3,802 matches
-
la cele mai recente apariții editoriale. Ultimul număr al revistei clujene (6, din iunie 1999) este complet lipsit de spirit critic. O albină fără ac. Recenziile sunt puține la număr și exclusiv elogioase. Irina Petras laudă o carte de Norman Manea, Victor Cublesan laudă o carte de Simona Popescu, Claudiu Groza laudă o carte de Valeriu Pricina. Și ce se mai poate (laudă) când totul se poate (laudă)? Prozatori români apocaliptici Prestigioasa revista literară Apokalipsa din Republică Slovenia oferă cititorilor săi
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
fi puternic asumate și impregnate de propria să biografie. La fel cum, ni se povestește, intră în relație cu cărțile, personalizîndu-le, si Nichita Stănescu. Dar mai mult decît despre cărți, în interviurile acordate lui Gh. Pârja, Cornel Ungureanu și Lilianei Manea, Adam Puslojic vorbește despre un Nichita Stănescu surprins în aspectele lui esențial vitale: în nedezmințitul (și prolificul) sau cult pentru prietenie și în actul creării spontane a poemelor. Deoarece, o știm de la alți, nenumărați prieteni ai săi, una dintre trăsăturile
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]
-
Humanitas și "neîndoielnic, adevăratul lider al grupului", sau Nicolae Manolescu, director al revistei România literară". Dar, cum spuneam, inițiativa d-lui Reichmann nu este solitară, se înscrie într-un proces. Ne amintim articolele d-lor Michael Shafir, Radu Ioanid, Norman Manea, ale d-nei Alexandra Laignel-Lavastine, și ale altora, apărute atât în străinătate cât și în țară, toate, dincolo de nuanțe, de stiluri personale, întâlnindu-se în punctul comun al convingerii că există un "antisemitism latent" al intelectualilor români, de unde și ezitările acestor
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
textele au recurs la comparații și găsiri de similitudini care pe unii comentatori pur și simplu i-au scos din sărite, considerându-le nelalocul lor, nepotrivite, necuviincioase, total neavenite, reacții ce au culminat cu aserțiunea incredibilă a d-lui Norman Manea că analogia dintre holocaust și gulag "nu lasă loc pentru evocarea, cum se cuvine, a antisemitismului și a holocaustului" (în The New Republic și 22). Dl Liiceanu, care a emoționat de altfel cu spusele sale pe mulți participanți la adunarea
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
precum Babel sau Mandelstam, doi mari scriitori ai veacului. Dar cîți intelectuali evrei nu au sacrificat regimurile comuniste, când le-a căzut bine, înscenând diversiuni șovine de tipul complotului "halatelor albe" sau nenumărate altele? Și după toate acestea vine dl Manea cu discriminarea sa năucitoare, amintită mai sus. Nu se gândește că i-ar putea răsturna cineva termenii ecuației: condamnarea numai a Holocaustului nu lasă loc cinstirii "cum se cuvine" a victimelor comunismului? Dar unde s-ar ajunge mergându-se mai
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
Mircea Iorgulescu Nicolae Manolescu, Norman Manea, Dorin Tudoran, Gabriel Liiceanu, tangențial Vladimir Tismăneanu, Horia-Roman Patapievici și alții încă, sînt de o bună vreme "personajele" unui masacru intelectual în desfășurare. Personaje, dar și, unii dintre ei, deopotrivă "autori", dublă calitate sau dublu statut împărțite cu doi cercetători
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
ca aflîndu-se înăuntrul iar alții în exteriorul culturii române există - și cel mai cuminte, de nu chiar obligatoriu, este să o constatăm. Pornind, eventual, de la situații fără dubiu: nimeni nu contestă și nu va contesta, spre exemplu, apartenența lui Norman Manea sau a lui Leon Volovici la cultura română, cel dintîi în calitate de prozator și eseist, celălalt în calitate de istoric literar, sub cuvînt că nu (mai) trăiesc în România și nu sînt de origine etnică română. Evident, nu exclud agitațiile a tot felul
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
inocentă, totuși: cum să nu-ți pese, intelectual român fiind, că Nicolae Manolescu și Gabriel Liiceanu și Dorin Tudoran sînt proiectați în absurda, neverosimila, monstruoasa ipostază de antisemiți și antidemocrați?! Cum să nu-ți pese, intelectual român fiind, că Norman Manea, Z. Ornea, Vladimir Tismăneanu, Leon Volovici sînt proiectați în absurda, neverosimila, monstruoasa ipostază de conspiratori evrei urmărind distrugerea culturii române?! În ce mă privește, refuz să cred și să accept că e vorba de indiferență. Și nici teamă nu cred
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
adăugată unei construcții ce se dorește solidă. Poate și încărcătura istoriei teatrului obligă într-un fel la această revenire bine jalonată. Să nu uităm că aici au jucat și au lucrat, printre alții, Marcel Anghelescu, Toma Caragiu, regizori ca Aureliu Manea, Gheorghe Harag, Valeriu Moisescu, Dragoș Galgoțiu (făcînd probabil cele mai frumoase spectacole ale sale), scenografi ca Florica Mălureanu și Vittoria Holtier. La colaborarea cu regizorul Alexander Hausvater nu se putea ajunge doar stînd cu mîinile încrucișate și visînd. Lucrurile întîmplate
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
și cuvine, românele îngrozitoare ale lui Vasile Pop, precum Duduia Margareta, (pe care Iorga, totuși, din spirit partizan, le-a stimat), puștiul e total. Nu uit, desigur, excepția fericită a Marei lui Slavici, din 1906, si de Însemnările lui Neculai Manea (1907) al lui Sadoveanu, care poate fi asimilat cu un roman de concentrată dimensiune. Dar de un gen literar ca atare, al românului, nu se poate vorbi. Scriitorii de la începutul veacului (Sadoveanu, Gîrleanu, Bassarabescu, Brătescu-Voinesti, C. Sandu-Aldea, Rebreanu, ca să-i
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
care o conduce! N-a trecut chiar atât de multă vreme de când aula academică era spurcată de prezența celor doi analfabeți de "geniu". încă n-au fost deratizate cum se cuvine scaunul academicianului "șapte pagini" Bârlădeanu și cel al lui Manea Mănescu, faimosul pupător de mâini, că s-au și desfăcut, ca într-un blestem, baierele cedărilor morale și disprețului ciocoiesc față de valoare. Când intelectuali de primă mână ai țării, trăitori fie aici, fie în străinătate sunt ținuți într-o carantină
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
Mircea Cornisteanu regizează, tot la "Nottara", Mobilă și durere. Este montat și în țară, cam în aceeași perioadă: Nicolae Scarlat face la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamt, Somnoroasa aventură, Cristian Hadjiculea la Iași, Acesti nebuni fățarnici, iar atît de specialul Aureliu Manea face la Cluj O sărbătoare princiara. Putem spune că a fost cu adevărat un moment Teodor Mazilu în teatrul românesc. Dar, încet-încet, a intrat iarăși într-un con de umbră, ce s-a menținut și după '89. Nici regizorii din
Don Juan a murit! Trăiască Don Juan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17556_a_18881]
-
descărca pentru numai 10 euro ultima nebunie a lui Salam sau ultimul răgnet de jale al lui Minune. Genial este faptul că numele melodiilor sunt traduse și în limba engleză. Astfel ajungem să a vem numele unui album "Academy of Manele" sau melodii precum "Sunt șmecher/ I'm so cool", "Iarba Verde Marioară/ Green Grass Mary". Prețurile piperate s-ar putea totuși să nu le asigure lovitura vieții celor de la Apple, dar cine știe poate scoate Salam o nouă nebunie la
Strategia Har-Cov: racolează români pentru maghiarizare forţată () [Corola-journal/Journalistic/25036_a_26361]
-
roman românesc, Simion liftnicul de Petru Cimpoeșu. De o bună primire din partea publicului cititor, dar și a criticii literare, s-au bucurat și alte romane de valoare apărute în Cehia în ultimii ani, cum ar fi Întoarcerea huliganului de Norman Manea, Adio Europa de Dumitru Țepeneag, precum și câteva opere ale prozatorilor de azi din Basarabia: Pactizând cu diavolul și Spune-mi Gioni! de Aureliu Busuioc, Șobolaniada de Nicolae Rusu sau Înainte să moară Brejnev de Iulian Ciocan. În ultimul deceniu, pe
Scriitori români la Târgul de Carte de la Praga by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/2510_a_3835]
-
de toamnă reia cele două emisiuni principale ale postului: 5 zile pe săptămână, după-amiaza, 11 metri cu Andy Stănescu și Radu Banciu, iar în weekend Liga Lui Mitran. Marți, postul va difuza o emisiune despre baseball și softball cu Criști Manea, iar joia e rugby, la Eseu Live. În fiecare joi seara, timp de șase luni, ascultătorii sunt invitați în culisele marilor cazinouri, la World of Gambling, o emisiune de tip magazin, cu invitați, întrebări în direct, concursuri și multe informații
După abandonul lui Turcescu, Radu Banciu şi Andy Stănescu revin în forţă cu emisiunea "11 metri!", de la 1 septembrie () [Corola-journal/Journalistic/25349_a_26674]
-
succes, În memoria unui atlet începător de Mihai Sin este alături de prozele, mai mult sau mai puțin scurte, ale lui Horea Pătrașcu, Ștefan M. Găbrian, Nicolae Mateescu, Alexandru Papilian, Dumitru Dinulescu, dar și alături de cele semnate de Gabriela Adameșteanu, Norman Manea, Eugen Uricaru, Paul Georgescu, Radu Cosașu, Mircea Nedelciu, Maria-Luiza Cristescu, Alexandru George. Despre primii se vorbește din ce în ce mai puțin, ceilalți au rămas într-o actualitate vie nu prin proze scurte, ci prin romane care au reținut atenția. Sau printr-o publicistică
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
SRL, înțelegere ce pevedea predarea de tehnică militară scoasă din funcțiune la schimb cu anvelope, în valoare totală de 318.592 de dolari, la cursul de schimb de la data semnării contractului. Prețurile ar fi fost negociate de Eugen Calcan, Toader Manea și Simion Linca, la ordinul lui Mihail Popescu. Aceștia ar fi subevaluat prețurile la deșeurile metalice care ar fi rezultat din dezmembrarea tehnicii militare și ar fi acceptat prețuri supraevaluate la anvelope. Practic, cei în cauză ar fi acceptat prețurile
Generalul Eugen Bădălan, deputat PDL, condamnat la patru ani cu suspendare. Vezi de ce () [Corola-journal/Journalistic/24273_a_25598]
-
Iulian Bol Autor al unor cărți dificil de încadrat într-o tipologie fermă, Norman Manea a reușit să impună, prin romanele sale, timbrul unei voci singulare, ce face ca limitele dintre ficțiune și autoficțiune, dintre documentul psihologic și evocarea netrucată să fie dintre cele mai fragile, mai perisabile. Trei toposuri majore configurează un univers epic
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
epic de incontestabilă pregnanță estetică și etică: experiența Holocaustului, suferințele îndurate în epoca totalitarismului comunist și, nu în ultimul rând, avatarurile exilului. Toate aceste toposuri sunt reunite în Întoarcerea huliganului, carte emblematică pentru scriitura disponibilă, mobilă, proteică a lui Norman Manea, o scriitură atât de sensibilă la traumele istoriei, la agresiunile unei lumi desfigurate etic. Fixând în pasta unui scris dens și translucid totodată, meandrele, trădările și dramele celor două dictaturi (dictatura antonesciană și apoi cea comunistă), scriitorul reface, în fond
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
neștiute, redate cu percepția acută a unui martor necomplezent, de maximă intransigență etică. De altfel, istoria traumatică a eului e încorporată în sfera cuprinzătoare a Istoriei unui secol demonizat și absurd. Semnificative sunt, din această perspectivă, chiar cuvintele lui Norman Manea, care, într-un dialog, încearcă să descifreze propriul demers din perspectiva unei memorii traumatizate de isteria unei Istorii declinante: „Ceea ce am încercat, cu o formulă literară personală, în această «întoarcere» nu doar în biografia mea, ci și în cea a
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
cînd a devenit clișeu și acționează ca și un clișeu. Individul este anulat nu doar prin lespedea totalitară, ci și prin aceea, ulterioară, a memoriei colective”. Problematica identitară este, desigur, cea care conferă individualitate estetică și etică operei lui Norman Manea, alături de tema subversiunii, modulată în amprenta caracterologică a unor personaje emblematice (clovnul, „prostul”, marginalul etc.). Pe de altă parte, percepția bolii, a unei corporalități degradate, dar și decupajele anamnetice sau expresivitatea simbolică a dialogului etic dintre victime și călăi sunt
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
un fragment ce redă imaginea Tatălui, evreu bolnav de Alzheimer, îngrijit de un infirmier german, fragment elocvent prin plastica redării unor gesturi emblematice și a unor figuri exemplar reunite de metaforele suferinței, ale rănii, ale durerii împărtășite. Deloc întâmplător, Norman Manea însuși recunoaște, într-un interviu, că „raportul dintre ficțiune și realitate e unul ambiguu, tipic literaturii și artei. Sunt elemente biografice, dar niciodată nu este biografie. Eroul respectiv sunt și nu sunt eu, adică îi împrumut situații prin care nu
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
confiscate, devin bunuri colective, își pierd orice notă individuală („După etatizarea «spațiului», inovația socialistă cea mai extraordinară: etatizarea timpului, pas decisiv spre etatizarea ființei înseși, căreia timpul îi rămăsese ultima posesie”). Deloc întâmplător, în prefața unui volum de interviuri, Norman Manea definește și caracterizează „sindromul Puterii”, ce are drept reper esențial refuzul, incapacitatea acceptării diversității opiniilor („Sindromul Puterii autentifică un dialog al surzilor, incapacitatea de a asculta, cu adevărat, opinia preopinentului în toate nuanțele sale, graba de simplificare brutală. Informația corectă
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
părăsească definitiv România. Desigur, exilul problematizează și condiția lingvistică a celui ce părăsește matca originară, pentru a se integra într-un alt mediu, într-un alt context, într-o altă ambianță. E drept că experiența românească a reprezentat, pentru Norman Manea, și o continuă aspirație „spre casa pe care doar Cartea mi-o promitea”, în timp ce exilul a reprezentat o suferință ce însoțea evaziunea spre spațiul libertății: „Exil, boală salvatoare? Un du-te-vino spre și dinspre mine însumi ș...ț Găsisem, iată, în
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
reala cetățenie și reala apartenență”. Decizia de a abandona spațiul natal e însoțită de opțiunea reconstruirii utopice a ființei exilate prin limbaj („nu-mi rămînea decît să-mi iau limba, casa, cu mine. Casa melcului”). Ce este, însă, pentru Norman Manea, huliganul? Desigur, referința la cartea lui Mihail Sebastian e transparentă; huliganul lui Norman Manea este un exclus, o ființă periferică, un ins situat într-o poziție și o postură marginală. Deloc întâmplător, Mircea Iorgulescu crede că Întoarcerea huliganului este „o
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]