273 matches
-
ci depinde și de apartenența noastră mai largă la lumea occidentală, adică la teritoriul democrațiilor liberale. Cred că trebuie să ne asumăm o perspectivă generală optimistă, să lăsăm defetismul și văicăreala de-o parte. Starea de depresie cronică la nivel macrosocial nu mai are alt fundament decât pasiunea noastră bolnavă pentru victimism. Suntem, la nivel pozițional, în cel mai bun loc cu putință. De aici încolo începe construcția critică, așa cum le stă bine unor oameni care intră în etapa cetățeniei adulte
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
puțin. Instituțiile acestea ar fi trebuit să aibă pui în toate instituțiile statului, la nivel central și la nivel local. Lucrul acesta nu s-a întâmplat. Noi trăim într-o eternă poveste, în România: democrația se manifestă la nivel abstract, macrosocial, iar exercitarea ei este extrem de greoaie, pentru că nu se transferă politici, practici și instituții la nivel microsocial. Situația este valabilă în toate privințele, nu doar în egalitatea de șanse. Chiar trebuie să scot toate săbiile? O.Ș.: De ce crezi că
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de compunere, au o circulație mai largă, în registrul cult: bisăptămânal (FC I: 186), cvasimulțumit (FC I: 20), echidistant - (fante) echidistante (E. Poll, Fizică: 118), dar și Președintele statului trebuie să fie echidistant față de partidele politice etc. -, macro-/microsistem, (nivel) macrosocial/microsocial (A. Țiglea, Sociologie: 75), microagenție de voiaj (Dimitrescu 1995a: 275), microgrupuri sociale (A. Țiglea, Sociologie: 18), minivacanță (Dimitrescu 1995a: 174-179, 257; Dimitrescu 1997, s.v.), (societăți) multiculturale (A. Țiglea, Sociologie: 26, 31), multifuncțional (Dimitrescu 1997, s.v.), multi-/polivitamine, omniprezent (omniprezență
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în vileag. Imediat ce-și rezolvă situația (transfer, suplinire), fiecare tace... un an. Apoi iarăși strigă, apoi iarăși tace. Toate acestea nu demonstrează însă falsitatea acuzației de corupție, ci doar lașitatea celor ce n-o divulgă. Mai există, la nivel macrosocial, „mîndria de a fi român”? Se simte, cu adevărat, românul „stăpîn în țara sa”, sigur de drepturile ce decurg din „stadiul actual al civilizației și culturii”? *Intelectualul și Puterea. Iată o anecdotă necunoscută majorității celor care se ocupă cu această
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
uman în spațiul rural românesc au constituit principalul imbold al demersului analitic privind starea sănătății populației din sate. Gradul de îmbolnăvire a populației într-o comunitate este rezultanta acțiunii cumulate a mai multor factori obiectivi și subiectivi, cu anvergură macroși microsocială, numiți generic „determinanți sociali ai morbidității”. Din acest punct de vedere, satul a fost și continuă să fie agresat de o serie de evenimente economice și noneconomice care au dus la slăbirea stării lui de sănătate, printre acești „agresori” situându
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
puțin prevăzătoare, atente, la consecințele 15VIOLENȚA lor. Pe de altă parte, contextul social este influențat de legile și politicile sociale, de serviciile create pentru a preveni sau a interveni în situații de violență. între reprezentările sociale specifice comunităților, la nivel macrosocial, și comportamentele tolerate la nivel microsocial, interuman, și legile și politicile sociale ale țării, există o relație biunivocă, întrețesută. în acest sens, în violența domestică se vorbește despre „gardianul absent”care face posibil atacul agresorului asupra victimei (Mannon, 1997) și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
omului ca individ sau în grup. Ca țintă și victimă a manifestărilor violente, ființa umană este atinsă în corpul său fizic, în sufletul și spiritul său, nu doar aici și acum, ci în continuitatea vieții, în generațiile care vin. Schimbările macrosociale, de-a lungul istoriei, au schimbat oare potențialul de violență al omului? Susanne Karstedt și Manuel Eisner (2009) își pun problema dacă este cu putință și utilă o teorie generală a violenței umane. Violența pare omniprezentă și de o varietate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
efecte distructive asupra persoanei. Nu s-a putut dovedi că expunerea unui grup de indivizi la un anumit tip de experiență psihologică conduce automat, la majoritatea subiecților, la structurarea unei anumite tulburări. Vom considera ca factori de risc la nivel macrosocial acele aspecte ale vieții curente care invalidau așteptările și nevoile firești ale persoanei și grupurilor sociale privind predictabilitatea și continuitatea, securitatea și identitatea (Johnson, Wiechelt, 2004). Cu alte cuvinte, vom descrie câteva provocări ale cotidianului căruia individul și grupul le
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
una dintre țările cu cea mai mare corupție din Europa 1. Numeroase comportamente cu sens de coping în perioada comunistă au rămas în funcție, la 20 de ani după căderea regimului. Sunt aspecte ce dovedesc puterea factorilor stresori cu impact macrosocial de a schimba „personalitatea și modul de a trăi al celor care le-au supraviețuit”(Suedfeld, 1997, p. 857). Cu alte cuvinte, sunt aspecte care dovedesc sindromul de stres posttraumatic de care suferă încă România. 2. Politica pronatalistă Având un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
artificiale (Muntean, Nordanger, Johansen, 2008), se subliniază reziliența indivizilor și a grupurilor și până și vulnerabilitatea persoanei nu mai este văzută doar ca un minus, ci ca un potențial de evoluție, de schimbare în bine, a persoanei. Recunoscându-se efectul macrosocial al unor factori traumatici, a apărut „încercarea de a vindeca o societate traumatizată”care subliniază posibilitatea de „tratare”a unui număr mare de persoane și implicit de prevenire, la cele care nu prezintă încă toate simptomele, „a apariției tabloului complet
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
țăranului român, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, atunci când își propun să investigheze schimbările produse în mod artificial la nivelul structurii sociale și al comportamentului politic în lumea rurală în perioada comunistă, precum și consecințele acestora asupra satului românesc contemporan prin intermediul analizei microsociale a două sate: Nucșoara și Scornicești. Intenția mărturisită a autorilor este de a observa dacă schimbarea politică programată, impusă prin coerciție, se menține și după încetarea acestui proces (p. 9). S-ar putea spune că lucrarea este un experiment deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că toți părinții au pregătire superioară, astfel încât au perceput și înțeles materialul, permițându-ne să avem o discuție tip seminar pe această temă. Cele mai frecvente și specifice riscuri la care aptitudinile inte lectuale înalte predispun, în contexte educaționale și microsociale neadecvate sunt: decalajul dintre dezvoltarea cognitivă / intelectuală și cea emo țională; nesincronizarea dezvoltării intelectuale și psihomotorii; dificultăți de socializare; solitudine; dificultăți de personalitate; inhibiția intelectuală; perfecționismul; depresia succesului; raportul excelență intelectuală / responsabilitate morală. Pentru a determina modalități de intervenție a
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
de etnie sau politici guvernamentale referitoare la migrație în țările de origine și/sau de destinație. Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care interacționează în proporții diferite, de la un caz la altul. 1. Factori macrosociali au un nivel ridicat de generalitate și se referă la: a) Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și ��omajul sau lipsa de
HOTĂRÂRE nr. 1.654 din 22 noiembrie 2006 privind aprobarea Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183006_a_184335]
-
etnie sau politici guvernamentale referitoare la migrație în țările de origine și/sau de destinație. Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care interacționează în proporții diferite, de la un caz la altul. 1. Factori macrosociali au un nivel ridicat de generalitate și se referă la: a) Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și ��omajul sau lipsa de acces
HOTĂRÂRE nr. 1.654 din 22 noiembrie 2006 privind aprobarea Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183006_a_184335]
-
Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care interacționează în proporții diferite, de la un caz la altul. 1. Factori macrosociali au un nivel ridicat de generalitate și se referă la: a) Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și ��omajul sau lipsa de acces la mijloace legitime de trai pentru mari segmente de populație. ... b) Lipsa/insuficiența unor programe
HOTĂRÂRE nr. 1.654 din 22 noiembrie 2006 privind aprobarea Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183006_a_184335]
-
pentru muncă. ... e) Ineficienta/ slaba implicare a sistemului politic și juridic. ... f) Dezastre naturale sau catastrofe care provoacă sărăcirea bruscă a unui număr mare de gospodării, în principal a celor care trăiesc predominant din agricultură. ... g) Abandon familial. ... 2. Factori microsociali plasați la nivelul unor grupuri sociale și a gospodăriilor: a) Sărăcia gospodăriei și lipsa de acces la locuri de muncă, prestațiile și programele de asistență socială disponibile. ... b) Nivel redus de educație și lipsa unei pregătiri profesionale, atât a persoanelor
HOTĂRÂRE nr. 1.654 din 22 noiembrie 2006 privind aprobarea Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183006_a_184335]
-
de etnie sau politici guvernamentale referitoare la migrație în țările de origine și/sau de destinație. Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care interacționează în proporții diferite, de la un caz la altul. 1. Factori macrosociali au un nivel ridicat de generalitate și se referă la: a) Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și șomajul sau lipsa de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 22 noiembrie 2006 împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183008_a_184337]
-
etnie sau politici guvernamentale referitoare la migrație în țările de origine și/sau de destinație. Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care interacționează în proporții diferite, de la un caz la altul. 1. Factori macrosociali au un nivel ridicat de generalitate și se referă la: a) Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și șomajul sau lipsa de acces
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 22 noiembrie 2006 împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183008_a_184337]
-
Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se pot grupa în factori macrosociali, microsociali și individuali, care interacționează în proporții diferite, de la un caz la altul. 1. Factori macrosociali au un nivel ridicat de generalitate și se referă la: a) Scăderea drastică a nivelului de trai al populației și șomajul sau lipsa de acces la mijloace legitime de trai pentru mari segmente de populație. ... b) Lipsa/insuficiența unor programe
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 22 noiembrie 2006 împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183008_a_184337]
-
pentru muncă. ... e) Ineficienta/ slaba implicare a sistemului politic și juridic. ... f) Dezastre naturale sau catastrofe care provoacă sărăcirea bruscă a unui număr mare de gospodării, în principal a celor care trăiesc predominant din agricultură. ... g) Abandon familial. ... 2. Factori microsociali plasați la nivelul unor grupuri sociale și a gospodăriilor: a) Sărăcia gospodăriei și lipsa de acces la locuri de muncă, prestațiile și programele de asistență socială disponibile. ... b) Nivel redus de educație și lipsa unei pregătiri profesionale, atât a persoanelor
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 22 noiembrie 2006 împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183008_a_184337]
-
sancțiune, ca fiind condițiile inițiale ale oricărei existențe în societate. Dacă împrumuta de la Herbert Spencer teza generală a evoluției societăților moderne către o mai mare diviziune a muncii, în analiză el se îndepărtează de această teorie. Pentru Durkheim, această schimbare macrosocială survine nu pentru că este necesară și corespunde unei finalități oarecare, ci pentru că este provocată de cauze mecanice precum sporirea volumului, a densității populației și a raporturilor sociale. Aceste idei sunt reluate și aprofundate în "Sinuciderea" (1897). O altă lucrare importantă
Émile Durkheim () [Corola-website/Science/306343_a_307672]
-
(Sursă imagine: http://tinyurl.com/z3ojakd)Dragi prietene și prieteni, Numărul 15 al Gazetei de Artă Politică va aduce în discuție programul Capitala Europeană a Culturii, ridicând câteva întrebări în legătură cu impactul socio-economic local, regional, macrosocial pe termen lung al acestei politici culturale europene. Pentru că implementarea proiectelor de CEaC presupune transformări majore la nivelul orașelor câștigătoare, considerăm că este nevoie de o analiză a lor în contextul social local (nevoi sociale, distribuție economică, indicatori demografici, alternative
Apel la contribuții despre Timișoara, Capitala Europeană a Culturii, 2021 () [Corola-website/Science/296111_a_297440]
-
se mențină echilibrul și stabilitatea organismului social luat ca totalitate. (b) social conflictualistă, în prelungirea teoriilor marxiste, cu accent pe conflictul între roluri și pe importanța factorul economic în explicarea inegalităților de gen (c) interacționalismului simbolic cu accent pe aspectele microsociale de analiză ale rolurilor de gen, pe interacțiunile dintre oameni prin intermediul cărora se negociază și se creează realitatea. (d) feministă în interiorul căreia (1) genul ocupă un loc central (2) relațiile de gen sunt considerate problematice fiind legate de inegalitate, contradicție
Rol de gen () [Corola-website/Science/325265_a_326594]