342 matches
-
șarpe numit „șomajul permanent”, șomajul ca boală socială, cel ce depășește constant procentul de 10%; acel șomaj iscat din marile performanțe ale robotizării și ale introducerii informaticii În toate sectoarele care alienează mii și mii de indivizi, aruncându-i În marginalitatea socială, insuportabilă pentru cei ce odată fuseseră actanți și corifei sociali, des-calificându-i, deposedându-i de acel „articol” extrem de prețios al omului - demnitatea umană! -, Împingându-i pe acești „oameni serioși” (ingineri, tehnicieni, șefi de ateliere, de oameni, de producțieă Într-o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
socială, insuportabilă pentru cei ce odată fuseseră actanți și corifei sociali, des-calificându-i, deposedându-i de acel „articol” extrem de prețios al omului - demnitatea umană! -, Împingându-i pe acești „oameni serioși” (ingineri, tehnicieni, șefi de ateliere, de oameni, de producțieă Într-o marginalitate pentru care nu erau „pregătiți”, răpindu-le cu brutalitate respectul propriilor progenituri, acei „fii și fiice” care se vor revolta la rândul lor, nu contra societății, ci contra adulților!...Ă Și-apoi... ce să fac cu „libertatea individuală”, presupunând că
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai Întâmplat și altora, absurde, bineînțeles, datorate Însă istoriei, la fel de absurdă, de aleatorie, de „Înnebunită!”, ci erau, deveneau astfel, prin actul meu voluntar și lucid, pe care nu l-am dezis nici cu o iotă În cele două decenii de marginalitate socială și literară care au urmat; altceva decât o „Întâmplare”! Creasem o simetrie acelei posturi din anii adolescenței, o simetrie de destin și În felul acesta, eu credeam În anii aceia dificili ai marginalizării mele, deveneam cumva stăpânul propriei mele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
analize aspre” din străinătate, aruncând verdicte la stânga și la dreapta - și, În al doilea rând, pe șeful statului! Cu această atitudine am fost apoi consecvent și după ce m-am Întors În țară, de-a lungul celor aproape două decenii de marginalitate socială. Reacționam principial și metodic, ca și marii dizidenți ai țărilor comuniste din Est: nu criticam un om anume, fie el chiar și șeful statului, ci sistemul - cel din literatură și din Întreaga cultură - și apoi, prin extensie - cum o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
România a întors armele împotriva Axei, continuând războiul alături de Armata Roșie. Pe planul politicii domestice, minisculul PCdR, numărând mai puțin de o mie de membri, sub patronajul sovietic, a devenit, în decursul a doi ani, polul central al puterii. De la marginalitate politică la acapararea întregii puteri, tactica utilizată de gruparea comunistă a este descrisă de următorul triptic, identificat de H. Seton-Watson: i) coaliție reală - reperabilă în colaborarea autentică cu regele și partidele istorice în realizarea actului de la 23 august 1944; ii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
deficientă, toate fiind expresii ale unei raportări la "celălalt" într-o manieră instrumentală. Semenul cu care interacționez devine, conform acestei logici relaționale, un mijloc prin care îmi pot atinge scopul de a-mi depăși deficitul de capital simbolic (Bourdieu, 1997), marginalitatea și ratarea "programată" instituțional. Faptul că membrii corpului didactic, precum unii dintre cei mai penetranți agenți socializatori care pot reconfigura consistent tiparele relaționale și atitudinale ale tinerilor, înregistrează scoruri atît de ridicate ale cinismului social este o expresie a întinderii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al carui părinte fondator nu a fost nimeni altul decît Eamon de Valera. Pentru că ambele mari partide își au originea în divizarea Sinn Fein, un partid naționalist de dreapta, sistemul politic irlandez se diferențiează de celelalte democrații vest-europene tocmai prin marginalitatea partidelor de stînga. În anii 1990, aproximativ 70 % din voturile irlandezilor au mers către partidele de dreapta, centru-dreapta, spre deosebire de maximum 45 %, cît obțineau acestea în celelalte democrații vest-europene. Scorurile stîngii irlandeze reunite nu depășeau 20 %, în timp ce în Europa de Vest ajungeau la
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
când vine vorba de „fabricarea sfințeniei”, pas cu pas), femeile, de fapt, manipulează puterea și instituțiile masculine din domeniul religios, sub aparența supunerii și a „credulității” menționate anterior. Se deschide astfel o interesantă viziune între religiozitate și diferite forme de marginalitate socială (Rey, 2008). Dominanta feminină a participării la pelerinaje este verificată într-o anchetă cantitativă dedicată motivațiilor implicării religioase în pelerinajul de la Iași, anchetă derulată în cadrul Facultății de Sociologie a Universității din Iași, în care 51,8% dintre cei chestionați
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
sărăciei și a excluziunii sociale, mai ales în formele lor extreme, devine autoreproductiva nu numai prin lipsa de condiții minime, dar și prin starea de pasivitate și resemnare, care sunt subproduse ale dificultăților vieții: adaptarea prin acceptare la situația de marginalitate și de sărăcie; degradarea capacităților de a înfrunta constructiv dificultățile și de a evita riscurile. Activizarea trebuie să aibă loc pe mai multe planuri: reabilitarea capacităților de functionare socială, reinserția în sistemul de activități economice, stimularea participării la viața publică
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
pentru cei în dificultate, un factor cu o contribuție masivă la sărăcirea populației, desi imposibil de cuantificat. Explozia criminalității a avut efecte dezastruoase asupra bunăstării colective: a afectat, adesea decisiv, echilibrul bunăstării victimelor și i-a împins în situații de marginalitate, adesea fără cale de întoarcere, si pe autorii infracțiunilor și familiile lor. O pondere cu o creștere rapidă a fost reprezentată de diferitele forme de escrocare, ale căror victime preferate au fost cei mai săraci: de la jocurile piramidale la escrocarea
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
politicii (cea general-umană). Cea femeiască fie nu se constituie, fie se așează ca notă de subsol la cea dintâi. Aceeași poveste se clonează dacă ne uităm la celelalte „agende majore”. Care cred că sunt „păcatele” noastre care ne aruncă în marginalitate, oricâtă energie am consuma pentru a naviga spre centru? Sunt de acord cu Mary Daly că păcatul nostru originar este cel al lipsei stimei de sine pentru faptul de a fi femeie. Adică o femeie între alte femei, eventual dând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
a aduna, a înregistra fapte) și a fost considerată cea mai profesionistă abordare. Condon vede studiul etnocentrismului axându-se mai mult pe grupuri, modul în care este percepută o persoană, problemele privind calitatea de membru, metaforele spațiale, distanța socială, centrul-periferie, marginalitate, barierele și punțile de legătură, intrarea/ieșirea și includerea/excluderea. Aplicațiile în acest domeniu ar implica schimbarea atitudinii, ipoteza contactului, problemele active, politicile publice și schimbarea legilor. Condon observă discrepanța dintre ceea ce spunem că simțim pentru ceilalți și cum ne
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
protestante nu se remarcă deloc în acest sens. În Danemarca, distanța culturală dintre masa de țărani și casta iunkerilor (marea aristocrație agrară) rămîne imensă. În Anglia mai ales principiul mutualist prevalează învățămîntului maselor ce sînt ținute într-o stare de marginalitate culturală. Aceastea este pedagogia din care se revendică, începînd cu 1813 British and Foreign School Society ce zdruncină monopolul școlii anglicane Na-tional Society for Promoting the Education of the Poor. Metodele acestei noi rețele de școli publice pentru săraci suscită
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
termeni maniheiști și cel integrator, propriu liberalismului intelectual de orientare democratică. Pe acesta din urmă îl circumscriu printr-o interpretare a ideilor susținute de Adrian Marino, un intelectual trecut prin închisorile comuniste și care, în postcomunism, a resimțit ceea ce numesc "marginalitatea ideologului". Semnificații conceptuale La nivel terminologic, conceptele care constituie pilonii întreprinderii mele analitico-interpretative sunt cel de "intelectual" și cel de "ideologie" și, tocmai de aceea, în această secțiune mă concentrez, pe scurt, asupra semnificației pe care o atribui fiecăruia în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
unor vini, dar și fără a accepta că despre lașitatea intelectuală a producătorilor unor importante opere - fie acestea literare, filosofice sau de altă natură - trebuie pur și simplu să se tacă. Postcomunismul și raportarea integratoare: Adrian Marino, un caz de marginalitate ideologică 29 În mod structural, societatea românească pare să fie dominată de un maniheism ce înlătură posibilitatea nuanțărilor, mai cu seamă atunci când în discuție se află "opțiunile fundamentale". Realizând o "anatomie a răului politic" din societatea românească, filosoful Adrian-Paul Iliescu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ca și în cea a publicisticii), promit să nu convină într-un spațiu intelectual "formatat" în spiritul maniheismului. Se adaugă acestei stări de fapt identitatea intelectual-politică a lui Marino, despre care am pomenit deja, aceea de "ideolog". Ceea ce aș numi "marginalitatea ideologului" într-o societate a etichetărilor și etichetelor lipsite de nuanțe se dovedește a fi, practic, un risc asumat, ceea ce, deloc întâmplător, îl determină pe cărturar să sublinieze că "(...) intelectualii ca noi, care cultivă al treilea discurs, riscă să fie
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
esențială a maniheismului structural al spațiului intelectual și politic românesc. Că această situare incomodă, cumva "între scaune", nu poate fi decât apanajul unui adept al libertății de gândire și de acțiune devine limpede în momentul în care revenim la ideea marginalității ideologului, fapt despre care, cum am specificat mai sus, cărturarul este pe deplin conștient atunci când se referă, prin trimitere la exercițiul memoriei, la strădaniile sale: "Dificultăți enorme întâmpinam mai ales în modul de a-mi dezvălui, manifesta și demonstra adevărata
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
arhitectura, urbanismul și stilul de viață care reflectă condițiile urbane -, muzica generată de computer și electrizarea maselor în fața peisajelor sonore, comunicarea non-verbală, negocierea codurilor vestimentare și a statuturilor sociale, construcția identităților și comunităților ce se dezvoltă în funcție de mode și scene, marginalitatea vieții și culturii lesbiene și homosexuale descrisă și interpretată în filmele unui alt cinema. Această multitudine de situații, politice, sociale, economice și personale, e explorată din perspectiva unui concept lărgit al artei. Stabilindu-și drept cadru de referință al acestei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
inovației că declin al occidentului și despre dispariția grandiosului aflat În relație cu sentimentul declinului. În Dialectique de la fin des avant-gardes Ferry prezintă artistul și opera de artă. Din expoziții fără tablouri și concerte ale liniștii, din muzică de impresionantă marginalitate, din dorința de a șocă și submina, rămâne, În concepția lui, doar un sentiment al deriziunii artei, o stare fugitiva de iritare care sfârșește În indiferență. Așezată În comparație cu formele ei de început, Inca interesate de proiecte estetice de anvergură, avangardă
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93366]
-
sine“, scria avangardistul Gherasim Luca. Cine crede că poate interpreta aceste versuri cu unelte estetice și obsesii ale clasificării și delimitării curentelor și discursurilor mă cam face să râd. E nevoie de recuperarea onestă a unei istorii a insurgenței, subversiunii, marginalității și protestului în literatura română. Am revizitat avangarda, prin intermediul acestui volum semnat de Dan Gulea, fără să simt neînțelegerea - tipică exegeților români - pentru extraliterarul din literarul avangardist. Dan Gulea, Domni, tovarăși, camarazi. O evoluție a avangardei române, Paralela 45, 2007
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
lectură a maximelor lui Ibrăileanu din Privind viața (criticul este, totuși, cel mai important autor român în genul aforistic din literatura română!) conduce, firesc, la alcătuirea unui cod etic axat pe valorile delicateții sufletești, discreției, rezervei și pudorii, protejate prin marginalitate și anonimat, prin ipocrizie și banalitate asumate. Între o polemică cu Andrei Pleșu din Minima moralia și o scurtă amendare a lui Al. Piru, eseistul nostru are timp să precizeze tipul de morală profesat în sentențiile ibrăileniene: o morală „a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
în acest caz, dar are o repercusiune directă asupra difuzării textelor: pornografia canonică nu este problema unor comunități mai mult sau mai puțin închise, în vreme ce pornografia tolerată este structurată în rețele, grupuri sau comunități pe care le unește propria lor marginalitate. Regăsim aici distincția clasică din presă între ziarele "generaliste" și cele care vizează tipuri de public specializate. Cât privește pornografia "interzisă", ea contravine principiului de satisfacție împărtășită și/sau cade sub incidența legii. Este îndeosebi cazul relațiilor de pedofilie, al
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
literaturii moderne, dar ea se sprijină pe o opinie publică în mare parte favorabilă, cel puțin deocamdată, într-o societate în care dorința individului este punctul suprem de referință al economiei, ca și al multor considerații morale. Această situație de marginalitate permisă ne duce cu gândul la poziția ambiguă a scriitorilor iluminiști care, desigur, trăiau într-o permanentă tensiune cu ordinea publică, dar beneficiau de o largă susținere în opinia publică și chiar în rândul multor guvernanți. Această situație ambiguă în
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Literatura pornografică tipărită, în noua configurație din mass media, nu poate, într-adevăr, decât să capete tot mai multă valoare. Formele care au fost hegemonice anterior tind să-și schimbe statutul, să se bucure de un prestigiu legat de însăși marginalitatea lor: fotografia alb-negru a căpătat o dimensiune estetică tot mai mare atunci când s-a impus fotografia color, o piață restrânsă a discurilor de vinil trăiește în umbra celei de CD-uri. Nu încape nici o îndoială că operele pornografice vechi, tocmai
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
redevină un gigant cultural? Tot Don Morrison le inventariază: renunțarea la sprijinul masiv acordat de stat, prin încurajarea inițiativei private (un soi de descentralizare culturală), reforma învățământului preuniversitar, prin consolidarea filierei literare, și asumarea spațiului francez ca un spațiu-bazar, al marginalităților etnice și culturale. Din fericire, cultura franceză n-a murit chiar de tot și are șanse mari să-și revină, ceea ce, cred eu, e o veste minunată ca să începi un an nou. FILM De la Bee Movie la B-Movies Iulia BLAGA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]