596 matches
-
atestă Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania. În 1985 a creat și înregistrat zece discuri sub titlul „Artă construcției și interpretării corale” reprezentînd teoria să, psihotehnica, pentru dirijat coral Cele zece discuri sînt prezentate de Marin Constantin și exemplificările realizate de Corul Madrigal sub conducerea să, si sînt reeditate de Electrecord în 1995. Discografia lui Marin Constantin și a Corului Madrigal sub conducerea să este enormă: 40 de CD-uri și înregistrări cu Corul Madrigal, dintre care majoritatea promovînd muzică românească traditioanala și
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
interpretării corale” reprezentînd teoria să, psihotehnica, pentru dirijat coral Cele zece discuri sînt prezentate de Marin Constantin și exemplificările realizate de Corul Madrigal sub conducerea să, si sînt reeditate de Electrecord în 1995. Discografia lui Marin Constantin și a Corului Madrigal sub conducerea să este enormă: 40 de CD-uri și înregistrări cu Corul Madrigal, dintre care majoritatea promovînd muzică românească traditioanala și contemporană. FILMOGRAFIE. A fost subiectul filmului Cîntecele Renașterii, de Mirel Iliescu care a obținut Palme D'Or în
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
de Marin Constantin și exemplificările realizate de Corul Madrigal sub conducerea să, si sînt reeditate de Electrecord în 1995. Discografia lui Marin Constantin și a Corului Madrigal sub conducerea să este enormă: 40 de CD-uri și înregistrări cu Corul Madrigal, dintre care majoritatea promovînd muzică românească traditioanala și contemporană. FILMOGRAFIE. A fost subiectul filmului Cîntecele Renașterii, de Mirel Iliescu care a obținut Palme D'Or în 1969 la Cannes. A participat împreună cu Corul Madrigal în peste 36 de filme artistice
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
CD-uri și înregistrări cu Corul Madrigal, dintre care majoritatea promovînd muzică românească traditioanala și contemporană. FILMOGRAFIE. A fost subiectul filmului Cîntecele Renașterii, de Mirel Iliescu care a obținut Palme D'Or în 1969 la Cannes. A participat împreună cu Corul Madrigal în peste 36 de filme artistice, documentare și de televiziune atît în România cît și în alte țări. Contribuția în domeniul muzicii corale, ca dirijor și compozitor, i-a fost recunoscută prin premii și distincții: premii la Concursul internațional al
Constantin Marin (dirijor) () [Corola-website/Science/305579_a_306908]
-
Soare, Ruxandra Donose (2014) "George Enescu- Simfonia a II-a op. 17 în La" "major" - Orchestră Națională Radio, Tiberiu Soare (2013) ""„"O, ce veste minunată! - Colinde românești”" - Angela Gheorghiu, alături de Orchestră Națională Radio (dirijor Tiberiu Soare), Corul Național de Cameră Madrigal (dirijor Virgil Popescu) și Corul Accoustic (dirijor Daniel Jinga) (2013) "Schumann & Liszt" - Ophelie Gaillard, Delphine Bardin, Tiberiu Soare (2012) Interviuri
Tiberiu Soare () [Corola-website/Science/309341_a_310670]
-
Editura Tineretului, volumul „Vina“, cu poezii antologate din plachetele de versuri „Cum să vă spun“, „Viața deocamdată“ și „Infernul discutabil“. Traduce și publică în revista „Amfiteatru” (nr. 20, august, p. 328) poezii de Charles Baudelaire: Dans macabru, Apusul soarelui romantic, Madrigal trist. Au apărut sub genericul: 100 de ani de la moartea poetului Charles Baudelaire. Vizitează, din nou, Rohia, de data aceasta împreună cu I. Negoițescu. Prin intermediul și cu ajutorul lui Paul Miron, călătorește în Germania, împreună cu Nicolae Manolescu si Marin Sorescu. În septembrie
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
București; 11. Beceanu, D - 2008 Tehnologia de conservare a alimentelor, Editura PIM, Iași; 12. Burzo, I., 1986 - Fiziologia și tehnologia păstrării produselor horticole, Ed. Tehnică, București. 13. Chavey, A., Muñoz de Chaves, M., Roldan, A., Bermejo, S., Avila, A., and Madrigal, H. 1993-La nutrición en México y la Transición Epidemiológica. Instituto Nacional de la Nutrición, Méxoco, DF; 14. Croitor, N., 1996 - Îndrumar de laborator pentru tehnologia și controlul calității în industria conservelor de legume și fructe, Ed. Fundației Universitare „Dunărea de Jos
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Richard Oschanitzky. Sunt incluse pe coloana sonoră și fragmente din opereta "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino, pe versurile lui Johann Strauss. Muzica este interpretată instrumental de Orchestra Operei din București dirijată de Paul Popescu și vocal de corul Madrigal dirijat de Marin Constantin și de ansamblul Ciprian Porumbescu din Suceava dirijat de Gheorghe Sîrbu (solistă fiind Sofia Vicoveanca). Valsurile lui Johann Strauss sunt interpretate la vioară de Ștefan Ruha. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 8.526.000
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
1971, Timișoara, România) este un cântăreț și prezentator român. a fost prezentatorul multor emisiuni de pe postul român de televiziune Prima TV precum: "Vrei să fii miliardar?", " Copiii spun lucruri trăsnite" și "Te crezi mai deștept?". Membru al Corului Dr Camera Madrigal 1990-1999 solist, Membru al formației The Fifties (principalul solist fiind Ștefan Bănică Jr.), Ianțu furniza backing-vocals. În prezent, Ianțu prezintă la Prima TV emisiunea "Vrei să fii milionar?". Din 2013 își continuă cariera de cântăreț, cântând inițial o piese a
Virgil Ianțu () [Corola-website/Science/309802_a_311131]
-
România , sau alte coveruri din Cultura României. Născut în Timișoara, a absolvit Colegiul Național de Artă "Ion Vidu" ,urmând apoi Universitatea Națională de Muzică București, pe care a absolvit-o în 1995. În următorul an a fost admis în Corul Madrigal , mai precis din 1990-1999. Ianțu își începe cariera cântând în Corul de Cameră Madrigal, în trupa “The 50’s” , 1995-2004, cu care câștigă la Mamaia, în 1998, locul 3, la secțiunea creație, cu cântecul lui Petru Mărgineanu, "Fiecare zi". Următorii
Virgil Ianțu () [Corola-website/Science/309802_a_311131]
-
de Artă "Ion Vidu" ,urmând apoi Universitatea Națională de Muzică București, pe care a absolvit-o în 1995. În următorul an a fost admis în Corul Madrigal , mai precis din 1990-1999. Ianțu își începe cariera cântând în Corul de Cameră Madrigal, în trupa “The 50’s” , 1995-2004, cu care câștigă la Mamaia, în 1998, locul 3, la secțiunea creație, cu cântecul lui Petru Mărgineanu, "Fiecare zi". Următorii ani au fost un prilej pentru carieră în radio, prezentând emisiuni din 1999-2000, la
Virgil Ianțu () [Corola-website/Science/309802_a_311131]
-
la Timișoara, Virgil Ianțu crește într-o familie modestă, având un frate, Florin Gătăianțu. Acesta își amintește cu bucurie clipele copilăriei, precizând că după ce a absolvit Liceul de Muzică din Timișoara, dorește să renunțe la cursurile de vioară, pentru Corul Madrigal, în acea perioadă dirijor fiind, regretatul Marin Constantin. Acesta își amintește cu nostalgie acele vremuri: ""Este greu de explicat nivelul la care se lucra atunci, foarte profesional, câtă rigoare și frumusețe..."" Virgil debutează în lumina reflectoarelor , în anii 2000, despre
Virgil Ianțu () [Corola-website/Science/309802_a_311131]
-
sunt încărcate cu multe elemente decorative, anunțând ivirea stilului "baroc". Reprezentanți valoroși ai manierismului sunt: În arhitectura Renașterii se pot deosebi două tendințe: Muzica din timpul Renașterii corespunde "vârstei de aur" a polifoniei. Genurile cele mai frecvente sunt "messele", "motettele", madrigalul și cântecele cu acompaniament instrumental. Din punct de vedere teoretic, importante sunt scrierile compozitorului flamand Johannes Tinctoris (1435-1511), în care prezintă și susține tendințele înnoitoare în muzică. Unul din cei mai importanți compozitori ai acestei epoci este Giovanni Pierluigi da
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
sfârșitul Războiului de 100 de ani și al Războiului celor două roze. Această perioadă include lunga domnie a reginei Elisabeta I, de aceea mai este denumită ""Epoca Elisabetană"". Reprezentanți de seamă ai "Renașterii engleze" sunt: Se cultivă, mai ales, genul madrigalului, popularizat prin lucrarea ""Musica Transalpina"", publicată, în 1588, de Nicholas Yonge. Compozitori mai însemnați sunt: Pentru marea masă a populației din acele timpuri, înflorirea culturală și artistică ce a caracterizat Renașterea nu a produs nicio schimbare în modul de viață
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
engleză de către Thomas Wyatt la începutul secolului XVI. Poemele care erau scrise cu intenția de a fi folosite în cântece, așa cum sunt cele de Thomas Campion, au devenit populare deoarece literatura tiparită ajungea în casele oamenilor mai ușor. “vezi Școala Madrigalului englez”. Alte figuri importante în teatrul elisabetan sunt Christopher Marlowe, Thomas Dekker, John Fletcher și Francis Beaumont. Dacă Marlowe (1564-1593) nu ar fi fost înjunghiat când avea douăzeci și nouă de ani într-o încăierare de tavernă, el l-ar
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
mai populare cluburi sunt: Camborio, Granada 10, Club Zoo, Vogue, Club Booga, Plantă Baja, Sugarpop, Ouilombo, El Tren, Industrial Copera toate din Granada; Taberna Underground și Sumo din Motril; El Modio din Salobreña. Acestea sunt: Aliatar ( cu 3 cinematografe); Cine Madrigal; Cinematografele Alhambra 15 (cu 15 cinematografe); Granada 10 (cinema și disco) - acest cinema este localizat într-o clădire veche care a fost în trecut un teatru. După miezul nopții acest loc devine un disco; Multicines Centro (cu 8 cinematografe); Cinema
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
și Clément Janequin au fost compozitorii așa-numitelor cântece pariziene. Multe dintre aceste opere pariziene au fost publicate de către Pierre Attaingnant. Compozitori ai generației lor, precum și compozitori de mai târziu, cum ar fi Orlando de Lassus, au fost influențați de Madrigalul italian. În timpul secolului al 17-lea, air de cour, Chanson pour Boire și alte genuri, în general, se cântau la lăută sau pian, cu contribuțiile compozitorilor precum Anton Boesset, Denis Gaultier, Michel Lambert și Michel-Richard de Lalande. În timpul secolului al
Chanson () [Corola-website/Science/330079_a_331408]
-
a ocupat și de compoziție. Moștenirea sa recenzată până în prezent cuprinde 164 de compoziții de factură clasică și 1340 de piese de stilistică populară. Între acestea se numără: 11 imnuri corale, 7 cântece patriotice, 10 poeme corale, 10 preludii, 58 madrigale și cantate corale, 9 lieduri și romanțe, 18 cântece pentru copii, 18 piese de muzică instrumentală, 7 de muzică de cameră, 10 de muzică simfonică, 3 creații coralo-simfonice și 4 de muzică scenică. Din anul 1935 și până în 1972 a
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
dar Corjos a modificat genericul, adăugându-i „junior” la capătul numelui. Muzica din acest film a fost compusă de Florin Bogardo, autorul muzicii filmului anterior din seria „Liceenii”. Redactor muzical a fost Anca Dumitrescu Ștefan. Melodiile sunt interpretate de corul „Madrigal” dirijat de prof.univ. Marin Constantin. Coloana sonoră a filmului (cuprinzând melodii compuse în general pentru sintetizatorul de sunet, dar și un număr de leit-motive cântate la pian sau sintetizator) a rămas în memoria publicului. Piesa centrală a coloanei sonore, "Ani
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]
-
epocii (îndeosebi pe cele ale lumii orășenești). Pe lângă câteva dansuri transilvane (de interes pentru folcloriștii de mai târziu) și un număr mic de bucăți compuse de Căianu însuși, marea majoritate a pieselor notate în codice aparțin unor compozitori vestici de madrigale, motete, arii, dar și de piese instrumentale. Acestora li se alătură manuscrise liturgice, predicații, adnotații ș.a.
Ioan Căianu () [Corola-website/Science/301019_a_302348]
-
Irina Loghin "februarie 1979" - Divertisment muzical cu formația Dan Beizadea. Soliști: grupul vocal Trio Trison și "martie 1979" - Album duminical - au participat: Dem Rădulescu, Mihai Fotino, Florina Cercel. "aprilie 1979" - Album duminical alături de Iarina Damian, Rodica Mandache, Geo Costiniu, corul Madrigal dirijat de Marin Constantin, Angela Ciochina, Doina Moroșanu, Elenă Merisoreanu "aprilie 1979" - Parada Șlagărelor. Participa: Angela Similea, Margareta Pâslaru, Dida Dragan, Mirabela Dauer, Eva Kiss, grupul "Song" - dirijor Ioan Luchian Mihalea, formația "Roșu și Negru" printre alții. "mai 1979" - Șlagăre
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
dezvoltarea limbii și literaturii italiene, impunând dialectul toscan ca instrument în creația literară, care a devenit cu timpul limba italiană cultă de astăzi. Ideile sale au contribuit, printre altele, la formarea în secolul al XVI-lea a stilului muzical denumit "madrigal". s-a născut în anul 1470 la Veneția într-o veche familie de nobili. Tatăl său, Bernardo Bembo, senator al republicii "serenessime", a ocupat importante funcții publice, fără a neglija pasiunea pentru studiul literaturilor clasice. Pietro crește sub influența tatălui
Pietro Bembo () [Corola-website/Science/314151_a_315480]
-
când filmului urma să i se mai adauge doar muzica. Muzica filmului a fost compusă de Tiberiu Olah (fiind catalogată de regizor ca „absolut magnifică” ) și interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române dirijată de Iosif Conta și de Corul de Cameră „Madrigal”, dirijat de Marin Constantin. Aflat vara la vila sa de la Neptun, președintele Nicolae Ceaușescu a vizionat filmul și i-a plăcut. Conducerea C.C.E.S. a acceptat modificările făcute, iar filmul a fost aprobat de Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor (D.G.P.T.
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Popa «Velerim și Veler Doamne» inspiră unul dintre cele mai frumoase poeme de iubire din cinematograful românesc. Secv. rapel: îmbrățișarea de pe culmea înzăpezită într-o iarnă căreia directorul imaginii, Alexandru David, îi conferă valențe antologice. Compozitorul Tiberiu Olah și corul «Madrigal» ridică, mereu, fiorul emoțional căruia monteza Margareta Anescu (Pr. ACIN) i-a transmis propria ei melodie. P. Varna.”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Daniel Nicolae Jinga (n. 11 ianuarie 1978, Buzău) este Maestru de Cor al Corului Operei Naționale din București și Dirijor Principal al Orchestrei Simfonice Muntenia din Târgoviște. S-a afirmat ca dirijor secund al Corului de Cameră Madrigal și dirijor fondator al Corului de cameră Accoustic, cu care abordează o paletă repertorială complexă: muzică sacră, prelucrări folclorice, renaștere europeană, muzică contemporană și muzică de teatru și film, colaborând cu regizori precum Alexandru Tocilescu, Alexandru Darie, Alexander Hausvater, Alice
Daniel Jinga () [Corola-website/Science/337620_a_338949]