659 matches
-
și a hârtiei cu proprietăți speciale. De numele său se leagă contribuțiile aduse la sinteza mecanochimică a compușilor macromoleculari (poliamide-poliesteri), complexarea cu metale pentru obținerea polimerilor semiconductori, grefarea compușilor macromoleculari pe cale mecano-chimică. A dezvoltat chimia de sinteză a unor compuși macromoleculari proveniți din acetilenă și derivați cu proprietăți semi- și fotoconductoare. A elaborat teoria conducției în compuși organici. De mare însemnătate sunt cercetările în domeniul copolimerizării și al obținerii copolimerilor secventați. A inițiat cercetări într-un nou domeniu: sinteza polimerilor prin
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
în compuși organici. De mare însemnătate sunt cercetările în domeniul copolimerizării și al obținerii copolimerilor secventați. A inițiat cercetări într-un nou domeniu: sinteza polimerilor prin metode ionice pe cale electrochimică. Este autorul unor studii privitoare la structura fizică a compușilor macromoleculari naturali și sintetici, efectuate pe calea degradării menajate a polimerilor: hidroliză, degradare termică. Rezultatele cercetărilor sale le-a făcut cunoscute în numeroase cărți și studii, între care: A publicat și lucrări privitoare la istoria chimiei (Figuri de chimiști români, 1964
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
Proteinele sunt substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din greutatea uscată. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, în care secvența acestora este codificată de către o genă. Fiecare proteină
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
ducând la formarea de "agregate moleculare". Atunci când are loc ruperea acestor valențe reziduale ar avea loc doar modificarea proprietăților fizice ale proteinelor, în timp ce dacă are loc ruperea legăturilor principale (legăturile peptidice), proteina își modifică proprietățile fizico-chimice. Proteinele sunt substanțe solide, macromoleculare, solubile în general în apă și insolubile în solvenți organici nepolari. Unele proteine sunt solubile în apă dar insolubile în alcool, altele sunt solubile în soluții apoase de electroliți, acizi organici. Datorită gradului diferit de solubilitate în diferiți solvenți, proteinele
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
de baiți). Prin informație genetică se înțelege informația codificată în materialul genetic cu care este înzestrat orice organism viu, (unicelular sau pluricelular) de pe planeta noastră. Totalitatea informației genetice dintr-un organism se numește genotip. Informația genetică este stocată în structura macromoleculară complexă a acidului dezoxiribonucleic (ADN), care este prezent atât în nucleul fiecărei celule (ADN nuclear care are rolul principal în stocarea informației genetice) dar și în afara acestuia (ADN extranuclear). Întreaga cantitate de material genetic dintr-un organism se numește genom
Informație () [Corola-website/Science/296885_a_298214]
-
de suspans și dinamism. Pentru unele dintre ele a fost cerută și opinia lui Andrei Bacalu, acesta scriind chiar scenariul primului episod: „Planeta oceanelor”. Acțiunea este simplă: eroii noștri fac o călătorie pe planeta oceanelor, unde materia are o structură macromoleculară, iar organismele cele mai simple sunt uriașe, în comparație cu ei. Astfel, o amœbă devine un adversar periculos, în pofta ei dorind să mănânce chiar nava pămâneană. Echipajul reușește să scape, prin ingeniozitate și curaj, de vajnicul monstru. Mircea Toia, Călin Cazan
Misiunea spațială Delta () [Corola-website/Science/303430_a_304759]
-
1879 a fost ales membru al Academiei Române, iar în anul 1889 a fost numit comisar al Guvernului Român la Expoziția Universală de la Paris. A fost unul dintre pionierii chimiei românești fiind considerat întemeietorul acestei școli. În prezent, "Institutul de Chimie Macromoleculară al Academiei Române" din Iași poartă numele Petru Poni. A cercetat peste 80 de minerale culese din diverse zone ale țării și chiar a descoperit două minerale noi, denumite de el "broștenită" și "badenită". A elaborat studii în legătură cu acțiunea acidului azotic
Petru Poni () [Corola-website/Science/305710_a_307039]
-
și Naturali. Activitatea de cercetare se realizează în cadrul a trei centre de cercetare: Centrul de cercetare pentru Materiale Anorganice și Energii Alternative, Centrul de Cercetare în Știința și Ingineria Mediului și Centrul de Cercetări în Chimia și Ingineria Compușilor Organici, Macromoleculari și Naturali. Facultatea de Construcții a fost înființată prin Decretul Lege nr. 3134/11 noiembrie 1941 al Consiliului de Miniștri cu specializarea de Construcții civile și industriale, alături de care, din anul 1948 funcționează specializarea de Construcții hidrotehnice. În anul 1990
Universitatea Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/298300_a_299629]
-
care spațiul interior cu diametrul de 5Å este ocupat de atomii de iod care se leagă prin intermediul unor catene liniare, de culoare albastră-intensă. Prin încălzirea lui la 70-100 °C, culoarea dispare și reapare la răcire. Amilopectina din amidon, cu structura macromoleculară ramificată cu lanțuri legate între ele prin intermediul grupărilor aldehidice CH, formează un complex de culoare violacee-purpurie. Aceasta este o reacție utilizată în identificarea iodului. Acidul iodhidric, HI, care prezintă proprietăți similare cu cele ale acidului clorhidric și bromhidric, este un
Iod () [Corola-website/Science/302791_a_304120]
-
este un concept evoluționist introdus în 1976 de biologul Richard Dawkins în cartea sa „Genă egoistă”, care definește ipotetica unitate de informatie culturală moștenita, utilizată și transmisă de individ. Așa cum genă este o unitate informațională macromoleculara, purtătoare de caracteristici biologice, structurale și interactive ale individului, meme este simbolic vorbind o genă informațională mentală, o purtătoare specifică de informatie culturală. Altfel spus, daca genă este o unitate replicativa la nivel biologic și memă este tot o unitate
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
cele cu explozie internă, chimia industrială pe baze organice au dus la a doua fază a revoluției industriei capitaliste. După al Doilea Război Mondial, ea a început să fie completată și treptat înlocuită de noile instalații pentru energia atomică, chimia macromoleculară și genetică, de informatică și de complexele extraterestre de investigare și comunicare. Se conturează astfel industria capitalismului contemporan, a omului dotat cu aparatură solicitantă. În politică, tehnocrații sunt chemați la guvernare de către demonstranții români din iarna 2011-2012. Publicul este tot
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
polimerilor reticulați se poate face fie pornind de la teoria formării rețelelor fie pe baza rezultatelor experimentale. Divergențele care apar între rezultatele experimentale față de prezicerile teoretice, au determinat apariția unui număr foarte mare de metode individuale de caracterizare a sistemelor reticulate macromoleculare. Progresele realizate în domeniul caracterizării sistemelor reticulate macromoleculare au contribuit în mare măsură la elucidarea teoretică a structurii și la stabilirea domeniilor de utilizare a polimerilor reticulați. Pentru caracterizarea perlelor reticulate se pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
teoria formării rețelelor fie pe baza rezultatelor experimentale. Divergențele care apar între rezultatele experimentale față de prezicerile teoretice, au determinat apariția unui număr foarte mare de metode individuale de caracterizare a sistemelor reticulate macromoleculare. Progresele realizate în domeniul caracterizării sistemelor reticulate macromoleculare au contribuit în mare măsură la elucidarea teoretică a structurii și la stabilirea domeniilor de utilizare a polimerilor reticulați. Pentru caracterizarea perlelor reticulate se pot folosi metode chimice, fizico-chimice și mecanice, în funcție de destinația pentru care au fost realizate sintezele. Morfologia
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
se introduc în exicatorul ce conține lichidul de reținut și se lasă o perioadă de timp stabilită prin încercări, în vederea atingerii maximului de reținere a solventului. Umflarea la echilibru Literatura de specialitate oferă numeroase date privind studiul umflării sistemelor reticulate macromoleculare în diferiți solvenți /26, 38-46/. Studiul teoretic al umflării la rețelele macromoleculare reticulate a fost extins de Flory /47,48/, ținând cont de faptul că umflarea în solvenți buni descrește cu creșterea gradului de reticulare și cu creșterea moleculei primare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
o perioadă de timp stabilită prin încercări, în vederea atingerii maximului de reținere a solventului. Umflarea la echilibru Literatura de specialitate oferă numeroase date privind studiul umflării sistemelor reticulate macromoleculare în diferiți solvenți /26, 38-46/. Studiul teoretic al umflării la rețelele macromoleculare reticulate a fost extins de Flory /47,48/, ținând cont de faptul că umflarea în solvenți buni descrește cu creșterea gradului de reticulare și cu creșterea moleculei primare.(Co)polimerii reticulați care sunt puși în contact cu solvenți, adsorb o
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
reprezintă masa moleculară medie a lanțurilor polimerice între două joncțiuni consecutive. Plecând de la studiul teoretic al umflării a lui Flory o serie de autori folosesc datele de umflare la echilibru în diverși solvenți pentru determinarea parametrilor structurali ai sistemelor reticulate macromoleculare /19,27 33,49-64/. Rezolvarea ecuației de calcul a valorii Mc necesită cunoașterea mărimilor Φp, χ1 și δ. Aceste mărimi au fost calculate de cercetătorii din domeniu în diverse moduri. Vlad și colaboratorii /54,55/ au calculat masa moleculară medie
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
standard pentru reținerea substanțelor organice din diverse medii sunt legate direct de capacitatea lor de umflare în mediul respectiv /19,72,73/. Această caracteristică absolut necesară pentru acest tip de schimbător depinde de structura rețelei tridimensionale, adică de flexibilitatea catenelor macromoleculare, de numărul grupelor ionogene și de gradul lor de ionizare. Prin umflare se realizează microcanale în care vor pătrunde numai ionii ale căror dimensiuni sunt mai mici sau cel mult egale cu ale acestor microcanale. Dimensiunile microporilor creați prin umflare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Selectivitatea unui schimbător de ioni, reprezintă preferința lui pentru o anumită specie ionică față de altele. Selectivitatea schimbătorului de ioni este determinată de o serie de cauze cum ar fi: valența contraionului, solvatarea ionică și presiunea de umflare, dimensiunea porilor rețelei macromoleculare; interacțiunile specifice în schimbătorul de ioni (formarea perechilor ionice, atracțiile electrostatice, interacțiunile de tip London, interacțiunile specifice în soluție), temperatură și presiune. În general, un scimbător de ioni preferă un contraion: de valență mai mare, cu volum de solvatare mai
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
interacțiunile de tip London, interacțiunile specifice în soluție), temperatură și presiune. În general, un scimbător de ioni preferă un contraion: de valență mai mare, cu volum de solvatare mai mic, cu polarizabilitate mai mare, ce interacționează mai puternic cu rețeaua macromoleculară, ce participă mai puțin la procesul de formare a complexului cu coionii. Selectivitatea unui schimbător de ioni crește cu gradul de reticulare și cu scăderea concentrației soluției și respectiv a temperaturii. Pentru schimbătorii de cationi, selectivitatea pentru cei mai cunoscuți
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
complecși formați prin legături de coordinație). Fenomenul de suprafață a fost studiat mult în ultimii ani cu ajutorul unor modele importante, care iau în considerare interacțiunile electrostatice și chimice /103-107/. Caracterizarea prin analiză termogravimetrică Pentru determinarea stabilității termice a sistemelor reticulate macromoleculare s-au realizat analize termogravimetrice. Utilizând analiza termogravimetrică (TG), dependența dintre pierderea în greutate și temperatură a fost înregistrată atât în aer cât și în atmosferă inertă /108/. Copolimerii cu grad de reticulare mai mare sunt mult mai stabili termic
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
curbele termogravimetrice a fost deteminată pierderea în greutate funcție de temperatură. S-au calculat parametrii cinetici, energie de activare (Ea) și ordin de reacție (n), folosind metoda CoatsRedfern /110/ și metoda Levi Reich /111/. Studii privind stabilitatea termică a sistemelor reticulate macromoleculare au fost făcute de numeroși cercetători pe diverse structuri, cum ar fi: copolimeri pe bază de stiren metacrilonitril /112/, copolimeri reticulați pe bază de metacrilat de metildivinilbenzen și copolimeri pe bază de stiren — dimetacrilați /113/, copolimeri reticulați ai acrilamidei și
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
reticulați pe bază de metacrilat de metildivinilbenzen și copolimeri pe bază de stiren — dimetacrilați /113/, copolimeri reticulați ai acrilamidei și schimbătorii de ioni derivați din aceștia prin transformări chimice (degradare Hofmann și hidroliză) /114/. S-a observat că, sistemele reticulate macromoleculare au o bună stabilitate termică, mecanismul de descompunere fiind complex și depinzând de gradul de reticulare, structura lor morfologică, compoziția chimică și natura grupelor funcționale existente pe aceste structuri. Caracterizarea prin microscopie electronică Realizarea imaginii cu ajutorul microscopului electronic se bazează
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
să nu afecteze porozitatea perlelor prin umflare, să aibă o duritate comparabilă cu a rășinii. Caracterizarea prin 13C-RMN La momentul actual, RMN în stare solidă este unul din instrumentele cele mai utilizate în scopul elucidării structurilor și transformărilor sistemelor moleculare, macromoleculare și supramoleculare. RMN oferă informații asupra fenomenelor (proceselor) moleculare și de grup (colective) pe o scară mare și este o metodă adecvată în special studierii materialelor necristaline. Noile tehnici RMN care se aplică la polimeri amorfi și sistemele supramoleculare au
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
relative ale atomilor componenți, adică de structura moleculei.. Prepararea probelor se face prin pastilarea polimerului reticulat — care este în prealabil uscat și mojarat cu KBr. În toate lucrările de specialitate sunt prezentate pe lângă alte metode de caracterizare a sistemelor reticulate macromoleculare și analizele prin spectroscopia infraroșu /20,49,61,62,115-121/. Având în vedere faptul că toate sistemele reticulate macromoleculare sunt insolubile în solvenți, spectroscopia de infraroșu este o cale foarte utilizată în caracterizarea acestor copolimeri
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
prealabil uscat și mojarat cu KBr. În toate lucrările de specialitate sunt prezentate pe lângă alte metode de caracterizare a sistemelor reticulate macromoleculare și analizele prin spectroscopia infraroșu /20,49,61,62,115-121/. Având în vedere faptul că toate sistemele reticulate macromoleculare sunt insolubile în solvenți, spectroscopia de infraroșu este o cale foarte utilizată în caracterizarea acestor copolimeri
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]