342 matches
-
cu inserturi teoretice. Niciunde indiferență față de actul scriiturii și ignorarea esteticului pe care le sugerează C. Rogozanu. Într-o notă de subsol, naratorul însuși își mărturisește intenția de a scrie "șą ficționalț, s+ artisticț, s+ narativț". Adică estetic. În ceea ce privește prioritatea/marginalitatea esteticului, opțiunea e, până la urmă, una individuală. Doar ca o carte proastă rămâne o carte proastă și atât. No matter what. Chiar dacă ar fi destinată consumului, chiar dacă ar fi scrisă de o afro-americancă pe jumătate evreica, văduva de război, handicapata
Clișeele unui nonconformism timid by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12750_a_14075]
-
ahoreticului cu privire la adversitatea lumii, capacitatea să de a găsi o împlinire acolo unde viața vine cu înfrîngerile și golul ei, spun ceva despre acest donquijotism nerecunoscut al lui Noica. Așa de pildă, așezarea marginala în viață și în cultura universală - marginalitate care pe Cioran avea să-l urmărească mereu că o umilință și o sursă de inflamare a eului - devine la Noica un "straniu interludiu" în care resimte "fiecare zi liberă drept un dar"6. După mai bine de zece ani
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
care/ întunericul pilește mînere de uși/ somnul ca o răsplată/ îndărătul unor perdele/ aducînd vorba/ despre craniul pleșuv al paradisului// din ghiozdanul unui școlar/ rostogolindu-se pe asfalt/ cifra obeză:/ doi” (Orașul ca un fosfor tăcut). Taedium vitae, solilocviul, retragerea, marginalitatea: iată materia din care se alcătuiește Bucuria anonimatului. O poetică a nespectaculosului, sau mai bine zis a spectacolului existenței/lor nespectaculoase (și nebăgate în seamă). Reeditarea de față ne atrage atenția că e cazul să recitim literatura din ultimul deceniu
Generația ’80 la vârsta reeditărilor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5350_a_6675]
-
piesele jucate nu sînt apte a-i diminua confruntarea de fond, "duelul" cu epoca "mîrșavă" ce l-a cuprins. Opiniile sale literare, inteligente, tranșante, de-o particulară expresivitate spiritual-amară, ne atrag în chip aparte atenția, emise fiind din acea dureroasă "marginalitate" care i-a ascuțit luciditatea, i-a clarificat perspectiva, "marginalitate" cu care a fost nevoit a se lupta fără pauză. Ele alcătuiesc fișele prețioase ale unei diferențieri în cadrul timpului ingrat care-i jugula cuvîntul. Constituie o instanță de judecată, străină
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
fond, "duelul" cu epoca "mîrșavă" ce l-a cuprins. Opiniile sale literare, inteligente, tranșante, de-o particulară expresivitate spiritual-amară, ne atrag în chip aparte atenția, emise fiind din acea dureroasă "marginalitate" care i-a ascuțit luciditatea, i-a clarificat perspectiva, "marginalitate" cu care a fost nevoit a se lupta fără pauză. Ele alcătuiesc fișele prețioase ale unei diferențieri în cadrul timpului ingrat care-i jugula cuvîntul. Constituie o instanță de judecată, străină atît de tabelele euforice ale oficialității anexioniste și corupătoare, cît
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
va renunța ulterior. Deși subiectul și lumea din Groapa nu sunt rezultatul unei alegeri premeditate, opțiunea lui Eugen Barbu se constituie ca o situare polemică atât față de oficialitate, cât și față de celelalte modalități epice, mai mult sau mai puțin consacrate. Marginalitatea Cuțaridei sfidează centralitatea unor subiecte narative ideologizate. Pe de altă parte, lumea de mahala apare ca o variantă originală, diferită în mod voit (deși era diferită în mod cu totul întâmplător) față de lumea rurală din proza lui Marin Preda, față de
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
răscumpăra, noi, colaboratori nu pe de-a-ntregul supuși, marranos ai teatrului." Așa am interpretat eu cuvintele lui Eugenio Barba, omul care, în pofida titlurilor și a recompenselor, și cu un omenesc grăunte de vanitate, mai crede încă în puritatea neștirbită a marginalității sale. Statutul inconfortabil al acestor marranos îmi pare a exprima și defini în modul cel mai exact calea pe care eu însumi am apucat-o, alături de atâția alții, fără a o asuma niciodată până la capăt. Spectrul trădării - pe cine și
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
aceștia, dar nu se simțea unul dintre ei. Așa încât nu numai că el refuză, cum am văzut, să-și expliciteze modelele (prilej de ezitare pentru critici ca Răzvan Voncu și ca mine), dar, mai mult, se ferește, de acolo, din marginalitatea lui septentrională, de orice eventuală adeziune la logica generațiilor. Un deceniu și ceva mai târziu, când va ieși în lume cu Ieudul fără ieșire, Pop va fi nevoit să accepte, cu mai mică sau mai mare plăcere, rolul de „nouăzecist
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
și foarte documentata, lucrarea lui Augustin Ioan aduce în prim plan câteva dintre aspectele controversate ale arhitecturii românești din secolul nostru. Felul în care ne văd ceilalți (dacă ne văd), imaginea pe care și-o construiesc românii despre ei înșiși, marginalitatea culturii și civilizației românești în raport cu cele occidentale, reprezintă, de altfel, probleme care nu încetează să preocupe intelectualitatea noastră la acest sfârșit de secol. Pe de altă parte, nu mai este un secret pentru nimeni că spiritualitatea românească oscilează permanent între
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
dreptate dovedește cît de surzi putem fi la ceea ce au de spus alții. Tragedia lui Mihail Sebastian nu a fost, cum spuneam, doar cea a unei seminții, ci și una personală. Tragedia omului înșelat și părăsit de prieteni, redus la marginalitate, forțat să rămînă afară, expulzat din comunitatea profesională și intelectuală căreia îi aparținea. O tragedie a diferenței. Ar fi fost spre avantajul nostru ca această traducere să apară prefațată de un text explicativ, care să nuanțeze într-o analiză sociologică
Tragedia diferenței by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16322_a_17647]
-
importanța primordială a substratului cultural local și că, de multe ori, acel "post" se referă la o perioadă anterioară câștigării independenței. Relația cu centrul este, însă, paradigmatică pentru toate literaturile de acest gen, o relație tensionată prin inferioritatea față de metropolă, marginalitate și lipsa de putere politică. Orice discuție legată de postcolonialism trebuie să înceapă prin delimitarea celor trei faze din istoria teoriilor postcoloniale. În prima dintre ele, situată în jurul anilor 1960-70, se remarcă strigătul de revoltă al reprezentanților națiunilor colonizate, care
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
de toate calitățile apreciate în Occident. Apoi, devine opac, umanitatea sa dispărând ca misterioasă și impenetrabilă. În cele din urmă, colectivitatea căreia îi aparține este asociată, prin defectele sale, cu incapacitatea organizatorică, cu haosul, corupția și răul. De necontrolat datorită marginalității lor, colonizații nu pot fi decât "rău-intenționați". Considerațiile lui Memmi trebuie relaționate cu teoria lui Edward Said (Orientalism, 1978, p. 71-72) despre conceptele de "Orient" și "Orientalism". Ele sunt văzute ca un stereotip construit de occidentali pentru a domina, restructura
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
asemenea spațiu, pe vremurile acestea (“dürftiger Zeit”), ce aș răspunde? Aș fi tentat să răspund: un loc cu totul neînsemnat. Dar și răspunsul Nici un loc n-ar fi departe de adevăr. Literatura nu mai interesează în sine. Despre cauzele acestei marginalități s-a tot vorbit; riscând să mi se reproșeze că bat apa în piuă, enumăr totuși în fugă vreo câteva: societatea devenind una deschisă, oferta informațională și, chiar, cea existențială sunt incomparabil mai mari, cu tentații mai puternice și la
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
interbelice - inclusiv, de pildă, a Cuvântului la care Vinea scrisese între 1927-1928 -, un gazetar democrat, cu convingeri socialiste, cum era scriitorul, nu-și mai putea găsi locul. Om de convingeri și de caracter, el a preferat mercenariatului politic o anumită marginalitate (Facla nu era un ziar de tiraj, iar Progresul social, cealaltă publicație la care a mai colaborat în acești ani, nici atât), compensată cu asupra de măsură de calitatea articolelor semnate cu numele propriu sau cu pseudonim. Cele două editoare nu
Publicistica lui Ion Vinea by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3859_a_5184]
-
aroganță inflexibil-disprețuitoare pentru cei aflați sub treapta lor socială. De vreun an și ceva au inundat canalele de televiziune, paginile ziarelor și radiourile. Roboței de subsol, cu defect de fabricație, ei își găsesc, în fine, legitimitatea, după ani îndelungați de marginalitate, nesiguranță și difuză teroare. Noua categorie a pesedeului-junior diferă fundamental de băiețașii aflați în linia a treia sau a patra a sistemului comunist. Șefi pe la pionieri, la UTC, la studenți, aceia apucaseră să fie virusați de sistem. Nu e unul
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
poate apela la oconcepție esențialistă a „femeii”, la o identitate de gen sau la interese pe care le au în comun toate femeile. Acestea, deși resping noțiunea de identitate, consideră că, totuși, femeile au ceva în comun, și anume „o marginalitate discursivă”, în sensul că ceea ce se cunoaște despre femei până acum a fost construit în relație cu bărbații, având la bază unul dintre principiile: „similar cu”, „diferit de”, „complementar”1. Acest discurs falocentric face ca „femeile și interesele lor să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
xe "Pringle"Pringle, xe "Watson"Watson, 1992, p. 69). Rosemary xe "Pringle"Pringle și Sophie xe "Watson"Watson propun o politică parțial „cameleonică”, în cadrul căreia nu trebuie urmărită unitatea, ci alianțele, în baza respectului pentru diferențe. Consider că această formulă, „marginalitate discursivă”, propusă de autoare, este tot un mod de a atrage atenția asupra diferențelor, însă într-o formulă elaborată/complicată din punct de vedere teoretic, în cadrul căreia, în manieră lacaniană, totul este discurs, dar nu unul oarecare, ci falogocentric. Interesant
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
că În centrul interpretării mele o să așez conceptul artistului În chip de clovn, așa cum este el definit, mai Întâi, În Anii de ucenicie, iar, mai apoi, În On clowns. Plecând de la acest concept - și În măsura În care el implică un fenomen de marginalitate, socială și umană - Îmi va veni foarte lesne să discut opera lui Nicki În contextul mai larg al postmodernismului. Marele meu handicap, În ceea ce-l privește pe Nicki, Îl constituie cunoașterea destul de aproximativă, pe care o am În clipa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
lectură a maximelor lui Ibrăileanu din Privind viața (criticul este, totuși, cel mai important autor român în genul aforistic din literatura română!) conduce, firesc, la alcătuirea unui cod etic axat pe valorile delicateții sufletești, discreției, rezervei și pudorii, protejate prin marginalitate și anonimat, prin ipocrizie și banalitate asumate. Între o polemică cu Andrei Pleșu din Minima moralia și o scurtă amendare a lui Al. Piru, eseistul nostru are timp să precizeze tipul de morală profesat în sentențiile ibrăileniene: o morală „a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Custine, vedem că nimic nu s-a schimbat în Rusia de două sute de ani și înțelegem de ce nici nu se poate schimba nimic. La fel, dacă-l citim pe Cantemir din "Descriptio Moldaviae" ne dăm seama că sîntem condamnați la marginalitate și labilitate morală. în aceste rânduri mă interesează însă doar starea 166 de uimitoare anarhie a lumii literare românești de la revoluție încoace. Cărui imperiu, cărei ordini i-a urmat starea de lucruri de azi? Nu e greu de răspuns la
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
inovației că declin al occidentului și despre dispariția grandiosului aflat În relație cu sentimentul declinului. În Dialectique de la fin des avant-gardes Ferry prezintă artistul și opera de artă. Din expoziții fără tablouri și concerte ale liniștii, din muzică de impresionantă marginalitate, din dorința de a șocă și submina, rămâne, În concepția lui, doar un sentiment al deriziunii artei, o stare fugitiva de iritare care sfârșește În indiferență. Așezată În comparație cu formele ei de început, Inca interesate de proiecte estetice de anvergură, avangardă
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93366]
-
Dar problema asta poate deveni și a nimănui dacă nu o ataci cu o idee. El rămâne în istoria problemei și în inteligența goală. De altminteri este ciudat să constat o dată mai mult că Apusul începe să trăiască cultural în marginalitate, de unde până acum ne obișnuise cu clasicitatea. Până și câte o nebunie ca fauvismul sau suprarealismul erau trecute în clasicitate. Or, constat acum, cultura apuseană nu mai are forța asta. Nebuniile unui Déleuze, de pildă, sau performanțele de acribie ale
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
apuseană nu mai are forța asta. Nebuniile unui Déleuze, de pildă, sau performanțele de acribie ale lui Foucault din câte o carte ca La volonté de savoir (primul din șase volume anunțate!) sânt simple proliferări ale "scriiturii" care rămân în marginalitate." Marți, 20 februarie 1979 Venind să ne ia la masa de prânz, Noica ne propune ca în fiecare seară, după cină, să ne întîlnim câte o oră pentru a ne povesti ziua de lucru. În felul acesta, din "gelatinoasă", ziua
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
politicii (cea general-umană). Cea femeiască fie nu se constituie, fie se așează ca notă de subsol la cea dintâi. Aceeași poveste se clonează dacă ne uităm la celelalte „agende majore”. Care cred că sunt „păcatele” noastre care ne aruncă în marginalitate, oricâtă energie am consuma pentru a naviga spre centru? Sunt de acord cu Mary Daly că păcatul nostru originar este cel al lipsei stimei de sine pentru faptul de a fi femeie. Adică o femeie între alte femei, eventual dând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sine“, scria avangardistul Gherasim Luca. Cine crede că poate interpreta aceste versuri cu unelte estetice și obsesii ale clasificării și delimitării curentelor și discursurilor mă cam face să râd. E nevoie de recuperarea onestă a unei istorii a insurgenței, subversiunii, marginalității și protestului în literatura română. Am revizitat avangarda, prin intermediul acestui volum semnat de Dan Gulea, fără să simt neînțelegerea - tipică exegeților români - pentru extraliterarul din literarul avangardist. Dan Gulea, Domni, tovarăși, camarazi. O evoluție a avangardei române, Paralela 45, 2007
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]