273 matches
-
aștepta de la guvernarea ungară luarea în considerare a "intereselor istorice vitale ale poporului german" și intensificarea, fără piedici, a "dezvoltării ei naționale"14. Alta era situația în jurul Careiului-Mare (Nagykároly), unde șvabii localnici, de multe ori aflați pe calea asimilării, a maghiarizării, s-au bucurat sincer de intrarea armatei ungare. Populația română s-a retras, în majoritate, în case, și a lăsat în grija șefilor ei ecleziastici întâmpinarea noii conduceri: la intrarea în Cluj, guvernatorul Horthy a fost salutat de episcopul greco-catolic
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
trecuți pe tăcute în stăpînirea noului stat centralizat maghiar. Episcopul Andrei Șaguna, liderul spiritual al românilor, i-a îndemnat la rezistență pasivă. Dar tinerii români nu voiau să trăiască așa cum trăiseră părinții lor. Dată fiind campania în plină desfășurare de maghiarizare forțată tot mai intensă, ei au apelat la un vechi remediu: s-au adresat împăratului, rugîndu-l să-i ajute, dar acesta nu era în măsură să le țină piept partenerilor săi. "Memorandiștii" (numiți astfel pentru că înaintaseră împăratului un memorandum în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Memorandiștii" (numiți astfel pentru că înaintaseră împăratului un memorandum în care își expuneau plîngerile) au fost deferiți administrației maghiare, care i-a condamnat în 1894 la lungi ani de temniță 22. În primul deceniu al secolului al XX-lea, campania de maghiarizare a atins punctul ei culminant. Legile din învățămînt stabileau controlul statului maghiar chiar și asupra programelor școlare și a școlilor confesionale. Apariția naționalismului și cea a statului-națiune (după 1867) a făcut ca problema Transilvaniei nici măcar să nu mai poată fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
forma luptei "Memorandiștilor". Liderul lor, Ion Rațiu, a declarat în timpul procesului care i-a fost intentat în 1894: Existența unui popor nu poate fi pusă la îndoială, ea nu poate decît să fie afirmată". Ulterior, ungurii au intensificat acțiunea de maghiarizare. Lupta naționalistă pentru Transilvania a fost dusă fără cruțare. Atît ungurii cît și românii consideră în mod misterios Ardealul ca fiind vital pentru însăși existența fiecăruia dintre aceste două popoare 7. Iorga considera Transilvania ca fiind "inima poporului român!" Românii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cei implicați au participat la inaugurarea din primăvara lui 1908197. În vara aceea, Iorga își deschidea Universitatea de Vară. Dar înainte de a discuta despre Universitatea de Vară a lui Iorga, să examinăm deteriorarea tot mai accentuată a situației din Austro-Ungaria. Maghiarizarea forțată din Transilvania (și din alte părți) a atins punctul culminant în acest deceniu și era îndreptată nu numai împotriva românilor, ci și a altor naționalități. Contele Albert Apponyi, ministrul maghiar al învățămîntului, a instituit "legile Apponyi", contrarii politicii prevăzătoare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
culminant în acest deceniu și era îndreptată nu numai împotriva românilor, ci și a altor naționalități. Contele Albert Apponyi, ministrul maghiar al învățămîntului, a instituit "legile Apponyi", contrarii politicii prevăzătoare a lui Farens Deák și Josef Eötvös. Măsurile lui însemnau maghiarizarea învățămîntului primar. Atunci cînd sediul Bisericii Unite a fost mutat de la Blaj la Hajdùdorog, o regiune pur maghiară, Iorga și-a exprimat indignarea față de "absurditatea idealului maghiar al unui stat exclusiv maghiar, pe care acești grofi feudali, cîțiva magistrați megalomani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
european, era decis să deseneze o nouă hartă. "Vom merge drept înainte spre unitatea națională"204, scria el. Iorga nu s-a lăsat impresionat nici de intelectualul democrat maghiar dr. Oszkàr Jàszi, care propunea o politică conciliantă față de naționalități, nu maghiarizare forțată. În 1913, atunci cînd Partidul Socialist Maghiar a propus soluții de stopare a maghiarizării, Iorga a reacționat imediat: "Te poți împăca cu moartea o singură dată, atunci cînd îți dai duhul"205. Iorga nu nutrea nici o animozitate personală față de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
204, scria el. Iorga nu s-a lăsat impresionat nici de intelectualul democrat maghiar dr. Oszkàr Jàszi, care propunea o politică conciliantă față de naționalități, nu maghiarizare forțată. În 1913, atunci cînd Partidul Socialist Maghiar a propus soluții de stopare a maghiarizării, Iorga a reacționat imediat: "Te poți împăca cu moartea o singură dată, atunci cînd îți dai duhul"205. Iorga nu nutrea nici o animozitate personală față de unguri. Atunci cînd aceștia au adus din Turcia trupul eroului lor național, Francisc Rákóczi, Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Rákóczi. Admirația lui pentru personalitatea, lupta și țelurile lui Rákóczi este evidentă. În Breve storia dei Rumeni (Bucharest, 1911), Iorga apela la opinia publică italiană ("frați latini") ca aceasta să-și dea seama de măsura în care politica de maghiarizare a ungurilor amenința latinitatea, menționînd în repetate rînduri observațiile făcute de italienii care călătoriseră prin România și Transilvania și utilizînd un mare număr de documente italiene. Oameni care au fost (Vol. 1, Vălenii de Munte, 1911) a fost primul dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
numeroșii evrei din Basarabia nu erau mai prietenoși. Dar evreii din Transilvania manifestau cea mai mare ostilitate, însă nu bazați pe o platformă Chasidică! Majoritatea acestor evrei erau asimilați și se aflau de zeci de ani în fruntea politicii de maghiarizare forțată. Ei nu se simțeau (ca și coreligionarii lor din Bucovina) prea fericiți de sosirea oficialităților românești corupte din Regat, care îi hăituiau pe evrei. În 1923, prietenul lui Iorga, dr. Constantin Angelescu, ministru al învățămîntului, oferea (pe baza principiului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întru captarea esențelor publice. Moralist, psiholog și filosof, C. nu a ajuns. În schimb, sociolog - da. Părăsind voluptățile autonarative și lirismul rafinat al reflecției morale, criticul literar de direcție și întâmpinare de la „Vatra” (foarte preocupat de istoria românilor în spațiul maghiarizării) se va orienta accentuat înspre sociologia literaturii, înglobând teorii estice și occidentale, de stânga și de dreapta. Cartea Serii și grupuri (1981) făcea o breșă serioasă la vremea apariției în rândul comentatorilor literari tocmai prin ambiția de a inventaria nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
să fie interzis de autoritățile maghiare, ulterior intrării în vigoare a legii din 1868, pe motivul că atenta la coeziunea statului maghiar. Revizuit, abecedarul lui V. Petri avea să apară în 1878 sub numele de Noul Abecedar românesc. Procesul de maghiarizare derulat de autoritățile de la Budapesta ulterior unirii Transilvaniei cu Ungaria din 1867 își face simțite efectele în Abecedarul ilustrat, publicat în Timișoara, în 1889, de Dimitrie Gramma, destinat școlilor românești din Ardeal și Banat. Acesta ilustrează din plin tendința statului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în care maghiarii au redevenit elementul majoritar, a votat, încă o dată, unirea Transilvaniei cu Ungaria. Apoi, instituirea Monarhiei duale, austro-ungare, în 1867, a încorporat Transilvania în Regatul Ungariei. "Legea naționalităților" și "legea învățământului" adoptate în 1868 au inaugurat politica de maghiarizare promovată de autoritățile de la Buda, care au decretat existența unei singure națiuni, cea maghiară, "una și indivizibilă", în care singura limbă oficială era, desigur, maghiara (Constantiniu, 2011, p. 257). Reacția românilor din Ardeal a fost ambivalentă, intelectualitatea fiind divizată între
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dotarea materială, livrescă și umană a unităților școlare) pentru a arăta cât de mult se înclina balanța în defavoarea învățământului românesc. Disproporția, oricum flagrantă, existentă în preajma Revoluției de la 1848, avea să se adâncească în perioada postpașoptistă, sub auspiciile inaugurării programului de maghiarizare demarat, într-un crescendo al intensității, în a doua parte a secolului al XIX-lea. În 1865 Dieta votează unirea Transilvaniei cu Ungaria, iar din 1867, anul Compromisului Austro-Ungar și al instituirii Monarhiei duale, Transilvania este încorporată în Transleithania (i.e.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secolului al XIX-lea. În 1865 Dieta votează unirea Transilvaniei cu Ungaria, iar din 1867, anul Compromisului Austro-Ungar și al instituirii Monarhiei duale, Transilvania este încorporată în Transleithania (i.e., partea ungară a imperiului dual). A urmat o perioadă de intensă maghiarizare, autoritățile ungare inițiind un proces de omogenizare națională care, inevitabil, lovea în aspirațiile colective ale minorităților etnice. Legea educației din 1868, deși recunoștea dreptul confesiunilor de a organiza școli, prevedea totuși obligativitatea universală a limbii maghiare. În Transilvania, spre deosebire de Principatele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
până după 1918, când unirea cu Regatul României va duce la laicizarea educației publice. În 1865, de exemplu, în Transilvania existau 767 școli românești greco- catolice și 704 școli elementare ortodoxe (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 241). Continuând politica de maghiarizare pornită de legea din 1868, Legea educației din 1879 a reconfirmat obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel, limba maghiară a devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a reconfirmat obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel, limba maghiară a devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar Legea Apponyi, adoptată în 1907, urmărea să accelereze efectele maghiarizării prin înlocuirea școlilor confesionale ale minorităților etnice (românești, sârbești, slovace) cu școli de stat în care limba unică de predare să fie maghiara (ibidem, p. 348). Însușirea limbii maghiare devenea un imperativ funcțional al statului maghiar, a cărui legislație statua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fundalul lor etnic, la bilanțul primilor patru ani de școală, "să fie în stare a-și exprima la înțeles, în graiu viu și în scris, gândurile în limba maghiară" (Ghibu, 1915, p. 107). Considerată drept expresia culminantă a politicilor de maghiarizare, Legea Apponyi, prin articolul XXVII, le atribuia învățătorilor confesionali statutul juridic de "funcționari publici", ceea ce reclama din partea acestora depunerea la intrarea în funcție a jurământului de loialitate față de statul maghiar (ibidem, pp. 106-107). O nouă lege educațională, trecută în 1913
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotismul maghiar ca țelul suprem al învățământului: Fiecare școală trebue să trezească și să dezvolte în sufletul copiilor sentimentul de alipire către patria ungară, conștiința apaținerii la națiunea ungară și felul de gândire religios-moral" (p. 105). Pe lângă dimensiunea sa lingvistică, maghiarizarea se petrecea simultan și prin controlarea statală a programelor de învățământ, precum și a conținutului informațional predat prin intermediul manualelor școlare. În ciuda faptului că limba de predare în școlile confesionale românești a continuat să fie cea românească, planul de învățământ al acestora
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactice românești pe care l-au actualizat periodic. Manualele școlare utilizate pentru celelalte discipline, mai puțin sensibile ideologic, reclamau doar aprobarea autorităților confesionale, nefăcând obiectul scrutării din partea ochiului cenzurii (Ghibu, 1915, p. 108). O altă cale pe care se manifesta maghiarizarea era dimensiunea festivă a serbărilor naționale. În trei ocazii anuale (Ziua Sfântului Ștefan celebrată pe 20 august, Ziua adoptării legilor pașoptiste aniversată pe 11 martie, respectiv ziua onomastică a regelui) școlile primare (inclusiv cele românești) trebuiau să își manifeste ritualic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al școlilor românești prezintă un total de 2.655 de unități școlare din care 1.536 ortodoxe și 1.119 greco-catolice (ibidem, p. 165). Jumătatea de veac petrecută în Transleithania constituită în urma Compromisului din 1867, a cunoscut, în pofida politicilor de maghiarizare intensificate progresiv odată cu trecerea vremii, o majorare consistentă a școlilor primare românești. Dacă în 1865 erau 1.471 de școli confesionale românești, în 1914 numărul acestora a crescut la 2.655 (dacă e să dăm crezare datelor românești). Privite în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
După cum vom vedea, ulterior Unirii principatelor din 1859 și a reformei învățământului din 1864, se produce o tranziție de la un patriotism civic pre-naționalist înspre un naționalism etnic herderian. În Transilvania, datorită situației speciale a învățământului românesc, supus unei acțiuni de maghiarizare și a cenzurii oficiale, tendințele sunt mai greu observabile la nivelul literaturii didactice. Din acest motiv, analiza se va centra cu precădere pe cărțile școlare publicate în principatele unite, ulterior în regat. Un scurt interludiu pentru caracterizarea frugală a ceea ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca popor istoric" (Iorga, 1910, p. 45). Odată unirea mică legitimată istoric, Iorga face pasul următor în logica politică naționalistă, introducând pe ordinea de zi chestiunea unificării întregii românimi. Vizându-i explicit pe românii transilvăneni, supuși unui proces intens de maghiarizare derulat de autoritățile de la Budapesta, Iorga își arată preocuparea față de aceștia: "Soarta Românilor neliberi și legăturile ce în chip firesc trebuie să le aibă tot mai strâns cu noi, fiind cu toții un singur neam și având amintiri, multe și unele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]