288 matches
-
mare, unde se odihnește întreaga familie, inclusiv și noaptea. Această cameră principală este căptușită cu ierburi uscate. Galeriile de vară au în general mai multe ieșiri (până la 3, 4 sau chiar 7), în funcție de vârsta galeriei. La capătul unei galerii laterale, marmota își amenajează o încăpere mai mică în diametru, cu rol de latrină. În afară de camera principală există camere mai mici, construite simplu, pentru hrană sau pentru apărare; în ele marmotele se ascund în timpul hrănirii, când există un pericol în afară. Galeriile
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
sau chiar 7), în funcție de vârsta galeriei. La capătul unei galerii laterale, marmota își amenajează o încăpere mai mică în diametru, cu rol de latrină. În afară de camera principală există camere mai mici, construite simplu, pentru hrană sau pentru apărare; în ele marmotele se ascund în timpul hrănirii, când există un pericol în afară. Galeriile de iarnă ("hibernaculum") sunt mai mari și au o adâncimea mai mare, cu mai puține ieșiri, față de cea de vară, iar orificiile de acces sunt închise cu pământ și
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
hrănirii, când există un pericol în afară. Galeriile de iarnă ("hibernaculum") sunt mai mari și au o adâncimea mai mare, cu mai puține ieșiri, față de cea de vară, iar orificiile de acces sunt închise cu pământ și pietre înainte ca marmota să intre în hibernare. Galeriile de iarnă converg spre un cuib (camera de iernare) care atinge 1 m diametru, căptușit cu ierburi uscate. Marmota hibernează 5 luni și jumătate. Toamna ea mănâncă enorm de mult pentru a-și constitui rezervele
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
față de cea de vară, iar orificiile de acces sunt închise cu pământ și pietre înainte ca marmota să intre în hibernare. Galeriile de iarnă converg spre un cuib (camera de iernare) care atinge 1 m diametru, căptușit cu ierburi uscate. Marmota hibernează 5 luni și jumătate. Toamna ea mănâncă enorm de mult pentru a-și constitui rezervele de grăsime care îi vor permite să supraviețuiască. Pentru a nu-și arde rezervele prea repede, ea trăiește „la ralanti”. Temperatura corporală scade la
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
constitui rezervele de grăsime care îi vor permite să supraviețuiască. Pentru a nu-și arde rezervele prea repede, ea trăiește „la ralanti”. Temperatura corporală scade la 7°C, iar bătăile inimii încetinesc, la circa 4 sau 5 pulsații pe minut. Marmota se trezește la fiecare patru săptămâni pentru a-și face nevoile. Dacă temperatura din vizuină scade sub 3°C, marmota trebuie să se trezească și să se miște pentru a nu muri de frig. Se pare că hibernarea socială (în
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
la ralanti”. Temperatura corporală scade la 7°C, iar bătăile inimii încetinesc, la circa 4 sau 5 pulsații pe minut. Marmota se trezește la fiecare patru săptămâni pentru a-și face nevoile. Dacă temperatura din vizuină scade sub 3°C, marmota trebuie să se trezească și să se miște pentru a nu muri de frig. Se pare că hibernarea socială (în grup familial, în "hibernaculum", împreună cu indivizi în vârstă, mai experimentați), studiată la "Marmota marmota", deși este un factor de risc
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
temperatura din vizuină scade sub 3°C, marmota trebuie să se trezească și să se miște pentru a nu muri de frig. Se pare că hibernarea socială (în grup familial, în "hibernaculum", împreună cu indivizi în vârstă, mai experimentați), studiată la "Marmota marmota", deși este un factor de risc eco-epidemiologic din cauza promiscuității, poate și să procure avantaje pentru supraviețuirea hibernală. Marmota este "cecotrofă", adică ea își digeră de două ori alimentele ingerându-și unele din propriile balegi / "crotine". Marmotele alpine se hrănesc
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
din vizuină scade sub 3°C, marmota trebuie să se trezească și să se miște pentru a nu muri de frig. Se pare că hibernarea socială (în grup familial, în "hibernaculum", împreună cu indivizi în vârstă, mai experimentați), studiată la "Marmota marmota", deși este un factor de risc eco-epidemiologic din cauza promiscuității, poate și să procure avantaje pentru supraviețuirea hibernală. Marmota este "cecotrofă", adică ea își digeră de două ori alimentele ingerându-și unele din propriile balegi / "crotine". Marmotele alpine se hrănesc cu
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
muri de frig. Se pare că hibernarea socială (în grup familial, în "hibernaculum", împreună cu indivizi în vârstă, mai experimentați), studiată la "Marmota marmota", deși este un factor de risc eco-epidemiologic din cauza promiscuității, poate și să procure avantaje pentru supraviețuirea hibernală. Marmota este "cecotrofă", adică ea își digeră de două ori alimentele ingerându-și unele din propriile balegi / "crotine". Marmotele alpine se hrănesc cu vegetale erbacee, semințe și mici nevertebrate (insecte, păianjeni, viermi). Ele preferă mlădițe fragede și își țin hrana cu
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
experimentați), studiată la "Marmota marmota", deși este un factor de risc eco-epidemiologic din cauza promiscuității, poate și să procure avantaje pentru supraviețuirea hibernală. Marmota este "cecotrofă", adică ea își digeră de două ori alimentele ingerându-și unele din propriile balegi / "crotine". Marmotele alpine se hrănesc cu vegetale erbacee, semințe și mici nevertebrate (insecte, păianjeni, viermi). Ele preferă mlădițe fragede și își țin hrana cu membrele anterioare. Împerecherea marmotelor are loc în aprilie - mai, aproape imediat după ce acestea apar la suprafața pământului după
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
ea își digeră de două ori alimentele ingerându-și unele din propriile balegi / "crotine". Marmotele alpine se hrănesc cu vegetale erbacee, semințe și mici nevertebrate (insecte, păianjeni, viermi). Ele preferă mlădițe fragede și își țin hrana cu membrele anterioare. Împerecherea marmotelor are loc în aprilie - mai, aproape imediat după ce acestea apar la suprafața pământului după hibernare. Uneori împerecherea are loc probabil și până la ieșirea lor din galeriile de hibernare. Gestația durează circa 33-42 zile. Femela naște o singură dată pe an
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
săptămâni, dar puii rămân în galeria părinților până în primăvara următoare. După aproximativ o lună după nașterea (prin luna iulie) puii ies la suprafață din galerii și trec la hrana vegetariană. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3 ani (la "Marmota monax" la 2 ani). Marmotele au o importanță economică semnificativă: grăsimea și carnea lor sunt consumate de către oameni, iar blana lor este valoroasă. Numărul mic de indivizi al populațiilor de marmote alpine din țara noastră nu pune problema industrializării acestora
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
galeria părinților până în primăvara următoare. După aproximativ o lună după nașterea (prin luna iulie) puii ies la suprafață din galerii și trec la hrana vegetariană. Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3 ani (la "Marmota monax" la 2 ani). Marmotele au o importanță economică semnificativă: grăsimea și carnea lor sunt consumate de către oameni, iar blana lor este valoroasă. Numărul mic de indivizi al populațiilor de marmote alpine din țara noastră nu pune problema industrializării acestora. Local marmotele pot dăuna culturilor
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
sexuală este atinsă la vârsta de 3 ani (la "Marmota monax" la 2 ani). Marmotele au o importanță economică semnificativă: grăsimea și carnea lor sunt consumate de către oameni, iar blana lor este valoroasă. Numărul mic de indivizi al populațiilor de marmote alpine din țara noastră nu pune problema industrializării acestora. Local marmotele pot dăuna culturilor agricole, însă pagubele sunt de obicei nesemnificative. Marmotele sunt implicate în epizootia ciumei în natură. Genul "Marmota" include 14 specii actuale: În plus, patru specii dispărute
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
la 2 ani). Marmotele au o importanță economică semnificativă: grăsimea și carnea lor sunt consumate de către oameni, iar blana lor este valoroasă. Numărul mic de indivizi al populațiilor de marmote alpine din țara noastră nu pune problema industrializării acestora. Local marmotele pot dăuna culturilor agricole, însă pagubele sunt de obicei nesemnificative. Marmotele sunt implicate în epizootia ciumei în natură. Genul "Marmota" include 14 specii actuale: În plus, patru specii dispărute de marmotă sunt cunoscute ca fosile: În România trăiește o singură
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
carnea lor sunt consumate de către oameni, iar blana lor este valoroasă. Numărul mic de indivizi al populațiilor de marmote alpine din țara noastră nu pune problema industrializării acestora. Local marmotele pot dăuna culturilor agricole, însă pagubele sunt de obicei nesemnificative. Marmotele sunt implicate în epizootia ciumei în natură. Genul "Marmota" include 14 specii actuale: În plus, patru specii dispărute de marmotă sunt cunoscute ca fosile: În România trăiește o singură specie în Carpați: În trecut în România a trăit și bobacul
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
este valoroasă. Numărul mic de indivizi al populațiilor de marmote alpine din țara noastră nu pune problema industrializării acestora. Local marmotele pot dăuna culturilor agricole, însă pagubele sunt de obicei nesemnificative. Marmotele sunt implicate în epizootia ciumei în natură. Genul "Marmota" include 14 specii actuale: În plus, patru specii dispărute de marmotă sunt cunoscute ca fosile: În România trăiește o singură specie în Carpați: În trecut în România a trăit și bobacul sau "marmota de stepă" ("Marmota bobak") După Bielz (1888
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
din țara noastră nu pune problema industrializării acestora. Local marmotele pot dăuna culturilor agricole, însă pagubele sunt de obicei nesemnificative. Marmotele sunt implicate în epizootia ciumei în natură. Genul "Marmota" include 14 specii actuale: În plus, patru specii dispărute de marmotă sunt cunoscute ca fosile: În România trăiește o singură specie în Carpați: În trecut în România a trăit și bobacul sau "marmota de stepă" ("Marmota bobak") După Bielz (1888), citat de Călinescu (1931), marmota alpină ar fi trăit până în secolul
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
implicate în epizootia ciumei în natură. Genul "Marmota" include 14 specii actuale: În plus, patru specii dispărute de marmotă sunt cunoscute ca fosile: În România trăiește o singură specie în Carpați: În trecut în România a trăit și bobacul sau "marmota de stepă" ("Marmota bobak") După Bielz (1888), citat de Călinescu (1931), marmota alpină ar fi trăit până în secolul XIX și în Carpații românești, pe vârfurile înalte din Făgăraș, Retezat, și Rodnei, dar a dispărut din fauna României, la sfârșitul secolului
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
ciumei în natură. Genul "Marmota" include 14 specii actuale: În plus, patru specii dispărute de marmotă sunt cunoscute ca fosile: În România trăiește o singură specie în Carpați: În trecut în România a trăit și bobacul sau "marmota de stepă" ("Marmota bobak") După Bielz (1888), citat de Călinescu (1931), marmota alpină ar fi trăit până în secolul XIX și în Carpații românești, pe vârfurile înalte din Făgăraș, Retezat, și Rodnei, dar a dispărut din fauna României, la sfârșitul secolului al 19-lea
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
În plus, patru specii dispărute de marmotă sunt cunoscute ca fosile: În România trăiește o singură specie în Carpați: În trecut în România a trăit și bobacul sau "marmota de stepă" ("Marmota bobak") După Bielz (1888), citat de Călinescu (1931), marmota alpină ar fi trăit până în secolul XIX și în Carpații românești, pe vârfurile înalte din Făgăraș, Retezat, și Rodnei, dar a dispărut din fauna României, la sfârșitul secolului al 19-lea. După mai multe eșecuri în reintroducerea acesteia, numai în
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
și în Carpații românești, pe vârfurile înalte din Făgăraș, Retezat, și Rodnei, dar a dispărut din fauna României, la sfârșitul secolului al 19-lea. După mai multe eșecuri în reintroducerea acesteia, numai în anul 1972-1973 s-a reușit repopulare cu marmote importate din Franța și Austria în trei masive muntoase: Făgăraș și Retezat din Carpații Meridionali și Caliman din Carpații Orientali. Începând din 2010, Alaska sărbătorește la 2 februarie „Ziua marmotei”, o sărbătoare menită să respecte prevalența marmotei, care să-i
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
acesteia, numai în anul 1972-1973 s-a reușit repopulare cu marmote importate din Franța și Austria în trei masive muntoase: Făgăraș și Retezat din Carpații Meridionali și Caliman din Carpații Orientali. Începând din 2010, Alaska sărbătorește la 2 februarie „Ziua marmotei”, o sărbătoare menită să respecte prevalența marmotei, care să-i ia locul "Zilei cârtiței" (în engleză: "Groundhog Day").
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
reușit repopulare cu marmote importate din Franța și Austria în trei masive muntoase: Făgăraș și Retezat din Carpații Meridionali și Caliman din Carpații Orientali. Începând din 2010, Alaska sărbătorește la 2 februarie „Ziua marmotei”, o sărbătoare menită să respecte prevalența marmotei, care să-i ia locul "Zilei cârtiței" (în engleză: "Groundhog Day").
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
le (Hyracoidea), damanii sau hiracșii, sunt un ordin puțin numeros de mamifere ungulate erbivore primitive, cățărătoare și plantigrade, care au numeroase caractere primitive, semănând cu niște marmote (niște rozătoare), înrudite mai mult cu elefanții decât cu alte ungulate. Sunt mamifere mici cu o lungime de 44-54 cm (cât un iepure de casă) și o greutate de 1,8-5,4 kg. Corpul lor este scurt și îndesat, gâtul
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]