665 matches
-
homme" (Curieuse!), buna amantă, dar departe de activitatea spirituală. Femeia este un compus binar (corp și sentiment) și nu ternar, cum este bărbatul, deoarece nu posedă spirit. Femeia și orașul sunt legate prin blestem. La Péladan, sexul este regele capitalei: marchiza din rafinatul cartier Saint-Germain își plătește bărbații în trăsura închisă; un principe cumpăra o fată virgina; casele de toleranță și berăriile sunt deschise pentru bărbați și femei, casele pentru întâlniri sunt dispuse aproape de marile magazine, unde burghezele câștiga foarte repede
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pertinente, și Editurii Institutul European din Iași, pentru profesionalismul ireproșabil demonstrat în redactarea textului final. Introducere Întrebată, odată, de un domn curios (să fiu bine înțeles: nu numai doamnele acoperă aria semantică a adjectivului) dacă, din întâmplare, crede în fantome, marchiza du Deffand, una dintre strălucitele minți ale secolului al XVIII-lea1, enunța un delicios paradox: "Nu, dar mă tem de ele". Totuși, stafiile care dădeau atâta bătaie de cap cu trei secole în urmă sunt numai un ingredient (și încă unul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de odaliscă"191. Ambele costumații se regăsesc tematizate pe o scară largă în pictura românească de la romantism la simbolism, de la Theodor Aman la Theodor Pallady. Portul popular românesc își găsește locul în spiritul unui ecumenism estetic-decorativ printre sofisticatele rochii de marchiză, distanțele culturale sunt dizolvate pentru a pune în valoare estetica fiecărui costum. "Marchizele se atingeau în treacăt de rumenele noastre țărăncuțe, zâmbind prințeselor venețiene sau plângând soarta cadânelor, atât de oropsite pe vremuri, când nu le puteau zări curtezanii celui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictura românească de la romantism la simbolism, de la Theodor Aman la Theodor Pallady. Portul popular românesc își găsește locul în spiritul unui ecumenism estetic-decorativ printre sofisticatele rochii de marchiză, distanțele culturale sunt dizolvate pentru a pune în valoare estetica fiecărui costum. "Marchizele se atingeau în treacăt de rumenele noastre țărăncuțe, zâmbind prințeselor venețiene sau plângând soarta cadânelor, atât de oropsite pe vremuri, când nu le puteau zări curtezanii celui de-al doilea imperiu"192. Artur Garguromin Verona realiza cu ocazia primei expoziții
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care te îndeamnă s-o faci pe mortul în clipa în care moartea te amenință), vigilențele ațipiseră în ceasul primejdiei și, într-o sinteză perfectă de luciditate plină de umor și somnambulism năuc, Franța cînta " Totul merge de minune, doamnă marchiză", continuînd să-și vadă de treburile zilnice, pînă în ziua care a marcat deopotrivă trezirea și coșmarul. Și totuși, la vremea respectivă, conștiința și decizia celor două Națiuni, Franța și Anglia, ar fi putut înlătura amenințarea. Astăzi, Anglia și Franța
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
să uităm să adăugăm la propozițiile formulate în mod explicit cele care trebuie inferate (presupoziții și subînțelesuri). Enunțul (9) va fi descompus, într-o analiză semantică de tip cazual, după cum urmează: (9) Marchizul [N1] oferă un colier de perle [N2] marchizei [N3]. [[[ V + Obiect] Beneficiar] Agent] Proces N2 N3 N1 Factual benefic (acțiune) Un al doilea tip de analiză predicativă îi determină pe W. Kintsch și T. A. Van Dijk să descompună astfel prima frază a unui articol intitulat "Autocolantele și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
9 nu țin seama, în mod firesc, de caracterizarea diferitelor feluri de propoziții. Totuși, în articolul său "Essai de définition linguistique du récit", D. Combe (1989) nu ezită să afirme că celebra propoziție (11) poate fi considerată o povestire: (11) Marchiza ieși la ora cinci. Încercarea de definire lingvistică, exclusiv frastică, a unei propoziții narative merită toată atenția noastră. Întrebarea care se impune este, într-adevăr, esențială și greu de evitat: există caracteristici lingvistice care permit definirea unei propoziții ca fiind
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aceste caracteristici lingvistice: este vorba de un enunț asertiv. Însă D. Combe nu spune că această modalitate asertivă predomină și în enunțuri descriptive cu referire la stări (12) sau acțiuni (13) și chiar în concluziile succesiunilor argumentative de tipul: "...deci marchiza este o mincinoasă", sau, mai mult, secvențe explicative ("pentru că marchiza este căsătorită"): (12) Marchiza purta o rochie de catifea roșie. (13) Marchiza se urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
D. Combe nu spune că această modalitate asertivă predomină și în enunțuri descriptive cu referire la stări (12) sau acțiuni (13) și chiar în concluziile succesiunilor argumentative de tipul: "...deci marchiza este o mincinoasă", sau, mai mult, secvențe explicative ("pentru că marchiza este căsătorită"): (12) Marchiza purta o rochie de catifea roșie. (13) Marchiza se urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
că această modalitate asertivă predomină și în enunțuri descriptive cu referire la stări (12) sau acțiuni (13) și chiar în concluziile succesiunilor argumentative de tipul: "...deci marchiza este o mincinoasă", sau, mai mult, secvențe explicative ("pentru că marchiza este căsătorită"): (12) Marchiza purta o rochie de catifea roșie. (13) Marchiza se urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descriptive cu referire la stări (12) sau acțiuni (13) și chiar în concluziile succesiunilor argumentative de tipul: "...deci marchiza este o mincinoasă", sau, mai mult, secvențe explicative ("pentru că marchiza este căsătorită"): (12) Marchiza purta o rochie de catifea roșie. (13) Marchiza se urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice interogative (14), exclamative (15) sau imperative (16): (14
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
urcă pe cal. În orice caz, dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice interogative (14), exclamative (15) sau imperative (16): (14) Oare marchiza ieși la ora cinci? (15) Marchiza ieși la ora cinci! (16) Doamna Marchiză, veți ieși la ora cinci! Negația este suficientă chiar pentru a face ca (11) să oscileze între comentariu și evaluare: (17) Marchiza nu ieși la ora cinci
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dacă vom califica (11) în mod spontan ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice interogative (14), exclamative (15) sau imperative (16): (14) Oare marchiza ieși la ora cinci? (15) Marchiza ieși la ora cinci! (16) Doamna Marchiză, veți ieși la ora cinci! Negația este suficientă chiar pentru a face ca (11) să oscileze între comentariu și evaluare: (17) Marchiza nu ieși la ora cinci. Putem observa totuși că ar fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ca fiind o propoziție mai degrabă narativă, nu se întâmplă același lucru cu propozițiile marcate prin modalități sintactice interogative (14), exclamative (15) sau imperative (16): (14) Oare marchiza ieși la ora cinci? (15) Marchiza ieși la ora cinci! (16) Doamna Marchiză, veți ieși la ora cinci! Negația este suficientă chiar pentru a face ca (11) să oscileze între comentariu și evaluare: (17) Marchiza nu ieși la ora cinci. Putem observa totuși că ar fi suficient să adăugăm " În acea zi..." și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sau imperative (16): (14) Oare marchiza ieși la ora cinci? (15) Marchiza ieși la ora cinci! (16) Doamna Marchiză, veți ieși la ora cinci! Negația este suficientă chiar pentru a face ca (11) să oscileze între comentariu și evaluare: (17) Marchiza nu ieși la ora cinci. Putem observa totuși că ar fi suficient să adăugăm " În acea zi..." și să folosim perfectul simplu pentru a interpreta (18) ca fiind o propoziție preluată dintr-o succesiune narativă canonică: (18) În acea zi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu ieși la ora cinci. Putem observa totuși că ar fi suficient să adăugăm " În acea zi..." și să folosim perfectul simplu pentru a interpreta (18) ca fiind o propoziție preluată dintr-o succesiune narativă canonică: (18) În acea zi marchiza nu ieși la ora cinci. D. Combe ar fi absolut îndreptățit să vină aici cu observația că o propoziție recunoscută ca fiind narativă trebuie să fie "cu obligativitate o afirmație pozitivă" (1989: 158) și că distanțarea modală garantată în (11
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu ar putea fi concentrat doar în forma verbală, el pare să țină de "acțiune și nu de verbul în sine, în calitate de categorie lingvistică" (Combe 1989: 160). Într-adevăr, prin intruziunea unui verb de stare rezultă o propoziție descriptivă: (19) Marchiza locuiește într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla introducere a perfectului simplu ar fi suficientă să transforme (19) în propoziție narativă. Faptul de a locui la adresa indicată poate deveni un eveniment cheie într-o succesiune narativă: (20) Marchiza locui
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
19) Marchiza locuiește într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla introducere a perfectului simplu ar fi suficientă să transforme (19) în propoziție narativă. Faptul de a locui la adresa indicată poate deveni un eveniment cheie într-o succesiune narativă: (20) Marchiza locui într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla modificare a timpului verbal are incidențe asupra interpretării propoziției: (21) Marchiza ieșea la ora cinci. (22) Marchiza va ieși la ora cinci. (23) Marchiza a ieșit la ora cinci. (24) Marchiza
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
19) în propoziție narativă. Faptul de a locui la adresa indicată poate deveni un eveniment cheie într-o succesiune narativă: (20) Marchiza locui într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla modificare a timpului verbal are incidențe asupra interpretării propoziției: (21) Marchiza ieșea la ora cinci. (22) Marchiza va ieși la ora cinci. (23) Marchiza a ieșit la ora cinci. (24) Marchiza iese la ora cinci. În (21), fie suntem în curs de a caracteriza (propoziție descriptivă exemplară) subiectul pe baza obiceiurilor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a locui la adresa indicată poate deveni un eveniment cheie într-o succesiune narativă: (20) Marchiza locui într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla modificare a timpului verbal are incidențe asupra interpretării propoziției: (21) Marchiza ieșea la ora cinci. (22) Marchiza va ieși la ora cinci. (23) Marchiza a ieșit la ora cinci. (24) Marchiza iese la ora cinci. În (21), fie suntem în curs de a caracteriza (propoziție descriptivă exemplară) subiectul pe baza obiceiurilor sale (frecventativul), fie această propoziție cu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
eveniment cheie într-o succesiune narativă: (20) Marchiza locui într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla modificare a timpului verbal are incidențe asupra interpretării propoziției: (21) Marchiza ieșea la ora cinci. (22) Marchiza va ieși la ora cinci. (23) Marchiza a ieșit la ora cinci. (24) Marchiza iese la ora cinci. În (21), fie suntem în curs de a caracteriza (propoziție descriptivă exemplară) subiectul pe baza obiceiurilor sale (frecventativul), fie această propoziție cu verbul la imperfect lasă loc unei sucesiuni
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Marchiza locui într-un hotel particular de pe bulevardul Foch. Simpla modificare a timpului verbal are incidențe asupra interpretării propoziției: (21) Marchiza ieșea la ora cinci. (22) Marchiza va ieși la ora cinci. (23) Marchiza a ieșit la ora cinci. (24) Marchiza iese la ora cinci. În (21), fie suntem în curs de a caracteriza (propoziție descriptivă exemplară) subiectul pe baza obiceiurilor sale (frecventativul), fie această propoziție cu verbul la imperfect lasă loc unei sucesiuni de tipul: "... când, într-o zi, un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o ambiguitate comparabilă: răspuns la o întrebare sau propoziție narativă legată de alte propoziții la perfect compus în exemplul (23), la prezent în (24), conform uzajului prezentului așa-zis narativ. Atunci când D. Combe ia în considerare următoarele fraze complexe: (25) Marchiza ieși la ora cinci, se duse la teatru. (26) Marchiza ieși la ora cinci, apoi se duse la teatru. (27) După ce marchiza ieși la ora cinci, ea se duse la teatru. nu notează decât faptul că succesiunea temporală poate fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
legată de alte propoziții la perfect compus în exemplul (23), la prezent în (24), conform uzajului prezentului așa-zis narativ. Atunci când D. Combe ia în considerare următoarele fraze complexe: (25) Marchiza ieși la ora cinci, se duse la teatru. (26) Marchiza ieși la ora cinci, apoi se duse la teatru. (27) După ce marchiza ieși la ora cinci, ea se duse la teatru. nu notează decât faptul că succesiunea temporală poate fi exprimată explicit sau implicit și că: Atunci când o frază are
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în (24), conform uzajului prezentului așa-zis narativ. Atunci când D. Combe ia în considerare următoarele fraze complexe: (25) Marchiza ieși la ora cinci, se duse la teatru. (26) Marchiza ieși la ora cinci, apoi se duse la teatru. (27) După ce marchiza ieși la ora cinci, ea se duse la teatru. nu notează decât faptul că succesiunea temporală poate fi exprimată explicit sau implicit și că: Atunci când o frază are mai multe propoziții, determinate de verbe distincte, fiecare dintre ele constituie o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]