368 matches
-
rivalitățile dintre mameluci au reînceput, iar Baibars, un lider Bahri, l-a asasinat pe Qutuz. Apoi, succesorii săi reușesc să-i alunge pe cruciații catolici din ultimele lor bastioane de la Tripoli și Accra, între anii 1289-1291. În perioada ce urmează, mamelucii transformă Cairo într-unul dintre cele mai importante centre ale comerțului asiatic în Marea Mediterană. În 1377 a izbucnit o revoltă în Siria, care s-a răspândit în Egipt, iar puterea a fost preluată de cerchezii Barakah și Barkuk. În anul
Sultanatul Mameluc (Cairo) () [Corola-website/Science/329524_a_330853]
-
Barkuk. În anul 1382 ultimul sultan Bahri, Al-Salih Hajji, a fost detronat, punând astfel capăt dinastiei Bahri, iar Barkuk a fost proclamat sultan. El a fost alungat în 1389, dar a recucerit Cairo în 1390. După anul 1450, începe declinul mamelucilor. În 1501, în timp ce sultanul otoman Baiazid al II-lea a fost implicat în Europa, o nouă rundă de conflict a izbucnit între Egipt și dinastia Safavidă din Persia. Șahul Ismail a trimis un sol venețienilor prin Siria, invitându-i să
Sultanatul Mameluc (Cairo) () [Corola-website/Science/329524_a_330853]
-
trimis un sol venețienilor prin Siria, invitându-i să se alăture și să recupereze teritoriul luat de la ei de Poartă. După bătălia de Chaldiran în 1514, Selim i-a atacat pe dulkadirizi, un vasal egiptean, și a trimis cu capul mamelucilor sultanului Al-Ashraf Qansuh al-Ghawri. Asigurați acum împotriva șahului Ismail I, în 1516 a strâns o armată mare cu scopul de a cuceri Egiptul. Războiul a început în 1515, care a dus la încorporarea ulterioară a Egiptului și dependențelor sale din
Sultanatul Mameluc (Cairo) () [Corola-website/Science/329524_a_330853]
-
Asigurați acum împotriva șahului Ismail I, în 1516 a strâns o armată mare cu scopul de a cuceri Egiptul. Războiul a început în 1515, care a dus la încorporarea ulterioară a Egiptului și dependențelor sale din Imperiul Otoman, cum cavaleria mamelucilor nu a făcut față artileriei otomane și ieniceri. La 24 august 1515, în bătălia de la Marj Dabiq, sultan Al-Ghawri a fost ucis. Siria a trecut în posesia turcilor, care au fost salutați în multe locuri ca eliberatori. Sultanatul mamelucilor a
Sultanatul Mameluc (Cairo) () [Corola-website/Science/329524_a_330853]
-
cavaleria mamelucilor nu a făcut față artileriei otomane și ieniceri. La 24 august 1515, în bătălia de la Marj Dabiq, sultan Al-Ghawri a fost ucis. Siria a trecut în posesia turcilor, care au fost salutați în multe locuri ca eliberatori. Sultanatul mamelucilor a supraviețuit până în 1517, când a fost cucerit de Imperiul Otoman. Sultanul Selim I al Imperiului Otoman a cucerit Cairo pe 20 ianuarie, centrul de putere fiind transferat apoi la Constantinopol. Deși nu în aceeași formă ca și în Sultanatul
Sultanatul Mameluc (Cairo) () [Corola-website/Science/329524_a_330853]
-
fost cucerit de Imperiul Otoman. Sultanul Selim I al Imperiului Otoman a cucerit Cairo pe 20 ianuarie, centrul de putere fiind transferat apoi la Constantinopol. Deși nu în aceeași formă ca și în Sultanatul, Imperiul Otoman i-a păstrat pe mameluci drept clasă conducătoare egipteană.
Sultanatul Mameluc (Cairo) () [Corola-website/Science/329524_a_330853]
-
Al Malik az-Zahir Saif ad-Din ibn Anas (sau Barquq, în arabă: المالك الظاهر سيف الدين برقوق بن أنس , circa 1339 - iunie 1399) supranumit și Al Usman al-Yalbughawi اليبغاوى a fost sultan mameluc al Sultanatului Egiptului, cel dintâi din "dinastia" Burdjită. A domnit între anii 1382-1389 și 1390-1399. A fost cerchez că și majoritatea sultanilor burdjiți (regimul burdjit se numea de aceea și Dawlat al Djarkas - statul cerchezilor). Cerchez de origine, cioban, fiu
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
a distins în mod deosebit, a fost recrutat la oaste de către emirul Yalbogha Al Umari, care fusese tutorele sultanului și mâna lui dreapta. De aceea Barkuk a fost supranumit și „al Yalbughawi”. Numele Barkuk înseamnă „pruna”. Din anul 1341 sultanatul mameluc al Egiptului era guvernat de urmașii lui Al-Nassir Muhammad, dar nici unul din ei nu s-a dovedit suficient de puternic pentru a exercita un control eficient. Mulți din ei erau minori la data înscăunării și erau manevrați de diversele facțiuni
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
minori la data înscăunării și erau manevrați de diversele facțiuni mameluce aflate în rivalitate. După mai mulți ani de detențiune și exil la Kerak, în Transiordania, În anul 1377 când sultanul al-Ashraf Sha'ban,a fost detronat și asasinat, complotiști mameluci din regimentul Al Burdjiya (adică din citadela orașului Cairo,ar. burdj, plural abradj) l-au urcat pe tron pe copilul său, de 7 ani, al-Mansur Ăla ad-Din Ali ibn Sha'ban. După decesul acestuia i-a urmat la domnie fratele
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
1376-1378 devenise de fapt și cel mai puternic demnitar în țară, căsătorit cu mama celor doi tineri sultani. În anul 1382 Barkuk l-a detronat pe Aș Salih Salah ad-Din Hadji ÎI , sultanul. În felul acesta a pus capăt regimului mameluc al Bahriților și al dinastiei Qalawunizilor, si a preluat puterea în țară, luându-și titlul de „Malik az-Zahir”. Regimul instalat de el și de urmașii săi, numiți Burdjiți, a fost la fel de arbitrar că și cel precedent. Pentru a-și întări
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
înalte în conducerea militară și administrativă. Barkuk s-a ocupat personal de educația a doi nepoți ai săi, Baybars și Sudun, care ulterior au ocupat posturi însemnate de comandanți de oaste și dregători. Barkuk a creat un corp de 5000 mameluci regali de origine cercheza sau greacă,așa numiții Zahiriți,iar în scopul întreținerii și plății soldelor a creat ]n 1383 o institutie financiară numită "diwan al mufrad". În aceste circumstanțe o parte din confrații săi mameluci s-au văzut lezați
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
un corp de 5000 mameluci regali de origine cercheza sau greacă,așa numiții Zahiriți,iar în scopul întreținerii și plății soldelor a creat ]n 1383 o institutie financiară numită "diwan al mufrad". În aceste circumstanțe o parte din confrații săi mameluci s-au văzut lezați în autoritatea lor.Unii,mai ales de origine turcă și kurdă au sprijinit în 1383 complotul califului Al Mutawakil împotriva sa, și atunci Barkuk a fost nevoit să-l aresteze pe acesta și să numească un
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
a primit acum și numele de al-Muzaffar. După înfrângerea sub zidurile capitalei la 6 mai 1389. Fiind prins, Barkuk a fost închis la Kerak, la est de Iordan.In Egipt a continuat instabilitatea pricinuita de confruntări între diversele grupări de mameluci. Profitând de aceasta, Barkuk a evadat, a adunat o oaste de cerchezi și de beduini arabi beduini, și în fruntea ei a revenit la putere la Cairo în februarie 1390. El a schimbat apoi pe toți guvernatorii și funcționării superiori
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
alianțe contra lui Timur, cu Imperiul Otoman, cu Hoarda de Aur și cu principatul Sivas. În 1395 Barkuk a plecat în fruntea unei oști în Siria, în așteptarea atacului mongol. Numai că Timur a trebuit să revină în India și mamelucii obținură un răgaz de câțiva ani. Timur Lenk fu în acest răstimp ocupat în campanii militare în Transcaucazia, Rusia și India. Barkuk a murit în iunie 1399 și i-a urmat la tron fiul său, Faradj, poreclit mai tarziu An-Nasser
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
Căderea fortăreței cruciate Crac des Chevaliers reprezintă asediul și ocuparea acestei cetăți de către sultanul mameluc Baibars în 1271. Baibars a înaintat spre nord pentru a ocupa Crac des Chevaliers după moartea regelui Franței Ludovic al IX-lea, survenită pe 29 noiembrie 1270. Înainte de a porni spre castel, Baibars a capturat fortificațiile mai mici din zonă
Căderea Crac des Chevaliers () [Corola-website/Science/329731_a_331060]
-
din piatră. De asemenea, începând cu anul 707 moscheea cuprindea și mormintele profetului și ale celor trei califi. În timpul califilor abbasizi (750-1250), moscheea a fost extinsă mai mult și i-au fost adăugate în total douăzeci de uși. În timpul sultanilor mameluci (1250-1517), au fost rezidite zidurile moscheei, iar unul dintre minarete a fost reconstruit deoarece a fost distrus de un fulger. Tot sub conducerea mamelucilor mihrabul a fost și el reconstruit. În timpul sultanilor otomani, mormântul Profetului Mahomed este acoperit cu plumb
Moscheea Profetului din Medina () [Corola-website/Science/329938_a_331267]
-
fost extinsă mai mult și i-au fost adăugate în total douăzeci de uși. În timpul sultanilor mameluci (1250-1517), au fost rezidite zidurile moscheei, iar unul dintre minarete a fost reconstruit deoarece a fost distrus de un fulger. Tot sub conducerea mamelucilor mihrabul a fost și el reconstruit. În timpul sultanilor otomani, mormântul Profetului Mahomed este acoperit cu plumb, mihrabul este reconstruit, iar moscheea este extinsă . Este adăugat un minbar nou, a fost adăugat un al cincilea minaret , podeaua și mihrabul au fost
Moscheea Profetului din Medina () [Corola-website/Science/329938_a_331267]
-
principesă armeană, punând capăt luptei pentru putere dintre cele două formațiuni statale, cu toate că până la acel moment Armenia fusese mai puternică, iar Antiohia devenise "de facto" un stat vasal față de regatul armean. Cu toate acestea, ambele erau absorbite de conflictul dintre mameluci și mongoli. În 1260, sub influența socrului său, regele armean Hetoum I, Bohemund al VI-lea s-a supus mongolilor conduși de Hulagu, transformând Antiohia într-un stat tributar față de Imperiul Mongol. Bohemund și Hetoum au luptat alături de mongoli în
Principatul de Antiohia () [Corola-website/Science/328302_a_329631]
-
tributar față de Imperiul Mongol. Bohemund și Hetoum au luptat alături de mongoli în campania acestora de cucerire a Siriei musulmane, cucerind împreună cu aceștia Alepul, iar apoi și Damascul. Când mongolii au fost înfrânți în bătălia de la Ain Jalut din 1260 de către mameluci, Baibars, sultanul mameluc din Egipt, a început să amenințe Antiohia, pe motivul sprijinirii mongolilor. Baibars a cucerit până la urmă Antiohia în 1268, astfel încât întreaga Sirie de nord a fost imediat pierdută; 21 de ani mai târziu, Acra a fost și
Principatul de Antiohia () [Corola-website/Science/328302_a_329631]
-
Mongol. Bohemund și Hetoum au luptat alături de mongoli în campania acestora de cucerire a Siriei musulmane, cucerind împreună cu aceștia Alepul, iar apoi și Damascul. Când mongolii au fost înfrânți în bătălia de la Ain Jalut din 1260 de către mameluci, Baibars, sultanul mameluc din Egipt, a început să amenințe Antiohia, pe motivul sprijinirii mongolilor. Baibars a cucerit până la urmă Antiohia în 1268, astfel încât întreaga Sirie de nord a fost imediat pierdută; 21 de ani mai târziu, Acra a fost și ea pierdută, iar
Principatul de Antiohia () [Corola-website/Science/328302_a_329631]
-
a fost ridicată aici o biserică. De la "izvoarele Sepphoris" au pornit la drum în anul 1187 cruciații conduși de Guy de Lusignan pentru a-l înfrunta pe Salah ad-Din în Bătălia de la Hattin. În 1263 localitatea a fost cucerită de mamelucii conduși de sultanul Beibars. Sub stăpânirea arabă-musulmană denumirea locului s-a arabizat în Safuriye. În anul 1516 în urma luptei de la Mardj Dabak, teritoriul Palestinei, inclusiv Safuriye și întreaga Galilee, a intrat sub dominația Imperiului Otoman. În secolul al XVIII -lea
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
tabloului sunt de dimensiuni mari și apropiate (2,6 x 2,2 metri). Napoleon este reprezentat călare, în uniformă de general șef, purtând pe cap un bicorn cu galoane de aur, înarmat cu o sabie de felul celor folosite de mameluci și acoperit cu o manta umflată de vânt care-i înalță faldurile. În mâna stângă ține hățul cu care strunește calul ce se cabrează. Întorcându-se cu fața spre privitor, Napoleon indică o direcție cu mâna dreaptă. Pe fundal sunt
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
faima. Khan as-Saboon, localizat în orașul libanez Tripoli și renumit pentru acest săpun, este promovat în prezent ca importantă atracție turistică. sau "saboon baladee" este o parte importantă a culturii locale, cunoscând o istorie care începe încă din perioada dominației mamelucilor. A cucerit Istanbulul în perioada otomană cu mirosurile îmbietoare și jocul de culori, însă a făcut cu greu față săpunului produs în masă după Revoluția Industrială. Chiar și așa, săpunul tradițional libanez începe să-și recapete farmecul mai cu seamă
Săpunul tradițional libanez () [Corola-website/Science/330049_a_331378]
-
Lev Gumiliov) numind-o cruciada galbenă. Bagdadul este cucerit de mongoli în 1258, în timpul califului Al-Mustasima. După cucerirea Bagdadului a început campania siriană a mongolilor. La începutul lunii septembrie 1260 a avut loc Bătălia de la Ain Jalut între armata sultanatului mameluc egiptean (condusă de Saif ad-Din Qutuz și armata imperiului mongol condusă de noyanul Kitbuqa. Campania din Vest a fost condusă de Genghis Han și de Subotai și a avut loc între 1236 - 1242. Invazia mongolă în Bulgaria de pe Volga a
Invaziile mongole () [Corola-website/Science/330127_a_331456]
-
lui Al Mukaddasi a făcut parte din provincia Djund Filistin. În vremea Regatului Ierusalimului înființat de cruciați Sebastia era sediul unui episcop catolic. Prin 1184 a fost recucerită de musulmanii sub conducerea lui Saladin (Salah ad Din). Cucerirea definitivă de către mameluci sub conducerea guvernatorului Damascului, Ladjin, a avut loc prin anul 1287. Ea este menționată în scrierile geografului sirian Yaqut al Rumi (1179-1229) care scrie ca „aici se află mormintele lui Zakariya și Yahya, fiul lui Zakariya, precum și ale multor alți
Sebastia () [Corola-website/Science/330387_a_331716]