524 matches
-
sînt Roland sau Bayard, cavalerul fără teamă și prihană. În istoria românilor nici nu prea era loc pentru asemenea atitudini. Iorga a fost cel care a încercat să acționeze ca acești cavaleri străluciți, cu slabe rezultate practice. Stere, Tzigara-Samurcaș sau Marghiloman au slujit România și s-au înscris în ultimă instanță pe linia tradiției istorice, așa cum explica profesorul Andrei Oțetea. George Enescu, marele maestru, a venit și el la Iași ca să-i aline și să ridice moralul oamenilor 57. Sarcina Misiunii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
din toamna și iarna 1917-1918 nu-i ofereau României o asemenea ieșire din încurcătură. Plus că istoria și tradiția sîrbilor în lupta pentru supraviețuire difereau de cele ale românilor. Dar Iorga s-a opus negocierilor cu Puterile Centrale începute de Marghiloman. I-a numit "Ghibelinii noștri"104. Regele Ferdinand (și mai ales Regina Maria) s-a opus trimiterii de soli de pace, dar negocierile au continuat totuși. Acestea au început în iarnă la Buftea (la cartierul general al Comandantului Suprem German
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în aceste negocieri 108. Prin primăvara lui 1918 a fost semnat un tratat de pace. Dobrogea de Sud a fost cedată Bulgariei și fîșii strategice întinse din lanțul carpatic au revenit Ungariei. Noul guvern de la București, sub conducerea lui Alexandru Marghiloman (după toate indiciile), era la fel de convins de victoria Aliaților ca și Iorga; încheiaseră acest tratat de pace ca un fel de tratat de reasigurare; și cum vedeau ei interesele și tradițiile istorice ale României, nu prea aveau de unde alege. Dar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în Basarabia 110, dar nu a explicat niciodată cum a făcut Franța acest lucru. Date fiind împrejurările, cel mai probabil este că Iorga pur și simplu nu putea admite că Basarabia fusese redată României cu ajutor german. La București, guvernul Marghiloman trebuia să continue să joace o comedie conform manualului de istorie. Iorga nu a făcut politică în timpul războiului și cu atît mai puțin a participat la tragicomedia unui guvern colaboraționist; a rămas la Iași. Ca să capete legitimitate, guvernul Marghiloman a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
guvernul Marghiloman trebuia să continue să joace o comedie conform manualului de istorie. Iorga nu a făcut politică în timpul războiului și cu atît mai puțin a participat la tragicomedia unui guvern colaboraționist; a rămas la Iași. Ca să capete legitimitate, guvernul Marghiloman a organizat alegeri sub ocupație inamică. Cuza a fost ales și l-a atacat violent pe Brătianu în Parlament 111. După alegeri, guvernul Marghiloman și-a continuat politica pe aceeași linie ca și mai înainte. Ca să le facă pe plac
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
puțin a participat la tragicomedia unui guvern colaboraționist; a rămas la Iași. Ca să capete legitimitate, guvernul Marghiloman a organizat alegeri sub ocupație inamică. Cuza a fost ales și l-a atacat violent pe Brătianu în Parlament 111. După alegeri, guvernul Marghiloman și-a continuat politica pe aceeași linie ca și mai înainte. Ca să le facă pe plac germanilor, el a început să se agite și să-i ceară regelui să "facă în sfîrșit gestul mîntuitor" (adică să abdice). A mers pînă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
au produs și la Iași și în alte părți 7. La 12 noiembrie, Regele Ferdinand și-a reafirmat promisiunile privind votul universal și reforma agrară. După reintrarea României în război, în noiembrie 1918, regele a renunțat la colaborarea cu guvernul Marghiloman și l-a numit prim-ministru pe generalul C. Coandă. Dat fiind că acesta primise o educație franceză, era cea mai indicată persoană ca să trateze cu generalii Franchet d'Espray și Berthelot. Peste cîteva săptămîni, Ion Brătianu devenea din nou
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
426, 437, 453, 455 Mannerheim 396, 412, 422 Manning, Olivia 32, 39 Manoilescu, Mihai 250, 276, 280, 283, 285, 288, 290, 308, 310, 347, 377, 381, 417, 421 Mao Tze-Dun 212 Marcu, Alexandru 438 Marczali, Henrik 332 Margareta, (regină) 53 Marghiloman, Alexandru 107, 124, 166, 176, 177, 193 Maria (Regina României) 155, 159, 170, 176, 178, 181, 195, 206, 207, 246, 275, 276, 293, 294 Marin, Vasile 366, 463 Marinescu, Gavrilă 277, 278, 298, 382, 433 Marinescu, Gh. 150 Marinetti 106
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Vreme minunată, foarte cald. Ora 10 cu mama și Elisabeta la biserica de la Azil. Liturghie, cor. Vizitat stabilimentul. Ora 10½ înapoi. În grădină. Ora 1 Cernat. Ora 2 la curse, până la ora 5, acolo generalul Florescu și Manu. Dat premiu. Marghiloman. Vreme splendidă. Ora 5½ primit pe prințul moștenitor de Schönburg. 6½ delegație a comerțului la mama. Seara demonstrație cu torțe. Călătorie în Valahia Mică Luni, 5/17 octombrie. București-Turnu-Severin Vreme mohorâtă. Vânt. Ora 7¾ dejunat à trois. Ora 9 plecarea
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Stătescu la mine, vorbit despre chestiunea Dunării, care e dezbătută mult și foarte pasional în ziare. Callimaki-Catargi demisionat. După-amiaza la ora 1 călărit spre Herăstrău, acolo participat la concursul de pluguri, 80 de bucăți. Vizitat expoziția. De față Aurelian și Marghiloman, Blaremberg etc. Ora 4 înapoi. Seara cu Elisabeta. Bismarck amenință cu retragerea, din cauza rezultatului alegerilor. Gambetta a fost însărcinat cu formarea cabinetului. Seara scris. Duminică, 1/13 noiembrie Vreme minunată. Dimineața promenadă prin grădină cu Elisabeta. Ora 1 plecat cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Aladro. Audiențe până la ora 4. Rămas acasă cu Elisabeta. Seara citit. Vântos și rece. Ziua de naștere a regelui Italiei. Miercuri, 3/15 martie Uscat, senin, rece, vântos. Înainte de amiază Stătescu, apoi Urechia, care urmează să demisioneze. După-amiaza Știrbey și Marghiloman, pentru Jokey-Club. Eu dau 4.000 franci pentru colectă. Ora 5 promenadă, vânt rece. Ora 7, la cină principele Anton Radziwill și prințul Heinrich XVIII Reuss, care au sosit de la Constantinopol. Împreună până la 11. Doi domni de la misiune au plecat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Prințul Carl de Prusia și-a rupt piciorul. Înainte de amiază în grădină, scris. Elisabeta dureri de cap. Ora 2 cu ea la curse în Băneasa, foarte plin, ne întâmpină Florescu, Manu și Știrbey. Premiul de 4.000 franci câștigat de Marghiloman. Ținut până la ora 5. Elisabeta mai bine seara. Seară frumoasă, destul de răcoare, în Sinaia a nins. Luni, 5 iunie/24 mai Vreme minunată, aer plăcut. Înainte de amiază cu Elisabeta în grădină. Ministrul de război, Dabija etc. la mine. Camera a
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
la mine. Conferința nu a hotărât nimic deosebit. Următoarea ședință abia sâmbătă. După-amiaza câteva audiențe. Seara scris cu Elisabeta. Miercuri, 9/21 februarie −10°R, vreme neprietenoasă. Elisabeta iarăși febrilă. Înainte de amiază Sturdza, Lecca și Aurelian la mine. După-amiază audiențe: Marghiloman, care mă invită la bal, refuzat, deoarece nu mă simt încă îndeajuns de bine. Scris. Seara Sturdza la mine, îmi prezintă protocolul conform căruia contele Münster a propus excuderea noastră de la Conferință. Sturdza e de părere ca eu să-i
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cei care guvernează. Castel. La dejun Sanderson și Green. Primit pe E. Ghica, care pleacă la Sofia. Castel. Seara scris. Enorm de umed, răcoare de furtună. Joi, 6 septembrie/25 august Căldură, umed. Înainte de amiază scris. La castel. La dejun Marghiloman. După-amiază cu Elisabeta la castel. Seara scris. Brătianu l-a întâlnit pe Bismarck la Gastein, el și Kalnoky lucrează pentru pace. Vineri, 7 septembrie/26 august Cald, uscat. Ora 11 la castel, în 14 zile ne putem muta. După-amiază R.
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
făcut un marș de exercițiu, la Băneasa am pus trupele să defileze. Câmpurile uscate și cu praf. Orele 5½-6½ Brătianu la mine, Camerele votează bugetul învățământului. Cu Elisabeta, care se simte rău. Seara la ora 10½ plecat la bal la Marghiloman, foarte elegant și animat. Elisabeta toaletă foarte frumoasă. Ora 1 supeu, până la ora 2, miniștri, diplomați etc. Acasă. Vânt rece. Duminică, 2 martie/19 februarie Vreme mohorâtă, întunecată. Elisabeta se simte rău, e foarte obosită. Înainte de amiază scris. Orele 1½-3½
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Kretzulescu, apoi Zankov și după aceea prințul Hitrovo. Ora 4 Brătianu la mine, îmi relatează că Senatul și Camera i-au dat vot de încredere și că va începe revizuirea. Criza ministerială complet aplanată. Ora 5 prințul Știrbey și A. Marghiloman pentru curse. Seara scris. Ploaie. Miercuri, 9 aprilie/28 martie Întunecat, ploaie. Ora 10½ D. Sturdza. După-amiază Carp, care se întoarce la Viena. Ploaia încetează. Camera a votat patru articole de revizuire a Constituției. Către ora 8 plecat la școala
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
furtună puternică și ceva ploaie. Duminică, 17/29 mai. Rusaliile catolice. Vânt rece, puțină umezeală. Ora 11½ generalul Fraser. Ora 1½ Cernat. Ora 2 mers cu Elisabeta, cu trăsura, la curse la Băneasa. Furtună puternică. Ținut până la ora 6½, plictisitor. Marghiloman câștigă premiul meu de 2.000 de franci. Seara cu Elisabeta. Luni, 18/30 mai Vânt rece. Înainte de amiază cu Elisabeta în grădină. Nici un ministru. Scrisoare de la Leopold din Sigmaringen, unde a fost L. Catargi, pentru a interveni ca să grăbească
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
3 aprilie/22 martie 1888 Guvernul I. Brătianu se retrage, Th. Rosetti formează Cabinetul. Th. Rosetti: președinte și Interne. P. Carp: Afaceri Străine și Domenii. T. Maiorescu: Culte. M. Ghermani: Finanțe. Prințul A. Știrbei: Lucrări Publice. General Barozzi: Război. A. Marghiloman: Justiție. CUPRINS TOC \P " " \H \Z \T "ANUL;1" HYPERLINK \L " TOC147256424" Studiu introductiv p. PAGEREF TOC147256424 \ H 1 HYPERLINK \L " TOC147256425" Notă asupra ediției PAGEREF TOC147256425 \ H 21X HYPERLINK \L " TOC147256425" Jurnal 1881-1887 P. 1 HYPERLINK \L " TOC147256425" notele
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Vasile Alecsandri, ed. a III-a, Editura Eminescu, București, 1975. Pentru activitatea sa diplomatică: N. Corivan, „Vasile Alecsandri. 1821-1890”, în Diplomați iluștri, vol. I, Editura Politică, București, 1970; Dumitru Vitcu, Diplomații Unirii, Editura Academiei R.S.R., București, 1979, pp. 40-83. Alexandru Marghiloman (1854-1925), jurist și om politic, a studiat la Paris, unde a obținut în 1874 un doctorat în drept. În momentul însemnării din jurnal era procuror la Tribunalul de Ilfov, iar orientarea sa politică era încă incertă. Câțiva ani mai târziu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în tabăra liberală, avea să se afilieze conservatorilor. În cariera sa politică a fost deputat, ministru în repetate rânduri și prim-ministru. Era unul dintre participanții foarte activi la întrunirile mondene și la cursele de cai (Stelian Neagoe, „Cazul Alexandru Marghiloman”, în Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. I, Editura Scripta, București, 1993, pp. 11-63). Elena Glogoveanu, „una dintre distinsele boieroaice craiovene”, fiică a lui Dinică Oteteleșanu și soție a lui C. Glogoveanu. Casa Elenei Glogoveanu era, conform unei mărturii de epocă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
avea să se afilieze conservatorilor. În cariera sa politică a fost deputat, ministru în repetate rânduri și prim-ministru. Era unul dintre participanții foarte activi la întrunirile mondene și la cursele de cai (Stelian Neagoe, „Cazul Alexandru Marghiloman”, în Alexandru Marghiloman, Note politice, vol. I, Editura Scripta, București, 1993, pp. 11-63). Elena Glogoveanu, „una dintre distinsele boieroaice craiovene”, fiică a lui Dinică Oteteleșanu și soție a lui C. Glogoveanu. Casa Elenei Glogoveanu era, conform unei mărturii de epocă, „un somptuos palat
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
județul Buzău Taler Silvia, Buzău, str. Cuza Vodă Nr. 25. Agneze Nicolae, Buzău, str. Unirii Nr. 63. Arginteanu Anastasia, Buzău, str. Unirii Nr. 110. Catuneanu Maria și Spinescu Teodor, Buzău, strada Cuza Vodă Nr. 142. Dragu Vasile, Buzău, str. Alex. Marghiloman Nr. 9. Gerota Dumitru, Buzău, str. Târgului Nr. 36. Israel și Mină Lupu Srauchwarger, Buzău, strada Cuza Vodă Nr. 26. Penculescu Ateny, Buzău, Piața Daciei Nr. 16. Petrescu Maria, Buzău, str. Unirii Nr. 65. Romascanu Constantin, Buzău, strada Cuza Vodă
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Daciei Nr. 10. Hoffman Aurel, Buzău, strada Cuza Vodă Nr. 72. Ana Vartan, Buzău, strada Carol Nr. 12. Ciolca Pohrib Elenă, Buzău, strada C. Sarateanu Nr. 1. Tenescu Niculescu Elenă, Buzău, strada Sf. Îngeri Nr. 6. Păscu Ana, Buzău, strada Marghiloman Nr. 23. Popa Ovidiu, Buzău, strada Marghiloman Nr. 30. Georgescu Mihăescu Margareta, Buzău, strada Unirii Nr. 100. Căleap Constantin, oraș Mizil, strada Carol Nr. 75. Filoti Teodorescu Jeana, oraș Mizil, strada Carol Nr. 92. Nica Teodor, oraș Mizil. Drogherii Fărm
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Cuza Vodă Nr. 72. Ana Vartan, Buzău, strada Carol Nr. 12. Ciolca Pohrib Elenă, Buzău, strada C. Sarateanu Nr. 1. Tenescu Niculescu Elenă, Buzău, strada Sf. Îngeri Nr. 6. Păscu Ana, Buzău, strada Marghiloman Nr. 23. Popa Ovidiu, Buzău, strada Marghiloman Nr. 30. Georgescu Mihăescu Margareta, Buzău, strada Unirii Nr. 100. Căleap Constantin, oraș Mizil, strada Carol Nr. 75. Filoti Teodorescu Jeana, oraș Mizil, strada Carol Nr. 92. Nica Teodor, oraș Mizil. Drogherii Fărm. Vicențiu Livovschi Român, med., Buzău, strada Cuza
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
D. Dobrescu (L.S.S.) Secretar, Colonel A. Magheru Promulgam această lege și ordonam că ea să fie investita cu sigiliul Senatului și publicată prin Monitorul Oficial. Dat în Iași, la 4 Octombrie 1918. FERDINAND (L.S.St.) Președintele consiliului de miniștri, A. Marghiloman Ministru de finanțe ad-interim, C.C. Arion Ministru de justiție, Ion M. Mitilineu --------------
LEGE nr. 2.719 din 4 octombrie 1918 pentru lichidarea rechizitiunilor şi despăgubirilor de rasboi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133543_a_134872]