277 matches
-
semințe de oleaginoase, cum ar fi semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac, semințe de susan sau semințe de pin; - alune de pădure, caju, castane, fistic, migdale, nuci de Brazilia, nuci macadamia sau nuci pecan. Articolul 6 Materia primă pentru fabricarea magiunului de prune o reprezintă exclusiv prunele proaspete, respectiv toate soiurile care se pretează fabricării acestui produs. Articolul 7 Produsul definit la art. 4 trebuie să prezinte un conținut de substanță uscată solubilă egal cu 55 % sau mai mult, determinată cu ajutorul
ORDIN nr. 623 din 30 mai 2014 pentru aprobarea Normei cu privire la natura, conţinutul şi fabricarea magiunului de prune destinat consumului uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262400_a_263729]
-
conformă cu prevederile art. 6. Articolul 3 Produsul definit la art. 4 poate fi comercializat, numai dacă este conform definiției și condițiilor stabilite în prezenta normă, începând cu data intrării în vigoare a ordinului de aprobare a acesteia. Articolul 4 Magiunul de prune este o pastă groasă, omogenă, obținută prin fierberea prunelor proaspete, după îndepărtarea părților necomestibile, fără adaos de zahăr/zaharuri sau de produse alimentare ce conțin monozaharide ori dizaharide utilizate pentru proprietățile lor îndulcitoare. Articolul 5 La fabricarea produsului
NORMĂ din 2 iunie 2014 cu privire la natura, conţinutul şi fabricarea magiunului de prune destinat consumului uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262403_a_263732]
-
semințe de oleaginoase, cum ar fi semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac, semințe de susan sau semințe de pin; - alune de pădure, caju, castane, fistic, migdale, nuci de Brazilia, nuci macadamia sau nuci pecan. Articolul 6 Materia primă pentru fabricarea magiunului de prune o reprezintă exclusiv prunele proaspete, respectiv toate soiurile care se pretează fabricării acestui produs. Articolul 7 Produsul definit la art. 4 trebuie să prezinte un conținut de substanță uscată solubilă egal cu 55 % sau mai mult, determinată cu ajutorul
NORMĂ din 2 iunie 2014 cu privire la natura, conţinutul şi fabricarea magiunului de prune destinat consumului uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262403_a_263732]
-
conformă cu prevederile art. 6. Articolul 3 Produsul definit la art. 4 poate fi comercializat, numai dacă este conform definiției și condițiilor stabilite în prezenta normă, începând cu data intrării în vigoare a ordinului de aprobare a acesteia. Articolul 4 Magiunul de prune este o pastă groasă, omogenă, obținută prin fierberea prunelor proaspete, după îndepărtarea părților necomestibile, fără adaos de zahăr/zaharuri sau de produse alimentare ce conțin monozaharide ori dizaharide utilizate pentru proprietățile lor îndulcitoare. Articolul 5 La fabricarea produsului
NORMĂ din 30 mai 2014 cu privire la natura, conţinutul şi fabricarea magiunului de prune destinat consumului uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262402_a_263731]
-
semințe de oleaginoase, cum ar fi semințe de floarea-soarelui, semințe de dovleac, semințe de susan sau semințe de pin; - alune de pădure, caju, castane, fistic, migdale, nuci de Brazilia, nuci macadamia sau nuci pecan. Articolul 6 Materia primă pentru fabricarea magiunului de prune o reprezintă exclusiv prunele proaspete, respectiv toate soiurile care se pretează fabricării acestui produs. Articolul 7 Produsul definit la art. 4 trebuie să prezinte un conținut de substanță uscată solubilă egal cu 55 % sau mai mult, determinată cu ajutorul
NORMĂ din 30 mai 2014 cu privire la natura, conţinutul şi fabricarea magiunului de prune destinat consumului uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262402_a_263731]
-
4 ani; Beneficiari: 25.000 de persoane pentru o suprafață de 500.000 hectare; Efecte: creșterea nivelului producției de produse bio, menținerea tradițiilor, promovarea produselor tradiționale; Obiectiv: 14 produse protejate la nivel european). În prezent sunt 3 produse deja protejate: magiunul de Topoloveni, Salamul de Sibiu și Brânza de Ibănești. Urmează: Novac Afumat din Țara Bârsei, Cârnați de Pleșcoi, Scrumbie Afumată de Dunăre, Cașcaval de Săveni, Horincă de Camarzana, Țuică de Argeș, Țuică de Dâmbovița, Țuică Zetea de Medieșu Aurit, Palincă
HOTĂRÂRE nr. 1 din 4 ianuarie 2017 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278833_a_280162]
-
și purtată în cizme când temperatura este coborâta ocoș = mândru parapleu = umbrela (fr. parapluie) perete = gogoașa pita = pâine pogan = mare poiata = vezi sura porodică = roșie pate = scame pălang = gard păpărada = omleta părseici = credent rișcașă = orez roată = bicicletă surducă = minge sâlvoi = magiun (slavic sliva: pruna) șaf = butoi de lemn ștrăifogăr = caleasca sura = loc de depozitare a rezerelor animaliere de hrană tiglăzău = călcător de haine țină = noroi tolcer = pâlnie tolceu = coș târnaț = coridor taner = farfurie țuric = înapoi! (comandă dată calului) (germ. zurück) uiaga
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără zahăr și care înainte de consum trebuie prefăcut (subțiat) cu un pic de lapte ori apă calduțe (huțulă=lecvar); lipigeu=cearceaf de regulă din in ori cânepă; ler= cuptorul de la sobă; lașcă=tăiței făcuți
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
mâncarea. Se făceau aburi, mirosea toată casă, vai de capul nostru. </spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO">În timpul războiului, meniul nostru era foarte redus: ciorbă de fasole, mămăligă tare, pătrațele, prăjită în ceapă. Iar la felul trei mămăligă cu magiun. Eu și soră-mea stăteam la coadă la petrol și la coadă pentru pâine. Pâinea era așa: o pâine pentru creștini, jumătate de pâine pentru evrei.</spân></spân></spân></p> <spân lang="ro-RO">În casă, în dormitorul părinților, a fost
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">în</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> curtea care era pietruita. Acolo se făcea magiunul și-l duceam ori în magazie care era foarte bine dotată</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, ori</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
încălzi camerele pe timp rece. În curte aveam mulți pomi. Un tei, peri care făceau pere bergamote, un corcoduș cu o coroană foarte stufoasa și patru pruni, din care culegeam prune gustoase în sezonul de vară spre toamnă. Mama făcea magiun de prune într-un cazan mare de rufe pe care-l spoia anual un specialist, un țigan. Îl umplea cu o pastă de prune dată </spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> mașină de tocat. Cazanul era pus în curte pe pirostrii și cu lopata mare de lemn se amestecă în interior până se îngroșa suficient pastă de prune. Magiunul</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">,</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> astfel obținut, îndulcit cu o cantitate
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
the second bedroom, then two small rooms, the kitchen, the bathroom, shower and toilet. We hâd two exits towards the yard. The second exit was through the kitchen, towards the paved yard. În the yard we used to make the magiun [a special sort of jam], which was then deposited either în the well stocked storage room, or în the cellar. The kitchen hâd a small țin boiler. At some point, the boiler broke and became useless. We hâd a cast
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
care crește îndeosebi în zona pădurilor de stejar - etajul molidului, la marginea pădurii, în ochiuri de pădure, poieni și fânețe recente. Ele se pot găsi atât în pădure cât și în parcuri. Fructele sunt consumate proaspete sau sub formă de magiunuri, dulcețuri. Fragul este renumit pentru gustul deosebit de parfumat al fructelor mici, asemănătoare cu căpșunul. Fructele conțin mucilagii, pectine, glucide, vitaminele A, B1, B2, PP și C, acid salicilic, antocianidina, protide, lipide, taninuri, acizi organici, săruri minerale de potasiu, sodiu, calciu
Frag () [Corola-website/Science/311461_a_312790]
-
ul și [[zarzăr]]ul. Dintre arbuștii fructiferi prin grădini se întâlnesc doar [[agriș]]ul și [[rozânchin]]ul. Localnicii fac semipreparate din fructe cum sunt "liurul"(mustul de mere) și chisălița(din [[prun]]e), la loc de cinste se situează însă magiunurile de prune numite "miere" sau "lictar". Pentru iarnă fructele se uscau în "coșare" sau în cuptor, devenind cunoscutele "poame" consumate în zilele de post. Frecvent, fructele au fost folosite și pentru prepararea țuicii, în [[1851]] fiind consemnate 23 de instalații
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
are o suprafață de 3384 ha și se învecinează cu localitățile Călinești, Priboieni, Bogați, Leordeni, Căteasca. Din punct de vedere administrativ, astăzi orașului Topoloveni îi aparțin și satele Țigănești, Botârcani, Goronești și Crintești. În Topoloveni au loc anumite evenimente anuale: Magiunul de Topoloveni, alături de alte 1.000 de denumiri de produse protejate în baza legislației privind protecția indicațiilor geografice, figurează pe lista Comisiei Europene a denumirilor de origine și a specialităților tradiționale. Viticultura este un important sector al economiei orașului, aceste
Topoloveni () [Corola-website/Science/297079_a_298408]
-
întreține legături strânse comerciale cu parteneri din republică, din Italia, Germania, Rusia, Elveția și alte țări. Fabrica de conserve din Călărași, dată în exploatare în 1951, având o capacitate anuală de 69 mln. borcane convenționale, expediază diferite sucuri, compoturi, siropuri, magiun, pastă de prune în Germania, Austria, Olanda, Cehia, Slovenia, Polonia, în Țările Baltice. În Călărași mai există o fabrică de lapte, combinatul de pâine, SA „ Baza de transport auto nr. 28”, câteva organizații de construcție. Orașul Călărași are strânse legături
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
grec/greacă”, "bolond" „nebun(ă)”. Și după primele două secole de la așezare au continuat să pătrundă cuvinte slave în limba maghiară: "palota" „palat” (din bulgară), "csésze" „ceașcă” (din cehă), "galuska" „gălușcă” (din poloneză), "kamat" „camătă” (din sârbă sau croată), "lekvár" „magiun” (din slovacă), "zabla" „zăbală” (din slovenă), "harisnya" „ciorap” (din ucraineană). În perioada comunistă au intrat câteva cuvinte rusești: "diszpécser" „dispecer” (la rândul său provenit din engleză), "kulák" „chiabur”, "pufajka" „pufoaică”. În maghiara comună de astăzi sunt peste 500 de cuvinte
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
Festivalul Mustului. Pentru că este sezonul recoltelor, acest eveniment va fi dedicat și iubitorilor de pastramă de oaie cu mămaligă, mici, ghiveci de legume cu berbecuț, cârnăciori de porc și vită și vânătorești. Participanții la eveniment vor vedea cum se prepară magiunul, pâinea de casa, cozonacii și plăcintele la cuptor și vor putea cumpăra pentru acasă păstrămuri, oale cu sarmale, cozonaci, dulcețuri făcute în casă. Pe parcursul anului, Hanu Ancuței a organizat și va organiza în continuare multe manifestări, împreună cu ANTREC. Ce poți
Program "Vacanțe la Țară". Hanu Ancuței, week-end cu pensiune completă, cu doar 295 de lei by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101790_a_103082]
-
împletituri din fibre vegetale, instrumente muzicale, icoane, păpuși, măști tradiționale, coșuri din lemn, vitralii, icoane pe sticla, globuri pictate manual, ghirlande, clopoței, ceramică de Horezu, produse ecologice din lavandă și trandafiri, articole din piele, costume populare, ii, cămăși, pălării, basmale, magiun, dulcețuri, prăjituri de casă, cozonaci, ciocolată de casă, turtă dulce, înghețata la butoi, salam de biscuiți, covrigei, plăcinte, scovergi, poale-n brâu, alivenci moldovenești, sarmale maramureșene, țuica, palinca, vin fiert și multe altele. Când sosește Moș Crăciun în târg Casa
Luminile de sărbători, aprinse în Capitală odată cu deschiderea Târgului de Crăciun by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104152_a_105444]
-
recomandate', a spus Alexandrescu. PAȘTE 2016. În opinia sa, câteva variante de mic dejun de post ar putea fi: germeni de ovăz fierți cu fructe proaspete, musli cu suc proaspăt de citrice sau salată de fructe proaspete, unt de arahide, magiun de prune, pâine cu secară, pastă de linte. Pentru prânz: ciorba de lobodă cu borș de legume cu germeni de grâu sau de ovăz, salată de crudități cu semințe de dovleac, orez fiert cu salată de crudități, mâncare de fasole
Paște 2016: Ce mâncăm în Săptămâna Mare by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104938_a_106230]
-
România” la „Made by România”, care presupune o punere în valoare mai bună a potențialului uman și material al economiei autohtone atunci când se fac investiții străine. Produse precum lenjeria „Jolidon”, „ID Sarrieri”, „Clujana”, brânza „Năsal”, delicatesele „La Colline”, pălinca „Valco”, magiunul de Topoloveni, apa „Borsec” etc, toate având pe etichetă sigla românească, sunt doar câteva branduri la origine 100% românești. Se știe foarte bine că nu poți „lua fața” celorlalte țări avasate fără să ai o economie creatoare de valori, care
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
România” care apar pe rafturile magazinelor din metropole cunoscute, fapt ce ridică prestigiul unei țări aflată în tranziție. Asemenea lucruri și altele, nu toate de aceeași anvergură, se găsesc adunate în obiectivul comercial al unor firme cu o istorie recentă. Magiunul de Topoloveni a devenit un brand național, iar producătorii de biciclete au făcut ca România să urce pe locul șase în UE, fiind peste Franța. Societatea „Transavia”, din județul Alba, domină business-uri din industria alimentară prin exporturi realizate în
Un obiectiv naţional: „Made în România” by Eliade Bălan () [Corola-website/Journalistic/296343_a_297672]
-
și totuși soarele dogorește încins pe pompele chezaro-crăiești le mângâie până seara mă așez îmi place să ascult să privesc o stea când încă nu cade nu cădem ba chiar când încă nu-i stea atunci deja prunii recită mireasma magiunului una mie nouă sute BOGDÁN LÁSZLÓ Borges în Creta L-au numit, în sfârșit, doctor honoris causa în Creta, în mijlocul strălucitor al labirintului. Ariadna era și ea de față. A simțit asta Ca și faptul că n-o să poată rămâne treaz
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
și am adus foarte multe dulciuri, în special cozonacul domnesc, ciocolata de casă, prăjiturile. Țuica de Morărești, care merge la Berlin. Deci ajunge țuica dumneavoastră la Berlin. Și a ajuns în fiecare an. Din județul nostru a mai mers și magiunul de Topoloveni. Magiunul de Topoloveni este o rețetă de o sută de ani, rețetă tradițională românească, protejat de Uniunea Europeană. Și aici avem numai produse pe bază de prune sau ? Avem zacuscă de vinete, avem pastă de roșii și dulcețuri. Avem
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]