49,948 matches
-
armoniilor ce amintesc pe alocuri de Rameau, dublarea Menuetului îl situează pe Schencker printre "micii maeștri ai fazei ascendente a clasicismului, de culoare franceză mai degrabă decât vieneza. În fine, cu aria religioasă semnată Karl Ditters ne întoarcem în perimetrul mării muzici. Ea ridică un semn de întrebare: găsită sub forma unei copii târzii, este probabil un vestigiu al trecerii lui Ditters ( încă nu von Dittersdorf, căci a fost înnobilat abia către sfârșitul vieții) la Oradea, unde a fost capelmaestru timp
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
Popescu, Miron Mitrea, Ioan Rus, Mihai Tănăsescu, Ioan Mircea Păscu, Mircea Geoana, Hildegard Puwak, Rodica Stănoiu, Răzvan Teodorescu, Alexandru Athanasiu, Ilie Sarbu, Dan Nica. Plus 6 miniștri delegați, plus... În total 22 ( cam fatidica cifră asta...). Așadar, ca urmare a mării restructurări, UE și al său genial inventator de criterii, Gunter Verheugen, exulta...
Schimbarea domnilor - bucuria n. by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13757_a_15082]
-
hîrtie, dar aceasta ar fi sugerat că scriitorul inventează, selectează și compune. În schimb, Stendhal se oprește la metaforă oglinzii. Faptul sugerează încă o dată că realismul e intim legat de importanță lucrurilor care pot fi văzute. Stendhal și-a imaginat marele său roman, Roșu și negru, publicat în 1830, drept o cronică a secolului al XIX-lea. Începutul e un măiestrit capitol ce descrie așezarea în care se desfășoară acțiunea primei părți. În românul realist știm întotdeauna unde ne aflăm. La
Sara Danius - Romanul realist si nasterea imagisticii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13753_a_15078]
-
amintiri despre boemi că Iancovescu actorul sau despre Tascu Gheorghiu, traducătorul Ghepardului care știa pe de rost, se spune, Craii de Curtea Veche. Merită făcută măcar o trimitere la perioada boema a lui Ion Barbu și Tudor Vianu, din perioada mării lor prietenii. Poate că Barbu Brezianu ar fi putut istorisi cîte ceva despre boema literară interbelică, măcar din auzite. Dilemă firește că nu putea face, într-un număr de revista, și istoricul boemei românești și ce-a însemnat ea în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
Michael Jackson" local leit Oana Pellea!), apoi argentinianul Tan de repente/ Hodoronc tronc (regia: Diego Lerman). În alb-negru, cu două lesbiene și-o grăsuță șleampătă pe care-o agață, fac autostopul și-ajung undeva în sud (grăsuța nu văzuse niciodată marea, precum Doinel în Les 400 coups), se instalează în casa mătușii uneia dintre ele (am uitat: pe una din lesbiene o chema Mao, pe alta Lenin; deci cred că în casa mătușii lui Lenin...) și manejul sentimental începe. E genul
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
doar în fața unui fantastic început. Creșterea continuă a nivelului de trai, certificată prin prezența în fața fiecărui grilaj mai înalt de trei metri a unei Toyota, a unui Volvo, de achiziționarea mai de fiecare cap de familie a unei rezidențe la mare/ munte și a unui teren intravilan, urmează natural a fi urmată de câștigarea altor multe drepturi de tipul celui recent cucerit. De par exemplu, cum în statistici gradul de civilizație se socotește pe numărul de echipamente electronice mașini de spălat
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
perpetuu lângă atâtea alte și alte personalități ale epocii, politicieni, profesori, doctori, avocați, artiști, generali importanți ai fostei armate române, împărtășind cu ei anii de celulă severă, fostul meșotist a lăsat mărturii zguduitoare, constituind azi veritabile pagini de istorie... Un mare sufletist, Duțu Teodor. Un caracter puternic. O fire donchișotescă, frenetică, punându-te pe gânduri vrând nevrând. Un om de carte trăind febra ideilor însușite, aplicând morala unei culturi asumată cu o înclinație rară de ins pentru care cultura se identifica
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
corectând o observație făcută cândva de Emil Cioran: Într-o scrisoare de tinerețe, Cioran, care șezuse câteva săptămâni în Moldova (de dincolo de Prut), numea această provincie, pe măsura impresiei pe care i-a lăsat-o, un paradis al neurasteniei. Dacă marele sceptic ar fi avut ocazia să cunoască splendorile urâtului basarabean, l-ar fi asociat probabil unui infern al uitări, al neștirii și al șubredelor începuturi niciodată finalizate." l Tot Valentina Tăzlăuanu este cea care, anchetându-l inteligent pe Dan C.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
ale tatălui, când acesta nu va mai fi? Ca să nu mai vorbesc de fiica lui Vadim, devenită „patroană" de gazetă Revendicându-se exclusiv de la imaginea și nerușinarea părintească, ei vor da vina pentru indubitabilul eșec pe dușmanii legiune, desigur ai „marelor oameni". Nici pomeneală: va fi vorba doar de clasica prăbușire a unor bieți epigoni din raiul în care-au fost înghesuiți abuziv, prin decizia unor Zeus de carton, incapabili să depășească epoca de glorie când obținerea unei butelii de aragaz
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
mamei. Cu cei opt mii de lei care îi revin ca parte după lichidarea casei materne de pe Popa Soare, pleacă din nou la Paris unde, după toate probabilitățile, se înscrie la Academia Julian. În această perioadă pictează lucrarea La malul mării și alte două tablori cu o tematica frecvent întîlnită în epoca, inspirate din spectacolul curselor de cai: Curse la Longchamps și La Auteuil. Ceea ce dovedește că tînărul și neliniștitul pictor era interesat și de pictură, si de cursele de cai
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
de cruce. Sus, în Numele Tatălui, cuvântul Anul. Jos, acolo unde în închinare este locul Fiului, cuvântul Omul. La dreapta și la stânga poemului ce parcă ține locul răstignitului, cuvintele Săptămâna și Pomul. Iată și poemul: Mergem pe picioare/ Ori plutim pe mare/ Soare, apa, sare/ Avem fiecare/ Măsură și mișcare/ Minune e oricare/ Ochiul, ochi de are. Cel de-al doilea, o idee mai izbutit, crucificat, după modelul celui dintâi, între Mulți văd lumea/ Mare, mare mare (sus), Puțini pricep/ Adânca ghicitoare
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13885_a_15210]
-
reamintește. „O imagine pe care, cu timpul, o va păstra în minte ca pe una dintre cele mai privilegiate și vizionare clipe din întreaga lui viață, chiar dacă a durat doar câteva secunde, imagine pe care venise s-o caute în Mările Sudului și pe care în Europa n-ar mai putea-o întâlni nicicând, fiind anihilată de civilizație. Pe saltea, goală, cu gura în jos, cu șoldurile rotunde ridicate și spatele ușor curbat, cu fața întoarsă pe jumătate spre el, Teha
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
așa simplist cum ați arătat în cronica dvs., ci am explicat că războiul informațiilor este o componentă importantă a unui conflict modern. Dacă ați butonat atît de mult pe cît ați spus în materialul dvs. poate că ați văzut în mare cam aceleași materiale transmise și de corespondentul BBC, a cărui pregătire profesională sper că nu o puneți la îndoială. Nu în ultimul rînd mi-ar plăcea să cred că în permanență ați ținut cont de diferența uriașă - cel puțin din
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
scriitor trebuie să fi fost născut într-o anumită zonă sau să fi scris despre zona respectivă? Cărei „geografii literare" îi aparține Cora Irineu? Bucureștiului sau Timișoarei? Unde îl analizăm pe Radu Tudoran, scriitor care a descris zone aflate peste mări și țări? Presupun că răspunsuri punctuale se pot găsi de la caz la caz (sunt sigur că se găsesc împrăștiate în textele studiilor care compun cartea), dar este greu de sesizat regula general-valabilă menită să lumineze și să ordoneze mintea cititorului
Călătorii în lumea literaturii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13896_a_15221]
-
e probabil mascul, pentru că dă din coadă ca un spermatozoid, sau îți trimit doi gemeni, îi ai deja? Marta știe că sunt fosfene, o simplă iluzie optică, dar le zice gâze și îi place să creadă că dacă navighează prin mările pleoapei este pentru că le e foame și își caută hrana prin cotloanele lor. La dreapta îi încurajează ea uneori, râzând în hohote, la dreapta cred că veți găsi peștișori. De obicei, eu nu le mișc din loc, prefer să le
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
ne aștepta, cu destul entuziasm, la un autor erudit și la o carte interesantă. Ei bine, o să spun mai mult: cartea e surprinzătoare, autorul un fel de căpitan Nemo, știind tot și călătorind cu uimitoare ușurință la adîncimi mari, prin mări exotice, în locuri pe unde nimeni nu a ajuns, stăpîn pe o tehnică mult înaintată. Comparația e complet nepotrivită dată fiind seriozitatea studiului și sobrietatea lui. Am folosit-o doar pentru a-l tenta pe cititor să descopere o carte
Cum dispar canibalii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13922_a_15247]
-
maximă, un scenariu epic (un scenariu al ideilor, bineînțeles). Aș putea zice chiar: un roman sentimental despre modelele (fantasmele) discursului romanesc sentimental... Cine mai citește, azi, pe Jean Ricardou, cel care teroriza în anii ’70 congresele, colocviile universitare?.. Un alt mare critic, după Roland Barthes, care și-a dat seama că nu putem transforma critica într-un cod care să codifice ceea ce tocmai a decodat (adică opera) a fost Jean Starobinsky, din școala critică de la Geneva. El a scris pe la începutul
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
un reflet de notre mémoire.) Sentimentul revine într-o largă comparație, la pagina 101 din tomul II, unde desfășurarea armonioasă a frazelor pare a îmblânzi dezolarea: "Când îți privești sau îți asculți viața trecută, îți pare că vezi pe o mare pustie urma navei care a dispărut; crezi că auzi dangătele unui clopot a cărei bătrână clopotniță nu se mai zărește deloc." Între reperele importante ale trecutului revizitat se numără expediția militară franceză în Spania, din 1823. Chateaubriand era ministru de
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
Lecții de cinema, susținute de regizori prestigioși). Muzica filmelor lui Fellini de la Nino Rota la Nicola Piovani va îmbrăca sonor ediția, de la Palatul festivalului pînă la Cinematograful de pe plajă (unde, pe un ecran uriaș, plantat în mare, vor rula, pentru marele public "civil", tot filme de Fellini). Așadar, oricum ar fi să fie ediția viitoare, ea va rămîne în istorie cel puțin ca ediția "integralei Fellini". Afișul oficial al ediției e semnat de artista americană Jenny Holzer, care a conceput pentru
Info-Cannes by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13961_a_15286]
-
adesea, cărțile cu amintiri despre scriitori nu plac. Dar Nadeau „trișează" inteligent, aproape de neobservat. Nu dărîmă statui, ci le îmblînzește dîndu-le, asemenea eroului din Narcis și Gură de aur, consistența vieții umane cunoscute îndeaproape. Povestește despre toți lucruri neștiute de marele public, neștiute chiar de istoricii literari, lucruri cît se poate de omenești, dar mitul rămîne mit. Vorbește despre om, fără a-l separa de scriitor, fără a-l pune pe acesta din urmă să pălească în umbra primului, nici măcar atunci
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
dsa nu este pictor. Remarcați că nu folosesc cuvântul artist. Până la artă este un drum enorm, pe care mulți pictori serioși, profesioniști, nu l-au putut parcurge. Dsa nu este nici măcar pictor. ( Pentru cultura generală, aș da numai un exemplu: marele Theodor Pallady spunea despre marele Gheorghe Petrașcu că nu este artist, ci numai pictor Veți înțelege astfel mai bine ce înseamnă exigența în artă.) Arta este un lucru serios și grav care nu are nimic de-a face cu amatorismul
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
că nu folosesc cuvântul artist. Până la artă este un drum enorm, pe care mulți pictori serioși, profesioniști, nu l-au putut parcurge. Dsa nu este nici măcar pictor. ( Pentru cultura generală, aș da numai un exemplu: marele Theodor Pallady spunea despre marele Gheorghe Petrașcu că nu este artist, ci numai pictor Veți înțelege astfel mai bine ce înseamnă exigența în artă.) Arta este un lucru serios și grav care nu are nimic de-a face cu amatorismul, cu exercițiile mai mult sau
Falși ambasadori by Georges Tzipoia () [Corola-journal/Journalistic/13938_a_15263]
-
multe fragmente (cele lirice îndeosebi) în care poezia se ridică ușor deasupra paginii, poemul e o demonstrație, la nivelul său lexical îndeosebi, a felului în care imageria poetică romantică românească cade în desuetudine. Casa noastră "zăcea în neguri ca pe mări/ o barcă fără ideal" strîns între labe de un urs, "m-am întors cu o nespus/ de delicată răsucire" "pe pereți ardeau lămpașe/ și-n lumina lor cea blîndă/ cîte-o zînă trecea sfîntă/ cu-o zîmbire ucigașă", "leacuri delirante" "deodată
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
uscatul digului, se zbătuse el acolo, cât se zbătuse, și, în spărtură, își dăduse duhul, spusese maiorul, privindu-l cu regret. Arăta într-adevăr ca un obuz de artilerie ușoară, cu ochiul lui deschis ca o capsă percutată privind spre marea agitată în amurg. Un puști, alergând cu o undiță în mână și care părea că nu prinsese nimic, se opri în spatele maiorului, întrebându-l ațâțat: - Nene, dumneata ai prins chefalul?... Maiorul se întoarce cu undița în care se zbătea un
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
poate cunoaște viața reală a cubanezilor decât dacă face eforturi deosebite. Poți avea o vacanță de vis la prețuri modice. Primul lucru care m-a frapat a fost starea deplorabilă în care se găseau clădirile din centrul Havanei. Pe marginea mării, pe o lungă distanță, se găseau case care în vremuri mai bune au arătat splendid, dar care, sub domnia lui Castro, ajunseseră într-o mizerie greu de descris; nu puteai crede că cineva poate locui într-un asemenea loc; și
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]