX - modelul de structură secundară bicatenară, dublu-helicoidală a ADN - datorată lui J.D. Watson și F.H.C. Crick, M. Wilkins și Rozalind Franklin. Însuși Linus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Fizica poate să ofere societății o gamă largă de domenii interdisciplinare. Fizica poate să ofere societății o gamă largă de domenii cu potențe larg valorificate pentru viitor, cum ar fi cercetarea organismelor vii, Pământul și spațiul cosmic, sistemele de informații, macromoleculele, comportamentul neliniar al sistemelor complexe, materiale multicomponente și altele. Abordarea acestor cercetări necesită fonduri inițiale generoase. Însă, abordarea domeniilor noi nu înseamnă numai aparatură, ci și specialiști. Și de aici, rolul facultății în dezvoltarea programelor de învățământ astfel încât ele să
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
se utiliează agenți de contrast hepatobiliari specifici. Tehnică de difuzie (DWI) analizează procesul fizic de mișcare liberă a moleculelor de apă dintr-un țesut [4,5]. În țesuturile umane, difuzia apei este influențată de interacțiunile cu membranele celulare și cu macromoleculele. Tehnică de difuzie prin rezonanță magnetică se bazează pe diferențele de mobilitate ale protonilor din apa între diferite țesuturi, astfel încât, țesuturile cu celularitate crescută (caracteristică tumorilor maligne) împiedica difuziunea normală a apei, rezultatul fiind apariția zonelor de restricție a difuziei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Cristian Popița, Irinel Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/92133_a_92628]
-
unele dintre ele intercomunicante, altele obturate la capăt cu aspect „în deget de mănușă”, prezența de șunturi arterio-arteriale și arterio-venoase, lipsa sau incompetența sfincterului arteriolar precapilar alcătuit din musculatură netedă. La nivelul capilarelor, există o permeabilitate crescută a endoteliului pentru macromolecule, ceea ce face ca substanțele nutritive să penetreze accelerat în interstiții. Chiar, dacă nu toate aceste elemente aparțin malignității, ele reprezintă în mod cert stigmatul unei patologii agresive si stau la baza diagnosticului imagistic al naturii tumorale [2]. Spre deosebire de patul circulator
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92136_a_92631]
-
plasmatice de la nivel tisular (extravazate accidental). METODE DE EXPLORARE PROBA COLORANTULUI Tehnică: se injectează patent blue violet, albastru Evans în cantitate de 1 ml asociat cu xilină 1% 1 ml în primul spațiu metatarsian la baza halucelui. Colorantul, fiind o macromoleculă se resoarbe selectiv în limfatice. Rezultate: normal la 24 de ore se constată o pată albastră romboidă cu axul mare orientat longitudinal și marginile bine trasate; în obstrucții limfatice cu existența stazei și a refluxului se constată o pată neomogenă
Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM () [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
-
asemenea, din cauza vieții parazitare intracelulare care a determinat pierderea unor funcții devenite inutile, numărul de gene este considerabil mai mic decât la Escherichia coli. Genomul bacterian este reprezentat de un singur cromozom de tip liniar sau circular, alcătuit dintr-o macromoleculă de ADN dublu catenar. În celula bacteriană s-a realizat o creștere substanțială a cantității de informație genetică comparativ cu formele acelulare de viață, datorită complexității structurilor și funcțiilor sale. Cantitatea de material genetic, respectiv de ADN este egală cu
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
și guanina, adenina și timina. Pe această bază s-a ajuns la concluzia că deosebirea esențiala între ADN-ul provenit de la diferite specii constă în ordinea de succesiune a legăturilor între bazele azotate purinice și pirimidinice. În timp ce, în macromolecula de ADN raporturile A/T și G/ C sunt constante și egale cu 1:1, fenomen necesar pentru a asigura împerecherea bazelor azotate purinice și pirimidinice, raportul A+T/G+C este foarte variabil, în funcție de specie. În general se constată
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
gradele ierarhice: cercetător principal gradul III (1975), gradul II (1990) și gradul I (1992). În 1973 a obținut titlul de doctor inginer cu teza Grefarea unor polimeri cu grupe reactive. Între anii 1972-1975 a fost adjunct al Șefului Laboratorului de macromolecule naturale și polimerizare, iar între 1975-1992 a fost șeful acestui laborator. Din 1990 a condus 3 doctoranzi admiși la specialitatea chimia celulozei, ligninei și a substanțelor însoțitoare. Din 1969 a desfășurat o activitate de cercetare atât cu aspect fundamental cât
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
miceliu) filamentos, au peretele celular chitinos, se nutresc degradând și absorbind materii organice, trăiesc În toate habitatele, pot fi heterotrofe (parazite și saprofite) sau simbiotrofe. Neavând pigmenți asimilatori, fac absorbție de substanțe organice simple, pe care le procură din hidroliza macromoleculelor organice mari, cu ajutorul enzimelor. Modul de viață heterotrof implică un contact strâns al miceliului cu substratul, o deplasare a filamentelor miceliene (cu creștere apicală) spre noi zone cu hrană. Ciupercile trăiesc, de regulă, În locuri umede, iar Împotriva rUV luptă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
tubilor normali, cu polaritate celulară normală. Celulele provenite din epiteliul chistic s-au înmulțit însă anarhic, fără conturarea de structuri tubulare, iar polaritatea lor a fost anormală. Ambele tipuri de celule au reacționat la stimuli și prin intensificarea producției de macromolecule structurale pentru matricea extracelulară. Au existat însă diferențe în ceea ce privește calitatea fibrelor generate de cele Fig. 4.1. Mecanisme patogenice implicate în producerea chiștilor renali . B) CREȘTEREA CHIȘTILOR în formarea și creșterea chiștilor au fost implicate trei procese patogenice (7, 12
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
tip IV, laminină, entactină, heparan-sulfat. Cercetări în domeniu relevă alterarea diferiților constituenți ai MEC (6, 22) și/ sau ai MB, insistând pe reala posibilitate de rol patogenic al acestor anomalii de expresie fenotipică. La aceasta se adaugă și alterarea expresiei macromoleculelor de adeziune celulară N-CAM și E-Cadherina. Experimental (pe model animal), în MEC este confirmată scăderea sintezei inițiale a proteoglicanilor de tip heparan-sulfat, concomitent cu creșterea sintezei de proteoglicani cu greutate moleculară mai mare, de tip condroitin-sulfat. O astfel de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
plasmatice (care posedă și ele sarcini anionice), fie pe calea „porilor”, a „canalelor”, a „veziculelor” sau prin regiunea joncțiunilor intercelulare. Diametrul de deschidere a diafragmei canalelor transendoteliale (20-30 nm), limitează transportul moleculelor de mărime mai mare. Rezultă că moleculele și macromoleculele plasmatice sunt selectate activ de endoteliul vascular în funcție de mărime, sarcină electrică, compoziție chimică și apoi transportați fie în celulă (endocitoză) ori prin celulă (transcitoză). Ultimul proces poate fi sau nu mediat de receptori specifici. În unele țesuturi celulele endoteliale exprimă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
declanșarea unui puseu acut în SM. Tot temperatura crescută a corpului o incriminăm ca factor favorizant în timpul unor infecții intercurente banale. Experimental a fost demonstrat că în cursul febrelor ridicate se permeabilizează bariera hemato-encefalică și astfel se crează facilitatea pătrunderii macromoleculelor de imunoglobuline în sistemul nervos . Privind incriminarea activității mentale intense în declanșarea SM, suntem de acord că dacă aceasta reprezintă un stres - este o cauză posibilă. Stresul psihic joacă un rol nespecific aproape în toate bolile. S-a demonstrat că
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
anormale ale lipidelor, ceea ce indică prezența demielinizării. După HORSFIELD M. A. și colab., (1998); VAN WAESBERGHE J. H. și colab., (1996), rezonanța magnetică nucleară prin transfer de magnetizație (TM) se bazează pe relaxarea încrucișată între protonii imobili 130 legați de macromolecule și cei din apă. Acest transfer de magnetizație are loc în structuri, cum ar fi suprafața hidrofilă a proteinelor și lipidelor. După autorii de mai sus, TM se poate utiliza în două scopuri: creșterea contrastului între țesuturi și sporirea specificității
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
și 1936, Th. Caspersson a studiat medicina și biofizica la Universitatea din Stockholm. A colaborat apoi cu biochimistul suedez Einar Hammersten, pentru realizarea unor investigații ale masei moleculare a ADN. Prin aceste cercetări, ei au descoperit că ADN este o macromoleculă, mai exact un polimer format din unități repetitive (bazele azotate). Între 1937-1939 a colaborat și cu Jack Schultz în problema sintezei proteinelor, unde a remarcat, independent de belgianul Jean Brachet, că celulele care fabrică proteine sunt bogate în ARN, ceea ce
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
modului prin care două celule fiică genetic identice sunt produse la fiecare ciclu. Fiecare celulă fiică se va divide in conti nuare trecând prin cicluri celulare adiționale. Celulele trebuie de asemenea să duplice și celelalte organite celulare ca și unele macromolecule cu rol enzimatic. Urmărim așadar mai multe tipuri de ciclu reproductiv.: a) diviziunea cromozomilor, recte repli carea semiconservativă a ADN; b) ciclul reproductiv al unor organite citoplasmatice (ciclul mitocondrial și al sistemului golgian); c) ciclul centrazomic; d) ciclul nucleolar, ș.
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
alb. Însă combinația materiei-antimaterie nu este stabilă, ci se dezintegrează cu rapiditate. Să concluzionăm: quark-urile formează nucleonii (protoni și neutroni). Prin unirea nucleonilor apar nuclee atomilor. Nucleele și electronii se „unesc” în atomi. Atomii, la rândul lor, formează moleculele sau macromoleculele. Miliarde de molecule alcătuiesc, de exemplu, celulele corpului nostru, la rândul lor în număr de mai multe miliarde. Și așa se întâmplă pentru orice formă a materiei. Dar, indiferent cât de mari sunt deosebirile între oameni, animale, plante, corpuri în
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]