775 matches
-
momente de neuitat, cu melodii din zona folclorica Țară Codrului. Finalul, a aparținut tinerei artistei, Delia Denise Godja (15 ani) născută și crescută la Viena, care acompaniata de taraful „Ceatără”, a interpretat cu mult talent, o suită de cântece populare maramureșene, încheiate cu cunoscută melodie „Moroșancă-s moroșanca”. Pentru că oaspeții să nu moară de foame și de sete, ciocăneștenii în colaborare cu ambasada și asociația „Unirea”, i-au omenit cu bucate, vin și palinca, aduse de acasă, de pe plaiurile Bucovinei. În
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
valențe de nuvelă. Dintre paginile cărții, răzbate iubirea, cu multiplele sale fațete, o iubire veșnic supusă încercărilor, când blamată, când savurată cu un erotism discret, când fierbinte, când glaciară, o iubire care se rescrie și se reinventează. Cu certitudine, autoarea maramureșeană dovedește abilități de prozatoare, pe care le va dezvolta și le va amplifica, în viitoarea sa carte. Prin ”Celebrul anonim”, Alexandra Ardusădan luptă pentru afirmare, pentru recunoaștere, reconfirmând cuvintele lui Sydney Smith, care, referindu-se la talent și curaj, spunea
EPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354411_a_355740]
-
spațiul “descălecatului” voievozilor români din Maramureș. Drumul Băii, cel mai vechi drum moldovenesc, pe unde va fi venit Dragos-Vodă în ținuturile de dincoace de Carpați, pe la Baia (prima capitală a Moldovei), străbate și satul Soci. Legenda vânării bourului de către voievodul maramureșean pe-aici a localizat-o cronicarul Grigore Ureche. În pădurea care desparte satele Soci și Boureni e și un toponim străvechi care confirmă legenda, numit “Locul căpățânii” - al căpățânii bourului, desigur. Legenda spune că, după ospățul voievodal care a marcat
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Dragoș, a avut loc ceremonialul de îngropare a capului fiarei, pe tipsie de aur, după un ritual străvechi care acordă bourului cinstire mistică. Iată de ce părintele Romică Siminciuc a mutat (și continuă asta) la Soci o părticică din ființa locurilor maramureșene, cu acele celebre bisericuțe din lemn care înțeapă cerul, opere meșteșugărești despre care Lucian Blaga preciza că sunt “printre cele mai prețioase și mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular”. Părintele a ridicat deja porți monumentale, de stil
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
cu acele celebre bisericuțe din lemn care înțeapă cerul, opere meșteșugărești despre care Lucian Blaga preciza că sunt “printre cele mai prețioase și mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular”. Părintele a ridicat deja porți monumentale, de stil maramureșean, la intrarea în frumoasa sa Biserică. Pentru această ispravă, părintele Romică l-a tocmit pe meșterul Teodor Bârsan din Bârsana, de lângă Sighetul Marmației, preot misionar, fiul cel mic al celebrului meșter cioplitor Toader Bârsan (cu lucrări în Europa, America, Australia
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
efectuată cu forță de muncă locală, care îl include și pe părintele-paroh. Și iată cum Bisericii din Soci i-a sporit renumele între celelalte lăcașuri de rugăciune din județul Iași, și nu numai, cu acest monument rezultat din creativitatea artistului maramureșean și râvna preotului moldovean. Dar proiectul inițial al părintelui Siminciuc, de inspirație maramureșeană, abia acum se află în faza culminantă, când e în toi, sfidând vitregiile iernii, lucrarea la Biserica maramureșeană din Cimitirul ostașilor români, cei căzuți pe Frontul Moldovei
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
iată cum Bisericii din Soci i-a sporit renumele între celelalte lăcașuri de rugăciune din județul Iași, și nu numai, cu acest monument rezultat din creativitatea artistului maramureșean și râvna preotului moldovean. Dar proiectul inițial al părintelui Siminciuc, de inspirație maramureșeană, abia acum se află în faza culminantă, când e în toi, sfidând vitregiile iernii, lucrarea la Biserica maramureșeană din Cimitirul ostașilor români, cei căzuți pe Frontul Moldovei, în segmentul Soci-Boureni. Deși, inițial, această lucrarea urmă a fi realizată de echipa
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
nu numai, cu acest monument rezultat din creativitatea artistului maramureșean și râvna preotului moldovean. Dar proiectul inițial al părintelui Siminciuc, de inspirație maramureșeană, abia acum se află în faza culminantă, când e în toi, sfidând vitregiile iernii, lucrarea la Biserica maramureșeană din Cimitirul ostașilor români, cei căzuți pe Frontul Moldovei, în segmentul Soci-Boureni. Deși, inițial, această lucrarea urmă a fi realizată de echipa aceluiași meșter care a realizat porțile Bisericii “Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, pretențioasa întreprindere meșteșugărească a rămas în
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Soci-Boureni. Deși, inițial, această lucrarea urmă a fi realizată de echipa aceluiași meșter care a realizat porțile Bisericii “Sf. Arh. Mihail și Gavriil”, pretențioasa întreprindere meșteșugărească a rămas în sarcina meșterilor locali. Costul greu de suportat, în condițiile angajării meșterilor maramureșeni, a dus la găsirea unei alternative, aproape neverosimilă. Părintele știa că în obștea parohiei sale sunt meșteri de ispravă care, deși nici în vis nu îndrăzniseră să cuteze la o așa ispravă, aveau totuși la activ exerciții serioase în câmpul
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
ispravă, aveau totuși la activ exerciții serioase în câmpul lucrului cu lemnul. Această experiență a lor, îndrăznea părintele, ar fi putut să se constitue într-o premiză dătătoare de speranță, anume că ei ar putea ridica monumentalul edificiu de factură maramureșeană. Cel asupra căruia părintele și-a îndreptat gândul e soceanul Mihai-Costache Dobreanu, de meserie strungar, fost angajat la SCUDAS Pașcani, fabrică de renume național cândva, falimentată și ea în așa-zisa tranziție postdecembristă. Mihai Dobreanu, om în puterea vârstei, e
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
părintele-paroh s-a înțeles cu părintele-meșter de la Bârsana să le acorde calfelor locale doar asistența sa, prin câteva inspecții de verificare și îndrumare, mai ales la inevitabilele poticniri ale moldovenilor ce urmau a-și fac botezul de vrednicie în arta maramureșeană. . Înainte de a începe lucrarea, cum-necum, părintele Romică adunase cam tot materialul lemnos, prin contribuția majoră a enoriașilor și una nesemnificativă, totuși necesară și aceea, a oficialităților. Ș i ca s ă î nt ă reasc ă simbolistica faptei sale, p
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
lucr ă torilor care ș i-au rupt p â nzele gaterului î n cran ț urile metalice ale uneltelor r ă zboiului, î ncastrate î n trunchiurile ce trebuiau s ă devin ă grinzi la baza edificiului. Fundația Bisericii maramureșene fusese turnată cu vreo trei luni înainte pe locul modestului lăcaș, vechi de cu puțin peste un secol, suplinit vreo câțiva ani de o capelă din lemnul obținut la demolare. A săpat repede, cu sătenii, o fântână și a tras
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
Basarabiei cu Țara-Mamă, România, care a început la Bălți în data de 3 martie 1918 aparține Societății Scriitorilor Români din Basarabia și ziarului BASARABIA LITERARĂ. Complexul memorial va constitui din Biserica Unirii Neamului Sfântul Mihail arhanghelul, o biserică de lemn maramureșeană, și un muzeu dedicat evenimentului care s-a produs la 3 martie 1918 în orașul Bălți, când Consiliul județean Bălți (Zemstva)., președinte al adunării Zemstvei, Costache Leancă, a hotărât în numele ținutului Bălți UNIREA cu scumpa noastră Țară-Mamă: România, voind să
APEL DE ÎNTRAJUTORARE PENTRU RIDICAREA UNUI COMPLEX MEMORIAL DEDICAT UNIRII BASARABIEI CU ŢARA-MAMĂ de MIHAI CIUBOTARU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353792_a_355121]
-
reunit oficial cu Țara-mamă. Societatea Scriitorilor Români din Basarabia dispune deja de un teren și o casă pentru muzeu pe str. Constantin Stere 44 din or. Bălți, dar pentru ca complexul memorial să fie realizat societatea are nevoie de o biserică maramureșeană, despre care Lucian Blaga scria că este printre cele mai prețioase și mai fără de rezervă admirate produse ale geniului nostru popular românesc. Considerate ca o realizare specifică, bisericile romanești fac parte din marea familie a arhitecturii de lemn europene. Importanța
APEL DE ÎNTRAJUTORARE PENTRU RIDICAREA UNUI COMPLEX MEMORIAL DEDICAT UNIRII BASARABIEI CU ŢARA-MAMĂ de MIHAI CIUBOTARU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353792_a_355121]
-
de cât bani, în vară, în 2015, sperăm să avem biserica înălțată spre marea bucurie și fericire a românilor basarabeni, dar și a românilor de pretutindeni care n-au uitat de Basarabia și de România Mare. Donații pentru construcția bisericii maramureșene din Bălți se pot face în următorul cont internațional: Contul IBAN/MD18RN000000002224701833/ Codul SWIFT RNCBMD2XXXX/Contul bancar EURO cu nr: 2224701833/Denumirea băncii (sucursalei) Banca Comercială Română Chișinău S.A/ Sediul băncii (adresa)R. Moldova, mun. Chișinău, str. A. Pușkin
APEL DE ÎNTRAJUTORARE PENTRU RIDICAREA UNUI COMPLEX MEMORIAL DEDICAT UNIRII BASARABIEI CU ŢARA-MAMĂ de MIHAI CIUBOTARU în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353792_a_355121]
-
cruciforme excepțional lucrate. Biserica de lemn Buzești, datată 1799 prin inscripție, este una aparte, deoarece construcția ei a fost puternic influențată de stilul baroc, fiind pictată în secolul al XIX-lea. Casa memorială „George Pop de Băsești”, situată în localitatea maramureșeană Băsești, funcționează ca muzeu de la 1 februarie 1976. Este conacul care a aparținut Tribunului Marii Uniri, a fost construită în anii 1885-1890, constituind timp de trei decenii un punct de referință și de întâlnire a multor personalități transilvănene: dr. Vasile
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
Cartea aceasta, cu alcătuire neobișnuită, cu un titlu, pe cât de atrăgător pe atât de derutant, este rezultatul fundamental al unor zbateri insistente și rebele la orice comentariu literar de rutină. Este una dintre cele mai profunde scrieri care onorează arealul maramureșean contemporan. Ea reprezintă o sinteză a artei și a concepției autorului asupra vieții și lumii în care ne bălăcim existența. O lucrare definitorie și reprezentativă a unui maestru ajuns la apogeul maturității literare”. (Mihai Ganea) „De la Aristotel și Platon încoace
CARTEA CUVINTE-NECUMINŢITE , O CARTE DEFINITORIE A LUI GEORGE PETROVAI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354096_a_355425]
-
prezenți - bătrânul George Bălașu ș.a. - îl cântă cu lacrimi în ochi.” După cum scrie ziarista de la presă bucureșteana Maria Muguraș - Petrescu, invitată de onoare la Sărbătoarea Internațională SĂPTĂMÂNA CULTURALĂ A ROMÂNILOR , EDIȚIA 2015 : ” La bisericuța ridicată sus pe deal în stil maramureșean, de la copii până la cei maturi, se aude rugăciunea Tatăl nostru. Dar mai presus de orice, întâlnim câțiva români de suflet, veniți parcă să reprezinte aici întreaga hartă a țarii : Preot Dr. Dumitru Ichim (Dărmănești, Comănești, jud. Bacău), unul dintre cei mai
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
ales de bătrânii din Țara Lăpușului, de pe Valea Marei, Valea Izei și a Cosăului. Cântecele lui Grigore Leșe sunt mai mult o manieră, din punct de vedere intonațional, decât o categorie, un gen muzical. Prin glasul lui Grigore Leșe, doina maramureșeană interpretată cu tehnica guturală a nodurilor, o tehnică vocală grea, dificilă, dar deopotrivă de efect, se înveșmântează împodobitor între cele mai scumpe comori de cântece folclorice românești. Atât Grigore Leșe, cât și Zinaida Bolboceanu sunt două subțiori calde române care
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
Chira - Venerabilul Arhipăstor Duhovnicesc al Maramureșului și Sătmarului. Cum a ajuns un maramureșean în Oltenia și cum de s-a atașat atât de tare de aceste ținuturi? - Da, într-adevăr, originar sunt din Maramureș. Strămoșii mei sunt descendenții unor nobili maramureșeni. Aceștia au fost ridicați la cel mai înalt grad nobiliar, acela de conte, de către Matei Corvin, datorită faptului că unul din strămoșii mei, Ioan Micle, făcea parte din garda personală a lui Matei Corvin, cunoscută sub numele de „sumanele negre
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
fiind călugăr, mi s-a spus că am toate șansele să ajung episcop; vă dați seama, făceau niște oferte extraor¬dinare. Dar nu mi-a convenit. Probabil prin structura aia pe care am avut-o moștenită de la strămoșii mei, nobilii maramureșeni, nu am putut să devin un turnător, un trădător - că mi s-a cerut să-l divulg, să-l torn pe Rector! Iar eu cu Rectorul Institutului eram în relații excepțional de bune. Eu eram și șef de clasă, eram
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
și "maramureșeni" figurează, așa cum a observat Ioana Dragotă, de peste 1.000 de ori, fără ca, însă, acest lucru să devină obositor. În paginile volumului sunt prezente atât privirea științifică asupra Maramureșului, a sociologilor sau etnologilor, cât și privirea lirică a scriitorilor maramureșeni sau a celor ajunși aici cu un prilej sau altul, a apreciat Gheorghe Pârja, care consideră cartea „o provocare binevenită, un punct de plecare, un reper", o „carte prin care se poate înțelege Maramureșul mai bine". *** 2. CAZURILE COLONELULUI BERCIU
DOUĂ LANSĂRI DE CARTE LA BIBLIOTECA „PETRE DULFU” DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357924_a_359253]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREȘENE DE ORIGINE ROMÂNĂ Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 539 din 22 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română Autor: Alexandru Filipașcu (Lidia Piso - nota asupra editiei volumului) Publicarea rezultatului ultimelor cercetări istorice ale
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREȘENE DE ORIGINE ROMÂNĂ Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 539 din 22 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română Autor: Alexandru Filipașcu (Lidia Piso - nota asupra editiei volumului) Publicarea rezultatului ultimelor cercetări istorice ale profesorului Alexandru Filipașcu reprezintă de fapt reconstituirea - folosind primele schițe și însemnări ale sale (rămase trei sferturi de veac în manuscris), - studiului
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
Lidia Piso - nota asupra editiei volumului) Publicarea rezultatului ultimelor cercetări istorice ale profesorului Alexandru Filipașcu reprezintă de fapt reconstituirea - folosind primele schițe și însemnări ale sale (rămase trei sferturi de veac în manuscris), - studiului de mari proporții „Enciclopedia familiilor nobile maramureșene de origine română”, manuscris încăput pe mâinile Securității cu prilejul perchezițiilor efectuate după arestarea sa (15 august 1952) și în felul acesta dispărut pentru totdeauna. Materialul care a stat la baza manuscrisului reprezintă rezultatul cercetărilor unui sfert de secol „a
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]