5,451 matches
-
nevoie de ceva? - Da, ne arde pipota... - Spuneți!... - Să ne cânți, fătuca tatii, îi zise Petre Bușoiu. - Eee... n-am mai cântat demult, iar Madam Mami... nu-i place să fac gălăgie-n prăvălie și-i râse în nas domnului "maior" care nu-i prea conveni, simțindu-se luat peste picior. - Păi cine ți-a zis să faci gălăgie, Didina? Domnul "maior" ți-a cerut să ne cânți. Cum brunețica învățase câte ceva pe unde slujise, veni în dreptul lui Bușoi, i se
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1359792175.html [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
cântat demult, iar Madam Mami... nu-i place să fac gălăgie-n prăvălie și-i râse în nas domnului "maior" care nu-i prea conveni, simțindu-se luat peste picior. - Păi cine ți-a zis să faci gălăgie, Didina? Domnul "maior" ți-a cerut să ne cânți. Cum brunețica învățase câte ceva pe unde slujise, veni în dreptul lui Bușoi, i se uită în ochi, apoi îi ridică ușurel pălăria de pe frunte și-l întrebă. - Auzi mata, nene Bușoiu, la vârsta mătăluță, maior
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1359792175.html [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
maior" ți-a cerut să ne cânți. Cum brunețica învățase câte ceva pe unde slujise, veni în dreptul lui Bușoi, i se uită în ochi, apoi îi ridică ușurel pălăria de pe frunte și-l întrebă. - Auzi mata, nene Bușoiu, la vârsta mătăluță, maior voiajor... trebuia să fii demult în pat lângă țața Măria. - Uite că nu vreau lângă țață-ta, îmi place să stau cu tine și să te ascult cum cânți. - Bine!... și o luă la fugă pe ușă, de i se
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1359792175.html [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
se ridică în picioare și-l luă la fix pe "maioru". - Zi-i nea Petrică, nu-i deșteaptă-n bibilică? Petre Bușoiu rămase cu gura căscată, pe când ceilalți o aplaudau: - Bravo Didinico!... ești deșteaptă. Ne-ai plăcut..., îl lăsași pe "maior" mut. - Boierule, merită un bacșiș... și se scotoci popa în buzunare, aiurea, dacă Dumnezeu nu l-a înzestrat cu mână de dat, ci numai de luat, îi spuse maiorului: Petre, dă-i tu... că n-am schimbat. - Lasă părinte, nu
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1359792175.html [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
aplaudau: - Bravo Didinico!... ești deșteaptă. Ne-ai plăcut..., îl lăsași pe "maior" mut. - Boierule, merită un bacșiș... și se scotoci popa în buzunare, aiurea, dacă Dumnezeu nu l-a înzestrat cu mână de dat, ci numai de luat, îi spuse maiorului: Petre, dă-i tu... că n-am schimbat. - Lasă părinte, nu te necăji, dă-mi mia că ți-o aduc mărunțiș cât ai zice aleluia. - Mă Didinica, taică, e păcat să faci atâta drum pentru câțiva lei de la mine..., te
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1359792175.html [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
așezase în hol și, fiind urechiști buni, prindeau din zbor comenzile coanei marița Floreasca, care delectă cu glume, le cântă romanțe langurioase, fiind acompaniată și susținută vocal de violonistul Gheorghe Triculescu. La final,ca să fie tacâmul complet, Mami dansă cu maiorul „prăfuit” un tangou și un boston. Când îl roti cu o mișcare energică, în ritmul înfocatului tangou argentinian: „De m-ascultai... acuma singur nu erai” îi zise cu tandrețe. - Mișcă Petre!...Ai adormit? Dragul meu... te-ai prăfuit și nu
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1359792175.html [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
15... MADAME VINTILĂ: Ce e la 15 ? BOGOIU: Păi ce să fie... [...] Serviciul... Se termină vacanța... Trebuie să plec... Lumina aia galbenă de la birou... Mirosul de hârtie veche... (Tresărind, aproape violent). Eu nu plec. Rămân. Fie ce-o fi, rămân. MAIORUL: Ba o să pleci. Toți plecăm. Azi unul, mâine altul... cum trece vremea, domnule... Și când mă gândesc că mă-ntorc acolo... MADAME VINTILĂ (pe gânduri): Acolo, acasă... lucruri de care te-ai săturat... Aceeași viață, care nu se mai schimbă
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/variante-bacalaureat-rezolvate-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
pe mine mă doare capul de fum de țigară”. M-am dus singur în vagon acolo, dar n-am știut cine o să mai vină. Aproape de plecare a intrat un grup de ofițeri superiori, mergeau la o școală de război. Erau maiori, colonei, printre care era și un plutonier major cu soția. Un călugăr într-un vagon de ofițeri. Eu, văzându-mă într-un vagon cu ofițeri, ca călugăr, zic, ce discuție pot să am eu cu dânșii? Eu îmi cătam de
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri by http://balabanesti.net/2015/11/17/dialog-in-tren-dintre-parintele-ilie-cleopa-si-un-grup-de-ofiteri/ [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
un cuvânt de onoare. Să mă iertați, ați intrat aici un vagon de ofițeri, dar eu stelele astea nu le cunosc, eu am făcut armata când erau trese. Dacă m-oi adresa greșit cumva, să nu vă supărați! Dar, un maior se ridică și întreabă: - Părinte, uite ce-i, vreau să-ți spun ceva. Nu este o absurditate să credem noi în ceva ce nu se vede? Dumneavoastră spuneți că există Dumnezeu, dar l-a văzut cineva vreodată? Este o nebunie
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri by http://balabanesti.net/2015/11/17/dialog-in-tren-dintre-parintele-ilie-cleopa-si-un-grup-de-ofiteri/ [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
general. În Boborul febra republicanismului ce se răspândește cu iuțeala unui virus, cuprinde întregul oraș. Revoluția ia forma unui adevărat sistem de narcotizare. În această localitate, oricine își oferă serviciile, poate deveni de îndată șef de birou, comisar al guvernului, maior sau locotenent colonel. Pe fondul acestei meschine goane după posturi (o epocă de mișmașuri, de mercantilism și confuzie), se arată mult așteptatele zori ale frăției generale. „Ca într-un univers al vidului, scrie B. Elvin, în care nu mai funcționează
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
ci am înlocuit corolarul cu “Dezastrul începe atunci când acest nivel este atins venind la putere!” și l-am semnat “Marian Pătrașcu - parafrază la Principiul lui Peter”. Bineînțeles că am avut (din nou) de-a face cu securistul șef pe combinat, maiorul Victor Popescu, fie-i țărâna ușoară, căci puteam înfunda pușcăria de zeci de ori dacă nu ar fi fost el, un tip inteligent, inginer electrotehnist la bază și pictor foarte apreciat, care, după fiecare turnătorie la adresa mea, mă convoca la
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1433677170.html [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
mai grele activități era considerată munca la orezărie când deținuții erau obligați să stea tot timpul în apă, încovoiați, pentru a plivi orezul. La Giurgeni au fost încarcerați numai deținuți politici între anii 1960-1962 când comandantul penitenciarului era Alexandru Ioanițescu. Maiorul a căpătat experiență la penitenciarele de la Cluj ca locțiitor de comandant, la Aiud (1956-1958), pe aceeași funcție și apoi a fost mutat la Giurgeni. Prin mâna lui au trecut mii de deținuți și chiar elita epocii. Torționarul și l-a
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486022117.html [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
rezultatele erau din ce în ce mai mediocre, s-au hotărât măsuri de la vârf, printr-o reprezentare spectaculoasă jucată în mai multe lagăre, cu o distribuție deloc neglijabilă: Ana Pauker, colonelul Cambrea, șeful Statului-Major al Diviziei a V-a, coloneii Captaru, Maltopol, Tedu, Codler, maiorul Haupt, căpitanul Bodiu ș.a., în centru căreia trona colonelul NKVD-ist Samoilov, orchestrând pe partitura de deschidere cu rușinoasa propunere și încheind-o cu amenințările de rigoare. Soldatul Căprăroiu a deschis ședința de la masa roșie, încredințându-i conducerea Anei Pauker
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1453701336.html [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
în: Ediția nr. 901 din 19 iunie 2013 Toate Articolele Autorului De la Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, către „Patriarhul muzicologiei românești” prof. Viorel Cosma În seara zilei de 30 Martie, când l-am sunat pe Excelența Sa, domnul general maior, maestrul Viorel Cosma, ca să-l felicit cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viață frumoasă și rodnică... precum viile Cotnarului care ne oferă ambra fericirii, culeasă din razele soarelui dumnezeiesc. Plăceri tainice pe care găsim și în vasta operă
VIOREL COSMA – PATRIARHUL MUZICOLOGIEI ROMÂNEŞTI LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_viorel_marin_voican_ghioroiu_1371608009.html [Corola-blog/BlogPost/346101_a_347430]
-
armelor. După tratative care au durat câteva zile, la începutul lunii mai anul 1849, încă nu se ajunsese la un rezultat concret, în afară de un armistițiu convenit pe durata discuțiilor. În acest moment, se pare că independent de misiunea lui Dragoș, maiorul maghiar Hatvani intră în Abrud cu trupele sale, încălcând termenii armistițiului. Are loc prima bătălie de la Abrud, soldată cu distrugerea totală a forțelor maghiare. Abia scăpat cu viață din bătălia de la Abrud, maiorul Hatvani se va întoarce după două săptămâni
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_140_de_ani_stelian_gombos_1352112118.html [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
pare că independent de misiunea lui Dragoș, maiorul maghiar Hatvani intră în Abrud cu trupele sale, încălcând termenii armistițiului. Are loc prima bătălie de la Abrud, soldată cu distrugerea totală a forțelor maghiare. Abia scăpat cu viață din bătălia de la Abrud, maiorul Hatvani se va întoarce după două săptămâni cu forțe noi, pentru a se răzbuna. Va avea loc Bătălia de la Abrud (18 mai 1849)a doua bătălie de la Abrud, având ca rezultat înfrângerea gravă a trupelor maghiare, din care au scăpat
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_140_de_ani_stelian_gombos_1352112118.html [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
fuziunea“ celor două armate ale Principatelor Unite Valahe, Moldova și Muntenia, într-o singură armată a statului modern al României: «Ordinul era limpede. Aveau de străbătut în marș forțat jumătate din Moldova și un sfert din Muntenia», p. 103 sq.), Maiorul de protocol („urmărește“ inspecția făcută de Alexandru Ioan Cuza, comandantul suprem al armatei României, «în tabăra de la Florești-Prahova», în obiectiv fiind «unitățile de elită»), Focul din tabără (e „consacrat“ stingerii realist-simbolice a unui puternic incendiu la tabăra militară din Florești-Prahova
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
cei care cunosc mai bine situația catastrofală a României în privința apărării țării să-și respecte jurământul militar, să nu mai răspundă la nici o comandă externă, pentru că vor plăti cu viața, acum sau mai tîrziu. Credem în patriotismul și profesionalismul căpitanilor, maiorilor și altor grade mai mici din ministerele de forță și din serviciile secrete românești - ele sunt nădejdea libertății noastre. Generalii sunt grade politice - oamenii președinților. Vom fi iarăși o națiune liberă și suverană și mai mult decît atît! 9). Dacii
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1459737763.html [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
romane, un stat major format din luptători în vârstă, care nu mai erau folosiți direct pe câmpul de luptă, dar a căror experiență și cunoștințe erau fructificate cu precădere la întocmirea planurilor de acțiune (precum actualele state majore). Se numeau maiori (major, vârstnic; lat.). Iar pentru folosirea eficientă a forțelor, dar mai ales pentru necesitățile de comandă, regimentul era împărțit, de regulă, în trei formațiuni numite companii (aproximativ o sută de luptători, modelul fiind găsit tot în armata romană, centuria) și
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
trupele lor nu erau niciodată dispuse în coloană (este vorba desigur și de orgolii). Prin urmare, s-a adoptat denumirea de Comandor, adică, acel care comandă. Locțiitorii lor s-au numit, la rândul lor, căpitan-comandor (echivalentul locotenent-colonelului) și locotenent-comandor (echivalentul maiorului). Gradele de ofițer inferior, cele de căpitan și locotenent, au rămas aceleași, însă subofițerii, deoarece nu se mai ocupau de problematica unui pluton ci de întreținerea tehnicii specifice, au fost numiți, de regulă, maiștri militari, având diferite categorii de clasificare
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_0.html [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
Lt. col. GHEORGHE I. ARSENESCU în zona Dragoslavele-Muntele Roșu-Stoenești. Vasta operațiune a Securității s-a soldat, printre altele, cu condamnarea penală și pedepsirea administrativă, în timp, a peste 100 de membri și susținători, inclusiv cu 4 persoane executate (TRAIAN MARINESCU GEAGU, Maiorii ION DUMITRACHE și NICULAE MIHĂILESCU, Lt. col. GHEORGHE ARSENESCU). Este și motivul pentru care Lt. col. GHEORGHE ARSENESCU (nume conspirativ “Dr. Craiu”) a decis la sfârșitul lunii martie 1949 părăsirea unei zone devenită nesigură și înființarea unui al doilea centru de rezistență
Unde sunt străzile celor ce nu mai sunt? by http://uzp.org.ro/unde-sunt-strazile-celor-ce-nu-mai-sunt/ [Corola-blog/BlogPost/93191_a_94483]
-
asta am vrut să spun dar lasă,spune mai departe ! Iartă-mă că m-am băgat precum chiloții în fund! - Mi-a spus că are două fete mari ,măritate pe la casele lor.Dar că are și un nenorocit de bărbat, maior în armată ,bețiv și curvar care o bate „regulamentar„ în fiecare seară. Când am auzit așa ceva iubirea mi s-a urcat direct la absolut ! Ia uite mă săraca,mi-am zis,așa bună și frumoasă să aibe parte de așa ceva
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1429942188.html [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
Frontul Popular. Grigore Vieru a afirmat atunci: „Nu Frontul Popular a creat Literatura și arta, ci Literatura și arta a creat Frontul Popular”. Imediat vine la Chișinău V. Cebrikov, secretar al c.c. al pcus, apoi îl trimite de la Moscova pe maiorul Aleksandr Șevciuk, lucrător de răspundere al KGB-ului, care, printr-o scrisoare secretă adresată lui S. Grossu, prim-secretar al c.c. al p.c.M., îi propune acestuia să găsească posibilități de a-i scoate din conducerea Frontului Popular pe
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_dabija_1399843285.html [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
aici, împreună cu cei trei copii ai ei, după ce Bucureștiul fusese ocupat, iar soțul ei era plecat pe front. Se stabilise la părinții ei care își mutaseră atelierul de covoare de la Ciulnița la Slobozia. Deși în casa lor era încartiruit un maior bulgar, s-au trezit într-o seară cu câțiva soldați bulgari, amețiți de băutură, în atelierul de covoare unde, văzând cele două ucenice care lucrau acolo, au vrut să le violeze.Veta si mama ei au sărit să le apere
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
acolo, au vrut să le violeze.Veta si mama ei au sărit să le apere, dar soldații care erau bine amețiți, le-a amenințat că dacă nu se potolesc, vor urma și ele la rând. Norocul lor a fost că, maiorul încartiruit în casa lor, care venea la domiciliu seara după ce termina treaba la comandament, unde își petrecea cea mai mare a timpului, a sosit la timpul potrivit. Când a văzut ce fac soldații, a scos pistolul și i-a somat
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1433419957.html [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]