690 matches
-
o lume de supliciu Cu cristoși din draci cu pui, Tu, zeița-mi de serviciu, Mă asumi, mă recompui... Într-o lume aberantă De demenți și maniaci, Tu, minunea mea restantă, Mă ocupi și Om mă faci. Într-o lume maladivă Cu minunile trucate Tu, angelica mea divă, Ai aripi adevărate. Într-o lume decadentă De profeți mârșavi și hoți, Tu, prințesă inocentă, Vrei să-ți fiu și prinț și soț. Într-o lume de cortine Pentru falși vizionari Tu mă
ÎNTR-O LUME INFERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352514_a_353843]
-
et, du même coup, disparaîtra notre tourment et nos chères delices...Il n’y aura plus de ces déments, qui mettent l’infini dans le fini”. Am putea recunoaște, de ce nu?, aprofundând aceste aserțiuni, că modernitatea, postmodernitatea, cu materialismul lor maladiv, cu totala lor inapetență (și incompetență) metafizică, am putea accepta, iarăși, că internaționalismele de orice fel, propunând ideologii agresive, colectiviste, deprimante, agonice, că globalismul - lume hipertehnologizată, căreia i s-a retras harul și, ca urmare, a pierdut simțul Centrului, rătăcind
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
de moarte ! Ele sunt guvernate de Fiat-ul Luminii Creației... “Stârpirea de Duh“ nu este alt/ceva decât o desacralizare a omului etern, căderea lui în beznele tenebrelor luciferice ; iar incapacitatea insului contemporan , stăpânit de farmecul reprezentărilor iluzorii , poartă o diagnoză maladivă. Ne întrebăm : ce poate rezulta dintr-o “cunoaștere“ rațională nesigură, relativă, condiționată de limite ? Cu siguranță, o astfel de involuție profană, ascunsă în spatele numelor , este sortită apusului. 2-AB:Sunteți ctitor al atâtor reviste de cultură! Este un lucru de-a
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
registru gingaș-impresionist, cu variate disponibilități sugestive. Cei mulți ( așa cum scrie poetul) sunt indiferenți la „exodul” frunzelor... la desprinderea lor de” trunchiul-mamă”și plecarea spre „moarte”, spre dispariție totală... „doar câțiva compozitori // pictori sau poeți le vor plânge // din zborul lor maladiv // unele se vor așeza în părul îndrăgăstiților // altele - mai norocoase - chiar în inima lor // celelalte vor ajunge într-o groapă comună // consemnându-se doar atât // pe aici a mai trecut o vară” ( exodul frunzelor). Săpând la temelia gândului... izvoare de
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
minimalizează cu nimic efectul apocaliptic, premeditat, al naturii care caută să distrugă în imaginația lui entitatea-om, blocând-o în întunericul lipsit de viață, căci timpul este o iluzie care are un scop, iar iluziile sunt pătimașele jocuri ale închipuirii. Maladivul este semnul agoniei: O palidă fată cu gesturi grăbite / Așteaptă pe noul amor ... (În grădină), dezmorțind speranța supusă salvării prin iubire totul se pierde în așteptarea sfârșitului, de care literatul are o cunoaștere însă nu temei: Și frunzele cad ca
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
Ediția nr. 868 din 17 mai 2013 Toate Articolele Autorului Dacă frunzele se-alina, Daca dorul meu se-mbina, Între noapte și lumina; Dacă mă voi clatină.. Oare cum mă voi ascunde , De-am bolirea nedecisa, Neacceptata și proscrisa? Intervaluri maladive, Alb și negru de le-mbina.. N-au contur să le-ntretina. Ne-ntuneric, ne-lumina, Nici nu dreapta, nici nu stînga, Fără vină și cu vină. Vai cui o să aparțină? Că șunt oi , sau ca șunt capre, Grîul cu
15,16) de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354883_a_356212]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de dr. Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Fericirea își are originea în suferință și oricât de
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 296 din 23 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de dr. Ștefan Lucian MUREȘANU Motto: Fericirea își are originea în suferință și oricât de mult am dori să trăim numai în fericire este absolut imposibil, întrucât fără suferință aceasta nu-și va arăta niciodată miraculosul său
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
suferință și oricât de mult am dori să trăim numai în fericire este absolut imposibil, întrucât fără suferință aceasta nu-și va arăta niciodată miraculosul său spectru. (Sorin Cerin, filosof, eseist român, n.1963) Cuvinte cheie: anuitate, efect, tulbure, poezie, maladiv, ploaie, ger, templu, singurătate, plumb Mi-am întrebat deunăzi privirea tulbure, pe care am zărit-o în oglinda în care îmi priveam pentru un drum deosebit figura, de ce sunt eu? Părea a fi liniștită însă destul de obosită de fiinduri ce
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
poetul îl sugerează temător, pentru că el conștientizează că aparține cu întregul creat, acestei lumi. Bacovia vede în fiind boală și este sugerată ca o iertare față de păcatul adamic. Că se află în plină natură sau în oricare încăpere aerul este maladiv, îi sugrumă eul, îi dezarmează dorința de a trăi însă îi insuflă imaginația în a crea și a se situa deasupra legăturii cu pământul. Universul bacovian este nelimitat iar creația lui poetică sugerează împlinirea prin poezie, pentru că atunci când simte groaza
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
înlocuind semnificația sa aparentă. Într-una dintre scrierile sale, poetul german, Novalis, definea poezia ca o dispunere neîngrădită, după bunul ei plac, de suferință și dorință, de plăcere și durere, de eroare și adevăr, de sănătate și maladie. Bacovia atașează maladivul nevoilor de transmitere, arta lui în a sugera starea depresivă, într-o natură îngrozită de ploi și de vânt: De-atâtea nopți aud plouând, / Aud materia plângând...(Lacustră), este aceea a unui inițiat, pentru că el însuși era un proscris al
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
casă, / Și cad, recad, și nu mai tac din gură (Sonet). Căderile repetate pot sugera pierderea de conștiință însă faptul că vorbește într-una ar putea semnifica atât delirul cât și revenirea la conștient. Poetul cunoaște aceste manifestări ale greului maladiv din trupul său trecător și, poate, de aceea vorbește fără întrerupere pentru că rostirea este actul justificativ al existenței conștiente a eului. La Bacovia , poezia consimte anuitatea ca un creat al puterii fiindului, acela de a returna periodic, în contra menținerii conștiente
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
care a părăsit-o la vârsta de 76 de ani, într-un sfârșit de primăvară, ce pregătea natura pentru o viață deplină, poate pentru a rămâne de-a pururea legat de anotimpurile care îi aduceau suferință. Referință Bibliografică: ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 296, Anul I, 23 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]
-
casă situată în răscruce, o femeie aflată la răscrucea vârstelor, tânăra încă, pusă pe descoperirea unui secret ascuns în firidele minții sale. Mărțina - din adolescență rebela, ajunsă o femeie de afaceri cu cont în bancă și cu renume. Obsesia aproape maladiva pentru însemnul regal, pentru leul deșertului și pentru leoaica sălbatică, constituie pentru Mărțina mobilul căutărilor sale în așteptarea destinului care întârzie să-și facă apariția. Refugierea în trecut este unul din apanajele vârstei și a iluziei de independență pe care
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
Dornelor și Ardealului. Caracterul oniric al întâmplărilor e mereu dublat de o realitate învăluită în voalul metaforei.Acest fapt deconspiră pe poetul Toader T.Ungureanu, autor a trei volume de poeme. În paginile acestui roman descoperim poeme de o sensibilitate maladivă care se înscriu fericit în contextul acțiunii. Romanul debutează cu întoarcerea din armată a Rătăcitorului care se oprește la sora sa Paraschiva, ocazie care îi prilejuiește să “înoade “o aventură sexuală pe malul unei ape cu o tânără bibliotecară.Demersul
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
un obscur Cenaclu „Junimea”, care, cu tot zgomotul pe care încearcă să-l facă, trece aproape neobservat. Doar revista „Luceafărul” (1880 - 1919) iese din „devălmășie”, de numele ei fiind legat primul val al simboliștilor. Dar, mereu necugetat, de un egocentrism maladiv, după o lectură în Cenaclul „Junimiiˮ și relații protocolare cu Titu Maiorescu, Macedonski îl atacă vehement, ca și pe Alecsandri, de altfel, pentru că a acceptat Premiul Academiei (1882). Însă cea mai crudă nedreptate i se face iconoclastului poet după apariția
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
eminesciene, cursa unor mărturii retușate, căderea în anecdotic a unor prieteni, care-i răstălmăceau spusa la un pahar, toate au făcut să stârnească proteste vehemente. C. Mille, îngrijorat de alterarea portretului eminescian, prin scăderea la nivelul unei psihologii inferioare și maladive, spunea: „ Despre poet nu aflăm mare lucru nou și interesant. O mulțime de amintiri fără rost, redarea poetului de către o ființă cu totul inferioară, preocupată mai mult de dânsa și de soarta ei, decât acea a fratelui său ( aluzia era
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
Grüber, un cercetător austriac, a ajuns la concluzia că esențial este modul cum se comportă o persoană față de apă. În anul 1472, abatele Karl Gastinsis a fost întemnițat pe baza unui denunț fals, acela că ar fi generat o stare maladivă unei doamne din înalta societate. În temniță, abatelui i se dădeau în fiecare zi o coajă de pâine mucegăită și o cană cu apă murdară și clocită. După 40 de zile, șeful temniței a constatat că abatele nu numai că
GÂNDURI INSOMNIACE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352866_a_354195]
-
nebuniei care să nu se teamă de eventualele lucidități într-o asemenea stare. Ai vrea haosul, dar ți-e frică de luminile din el”. Și totuși, consideră că „cine nu iubește stările haotice nu e creator, iar cine disprețuiește stările maladive n-are drept să vorbească de spirit”. Vădită este obsesia bolii, a morții: „Moartea nu poate fi înțeleasă decât dacă viața este simțită ca o îndelungată agonie, în care moartea se îmbină cu viața.[...] Oamenii sănătoși, normali și mediocri nu
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
privind pictori ca Delacroix și Guys, muzicieni ca Wagner și scriitori ca Hugo, Gautier sau Faubert, întemeiază altă estetică și altă critică. Aceste articole conțin o adevărată doctrină estetică, filozofică și mistică a timpului.-( Y.G. Le Dantec). Poetul florilor maladive și al poemelor în proză, damnat și condamnat, zăcuse în epocă necunoscut, ca și criticul și esteticianul din el. Dar în poezia Albatrosul: Poetul e asemeni cu prințul vastei zări Ce-și râde de săgeată și prin furtuni aleargă; Jos
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
Speranțe-stinse-n vaietul slugarnic Al ielelor dansând în juru-ți, slute. Te-ncolăcesc, pe rând, sterpe liane Vrăjit te pierzi în șoapte de-alăute Și-n foșnet de mătăsuri diafane ... Se-nghesuie, se unduie lascive, Te-aruncă-n jarul poftelor, sălbatic, Cuprinse de dorințe maladive Pătrund în ochiul tău de singuratic Imagini false, amăgiri și șoapte Cu măști sculptate-n scorburi de păcate - Doar umbre ce nu simt, de-i zi, de-i noapte, Fiorii dragostei adevărate. TE PORT ÎN ICOANĂ Pe-un ram de
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
informă se desprind, când și când, coagulări cât de cât conturate, supuse unor reguli și unei conduite. Atâta doar că atare substitute, atare întreguri fie își contrazic, chiar dacă parțial, statutul (Pulberea pădurii..., Șase executanți în opturi), fie au o funcționalitate maladivă (spitalul) sau aberantă (instituția financiară ori culturală, azilul de bătrâni) (Contribuția grupei U4..., Ceata lui Smărcău, Domnișoarele de la “Gori”, Matusalem S. A. etc.). În scurt timp, toate aceste insule “de normalitate” își abandonează relieful și dispar în ambianța amorfă. La rândul
EUGEN DORCESCU, PROZA LUI MARIAN DRUMUR SAU DESPRE INFRAREALITATE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353786_a_355115]
-
trist, zdrobit, golit, poros Cum n-am fost de lungi ere, Nu doar că plouă vânăt, gros, Și cerul ca de fier e... Sunt trist, distrus, rebel, lasciv Cum n-am fost vremi ce nu dor, Nu doar că plouă maladiv Și ceru-i ca de fludor.... Sunt trist, confuz, labil, fatal Cum n-am fost timpuri fluvii... Nu doar că plouă-atemporal, Ci că tu, Înger, nu vii... Referință Bibliografică: Tristeți vernale - grupaj liric / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GRUPAJ LIRIC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353657_a_354986]
-
exista se termină. Nu neapărat că se apropie implacabil norii întunecați ai apocalipsei dar că lumea poate intra fără să-și dea seama într-un con de eclipsă spirituală, într-o fază a senectuții premature, a trăirii simptomelor unei moralități maladive în care ordinea se transformă în dezordine, ființa în non-ființă, lumina în întuneric, că am putea orbecăi prin acest labirint întunecat crezând ca trăim fericiți în lumină. (Entropie) •Teleologia, sensul și scopul creației omului și lumii acesteia, nu este finalizarea
DESPRE TELEOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354216_a_355545]
-
faptului că trupul său a cedat, la un moment dat, răului teluric, ci una spirituală, a unui gând elevat ce se înalță în noapte și coboară în ziuă, chemând-o la fiindul său uman. Plânsul său nu este o manifestare maladivă, o stare umană, plânsul bacovian este o revelare motivată a unei descărcări interioare: „Adorm... ascult... / Afară, la fereastră, toamna a spus: / - Of!...” (Nocturnă), un „of” pe care numai el îl înțelege și îl simte pentru că este parte din lumea nevăzută
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]