272 matches
-
ocupații și meserii poate fi abordată În termeni asemănători În cele două tipuri de societate, fără ca rezultatele unor astfel de investigații să prezinte mari diferențe. De asemenea, potrivit lui Connor, chiar sistemele de mobilitate socială, specifice celor două tipuri de organizare macrosocială, prezintă mari similitudini. Asemănarea treptată a societăților aparținând unor sisteme politice diferite se explică așadar prin efectul „omogenizator” al sistemelor de Învățământ și cel al culturii marilor companii internaționale, dar și prin factori individuali, și anume prin dezvoltarea unor tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
underlining contradictory results are emphasized. The situational effects and theoretical explanations complete the analysis, supporting the fact that interindividual differences must be taking into account when we talk about exposure to media violence. Primit la redacție: ianuarie 2005 Noua dinamică macrosocială și transferurile intergeneraționale. Ancheta franceză „Trei generații” Ana Rodica Stăiculescu Daniela Jitcov Centrul de Studii și Cercetări Privind Drepturile Omului și Discriminarea Universitatea ,,Ovidius”, Constanța Problema dimensiunii sociologice și istorice a noțiunii de generație trebuie regândită În contextul unei societăți
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
părinților lor), În prezent lucrurile stau cu totul altfel: adulții nu sunt altceva decât „niște străini Într-o lume nouă”. Autoritatea lor slăbește, copiii Își caută modelele de conduită exclusiv În rândul celor de vârsta lor. În România postdecembristă, schimbările macrosociale au determinat mutații profunde În toate palierele vieții sociale și, implicit, la nivelul tuturor generațiilor, dintre care le amintim pe cele mai reprezentative: generația’26-’30 (cea a bunicilor noștri), ’46-’50 (a părinților), precum și generația „ceaușeilor” (’66-’70). Numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
durată - are avantajul de a obliga la o lectură sintetică a diferitelor durate și temporalități În care se Înscriu procesele și raporturile sociale legate de „fenomenul multiform al generațiilor”. Raporturile dintre generații și pluralismul identității generaționale. Transferuri intrafamiliale și dinamica macrosocială Fiecare epocă a afirmat, din punct de vedere doctrinar, supremația vârstei adulte. Disimulată din ipotetica supremație a masculinului față de feminin, această superioritate a vârstei adulte ne determină să afirmăm, parafrazându-l pe Marx, că istoria tuturor societăților, de la cele primare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
generații, „se poate observa și diversitatea de reciprocități directe sau indirecte, imediate sau diferite În timp, care țes raporturile lor (ale generațiilor - n.n.)”. Obiectivul central Îl reprezintă evidențierea fenomenelor proprii dinamicii generațiilor atât la nivel interpersonal, cât și la nivel macrosocial. La acest ultim nivel, cea mai dezbătută problemă este cea referitoare la specificitatea raporturilor dintre generații comparativ cu celelalte raporturi sociale fundamentale cu care sunt relaționate, precum raporturile dintre sexe sau cele dintre clasele sociale. Dacă până În deceniul opt al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care contribuie cel mai mult În relațiile cu ascendenții și cu descendenții - acuză o accentuare a inegalităților sale interne, generate de jocul transferurilor de bunuri către celelalte generații. Aceste transferuri private, interacționând cu cele publice, intră În interferență cu dinamica macrosocială de-a lungul a două procese principale: În primul rând, prestațiile publice exercită efecte redistributive considerabile asupra majorității gospodăriilor. În mod egal, aceste prestații publice au efecte incitante asupra solidarității intrafamiliale, prin intermediul căreia se realizează o redistribuire a bunurilor În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delimitate. În acest fel, celor trei generații selectate pentru studiul empiric li s-a putut aplica „pluralismul definițional al generațiilor” Înțelese, simultan, ca familiale, istorice și ale welfare-ului, ceea ce a condus la posibilitatea analizării lor dintr-o dublă perspectivă, microși macrosocială. În ceea ce privește dimensiunea temporală, aceasta este dată prin compararea unor generații succesive. În acest context Însă, efectele de generație și cele ale circuitului de viață sunt greu de disociat. Chiar și atunci când acest lucru a fost posibil, Întrebările retrospective au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ajutor necesar unei familii. Studiile efectuate de către sociologii francezi se concentrează, În special, asupra analizei circulației ajutoarelor, a identificării „donatorilor” și a „beneficiarilor”, a evidențierii consecințelor transferurilor economice asupra inegalităților interși intrageneraționale. Acestea din urmă sunt abordate dintr-o perspectivă macrosocială, la fel ca și interacțiunile dintre transferurile publice și cele private (Coenen-Huther, Kellerhals și Allemen, 1994). Anchetele sociologice Întreprinse de analiștii francezi arată că, prin variația parametrilor de frecvență a darurilor financiare și de valoare totală a acestora, ia naștere
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
probleme, satisfacerea unor cerințe ale grupului sau exprimarea unor păreri cu privire la reorganizarea grupului. Din perspectiva psihosociologică, orice demers În abordarea strategiilor de implementare a Învățământului integrat În sistemul de Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența integrării riscă să rămână În permanență sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru integrare
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de analiză, eficiența integrării riscă să rămână În permanență sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic și logistic, factorii de decizie etc.; atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației În școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de dizabilități. Analiza microsocială
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic și logistic, factorii de decizie etc.; atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației În școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de dizabilități. Analiza microsocială are În vedere: disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține Învățământul integrat prin activitățile desfășurate cu colectivul claselor pe care le au În primire educația integrată nu trebuie să se desfășoare prin dispoziții sau forme impuse; acceptul părinților care
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
anumită calificare, clasificare, rol): -este instrumentată de o instituție/organizație publică abilitată ca atare, prin acte normative (de regulă, prin legea juridică fundamentală - Constituția); -urmărește un set coerent de obiective publice; -obiectivele publice urmărite sunt relevante la nivel macroeconomic sau macrosocial; Relevanța macroeconomică a unui obiectiv poate fi evaluată din cel puțin două puncte de vedere: a) ca semnificație - obiectivul are semnificație pentru marea majoritate a populației; b) ca impact - obiectivul conține principii emergente de antrenare la nivel macroeconomic. Dacă aceste
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci cînd Își propun să investigheze schimbările produse În mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic În lumea rurală În perioada comunistă, precum și consecințele acestora asupra satului românesc contemporan prin intermediul analizei microsociale a două sate: Nucșoara și Scornicești. Intenția mărturisită a autorilor este de a observa dacă schimbarea politică programată, impusă prin coerciție, se menține și după Încetarea acestui proces (p. 9). S-ar putea spune că lucrarea este un experiment deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
legate de alte dimensiuni ale vieții sociale: de aceea, E. Muir (1997, p. 230) va vorbi despre „rituri politice sau politică ritualizată”. Spre exemplu, o mare parte a riturilor politice sunt rituri de trecere mutate din spațiul microsocial În cel macrosocial: la nunta prințului Charles cu Lady Diana au fost martori câteva mii de oameni și, prin intermediul televiziunii, alte câteva milioane. Cu toate acestea, structura ceremonialului a fost aceeași cu a oricărui ritual de căsătorie celebrat după canonul protestant. Același lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de sine a grupului precum și setul de reguli și norme existente În viața și activitatea grupului. Din perspectiva psihosociologică, orice demers de implementare a Învățământului integrat În sistemul de Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial. Dacă nu există semnale favorabile la aceste nivele de analiză, eficiența ințegrării riscă să rămână permanent sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
Învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și de la o analiză la nivel microsocial. Dacă nu există semnale favorabile la aceste nivele de analiză, eficiența ințegrării riscă să rămână permanent sub semnul Întrebării. Analiza macrosocială include: disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijin economic și logistic, factorii de decizie etc.; atitudinea și percepția opiniei publice cu privire la problematica educației În școlile de masă a copiilor cu diferite tipuri de deficiențe - unii oameni
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
copiii cu probleme psiho-comportamentale sau psiho-fiziologice, poate să apară o atitudine de reținere sau de respingere. În aceste condiții apare Întrebarea: care sunt avantajele, În plan socio-economic, rezultate În urma aplicării integrate În sistemul actual de Învățământ din țara noastră? Analiza microsocială are În vedere: disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține Învățământul integrat prin activitățile desfășurate În colectivul claselor; acceptul părinților care au copii În aceste clase unde se practică integrarea - acest fapt evită posibile stări de tensiune sau conflict
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
salariați liberi, ci „țăranii învoiți, siliți”; centrarea analizei sociologice gheriste pe problematizarea condiției social-economice, dar și politico-ideologice a țărănimii - clasa productivă majoritară a societăți românești din acea vreme - a oferit o perspectivă determinist-structurală (complexă), cu certe calități euristice și vocație macrosocială în cercetarea sociologică, în pofida unor limitări ale concepției lui Gherea privind raționalitatea capitalistă a reformei agrare ce i-a urmat, precum și procesele de diferențiere socială a țărănimi după 1864; prin teza „ocultismului instituțiilor”, ca dizolvant cultural al raporturilor de producție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe comercializare și pe creșterea legăturilor cu piețele naționale și internaționale. Un alt avantaj al cercetării de teren în acest context este demonstrarea unor legături între diferite domenii sociale (de exemplu, economie și religie) care nu sunt vizibile de la nivel macrosocial. O altă contribuție a cercetătorilor de teren este și înțelegerea organizării, intereselor și strategiilor elitelor locale și a birocrațiilor de la diferite niveluri un aspect esențial pentru reușita proiectelor de dezvoltare. În fine, contactul direct cu comunitatea-țintă poate oferi un feedback
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitalului social sugerat de Coleman constă, pe de o parte, în participare și asociaționism, iar pe de alta, în investirea încrederii în indivizi și instituții și în respectarea normelor sociale. Implicația imediată este legată de rolul capitalului social la nivel macrosocial și de contribuția acestuia la formarea bunului public, la facilitarea dezvoltării sociale. Putnam elaborează mai mult în această direcție: „Capitalul social se referă la aspecte ale organizării sociale - rețele, norme și încredere - care le permit participanților să acționeze împreună mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Narayan), al doilea pornește tot de la rețele, vizând mai ales dezvoltarea celor existente (Lyon), iar al treilea se concentrează asupra încrederii și a dezvoltării instituționale (Sztompka). Toate aceste măsuri trebuie totuși privite cu precauția formulată de Fukuyama (1995): la nivel macrosocial, capitalul social se creează din interior și are o inerție deosebită, modificându-se cu mare greutate. În funcție de poziția societății în spațiul descris în figura de mai sus, Narayan (1999) specifică două principii de dezvoltare socială prin intermediul capitalului social, fiecare având
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perioadele istorice imediat următoare. Construindu-și discursul pe exemplul postcomunist, Sztompka notează două tipuri de acțiuni prin care încrederea și capitalul social relațional pot fi menținute, revigorate sau încurajate să fie create. Prima modalitate este acțiunea asupra celor cinci variabile macrosociale: legislația simplă, transparentă, persistentă în timp și necontradictorie asigură coerența normativă; acuratețea comportamentului clasei politice, hotărârea Guvernului și acțiunile acestora fără ezitări asigură reprezentarea socială că Guvernul știe ce vrea, contribuind la stabilitatea ordinii sociale; pluralismul și libertatea presei, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]