717 matches
-
550m. Temperatura medie anuală în jur de 7-8°C, cu precipitații în jur de 900 mm anual, cu predominarea vanturilor de N-V și crivatul în timpul iernii. Soluri aluvionare, Silvestre, brun-podzolite, cu reacție acidă. Pietrografia cuprinde: argile, nisipuri, pietriș, grohotișuri, marne și gresii friabile. Așezarea are locuințele pe terasele apelor care o străbat, respectiv: Săcătura, Păltiniș, Șoșa, care în aval se unesc și formează pârâul CERNU, de la care și-a luat denumirea și satul. Din orice direcție ar fi privită, așezarea
Cernu, Bacău () [Corola-website/Science/300663_a_301992]
-
față de văile înconjurătoare - are altitudinea medie de 900- 950 m, fiind mărginit de abrupturi. Spre Depresiunea Hațegului mai apar câțiva martori de eroziune, pe șisturi cristaline - Vârful Purcărețul (870 m) și Vârful Muncelu (810 m) - sau pe conglomerate, gresii și marne: Vârful Măgura (804 m) și Muchia (809 m). De asemenea, tot spre Depresiunea Hațegului apar nivelele secundare acestui complex sculptural, sub formă de trepte marginale și umeri de vale. În morfologia văilor se disting lunci cu lățimi de 200-300 m
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
de ani. Piatră Albă „La Grunj” este un monument al naturii cu statut de rezervație geologică situat la confluenta râului Slănic cu pârâul Jgheab, pe raza comunei Mânzălești. Este un martor de eroziune hidraulică și eoliană format prin acumulare de marna albă cinerită. Platoul Meledic este o rezervație naturală mixtă situată pe teritoriul comunelor Lopătari și Mânzălești. Se identifică atât prin multiple formațiuni carstice dezvoltate în sare, cât și prin uvale în care s-au cantonat lacuri carstice cu fund impermeabil
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
numit și Piatră Șoimului - deoarece ascunde într-o firida neaccesibila locul de cuibărire al șoimilor. Pereți verticali (numiți și "ziduri ciclopice"), limitrofi poienii și care sunt formați pe alternante de strate dure (gresie cu ciment silicios , calcare) cu altele moi (marne, pietrișuri slab consolidate), dispuse vertical. Este un grup de 7 contraforturi de gresie întrepătrunse de vai împădurite, situate asemenea dinților unui pieptene în arealul limitrof poienii. Pe culmea Ivănețu sunt mai multe lacuri care au luat naștere între valuri de
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
din gresii și conglomerate și numai parțial din calcare și are înălțimi frecvente peste 2000 m. Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidență flancurile externe prin varietatea reliefului sau. Alternanta de gresii, marne și conglomerate, neuniformitatea litologica a conglomeratelor au condiționat apariția prin dezagregare și eroziune diferențiala, a unui relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior al
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteana a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic inferior, cuprinzând stratele de Sinaia, precum și depozitele de marne și gresii aparținând etajelor Barremian și Apțian. Relieful carstic este legat de masă calcarelor de pe latura vestică a rezervației, în sectorul Strunga-Grohotiș-Guțanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari incluse în masă de conglomerate. Specific este exocarstul cu
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
dintr-un complex de argile cenușii, în care se găsește un strat de lignit, gresii, calcare cu concrețiuni de pirita care dau mineralizarea apelor de Bizușa. Acestora le succed orizontul stratelor de Ciocmăni, urmat de stratele de Bizușa (formate din marne) iar apoi stratele de Ileanda. Apă minerală este amintită că amenajare cu interes local din 1932, fiind captata în două izvoare prin intermediul unei stații de pompare. Apă este slab sulfuroasa, sulfatata, foarte slab clorurata, calcica, sodica, magnezica. Stațiunea Bizușa-Băi are
Bizușa-Băi, Sălaj () [Corola-website/Science/301775_a_303104]
-
locuitorilor Londrei. Primele apartamente romane aveau 5 etaje. Forul lui Traian a fost primul "Shopping Mall",care avea 4 etaje înălțime și cuprindea 150 de magazine și birouri. Prima formă de ciment a fost descoperită de către romani.Înlocuind calcarul cu marne și marnocalcare în cuptoarele de obținere a varului și crescând temperatura de ardere, au obținut un material care, fin măcinat și amestecat cu cenușă vulcanică, este considerat primul ciment din istorie („caementum”). Amestecul s-a numit și ciment puzzolanic după
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
vândute 250.000 de bucăți. În cadrul primului razboi mondial, automobilul servește atât la deplasarea trupelor, cât și a munițiilor și logisticii. Pentru a ilustra rolul jucat de tehnica auto, este suficient să menționăm răsturnarea de situație în timpul primei bătălii de pe Marna, când guvernul francez rechiziționează 600 de taxiuri pariziene pentru a transporta mai rapid Divizia a VII-a infanterie, rezultatul fiind victoria trupelor anglo-franceze. În această perioadă devin predominante mașinile cu motorul în față. Începe epoca acelor automobile numite astăzi "mașini
Istoria automobilului () [Corola-website/Science/322394_a_323723]
-
ianuarie 1996. În ce privește regimul precipitațiilor, la Cornu se înregistrează valori ce se înscriu între 500-800 mm/an. Cât privește alcătuirea geologică a terasei, precizăm că peste 70% din suprafața construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparțin miocenului, alcătuite din marne și argile cu intercalații de nisip și gresii, dar și depozite de sare și gipsuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cornu se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
de captare . Vosges sunt realizate în nord de gresie ( Lorraine platou ) și la sud de granit, granit sunt structuri Hercynian descoperite în timpul revoltelor comune laterale în prăbușirea de ruptură . Jură, a ridicat mai tarziu ( Miocen ) este format din calcar și marne de varsta cea mai mare parte Jurassic, atât de mult mai în vârstă decât formațiunile de lunca de pe Rin . Structura tectonica de subsol ( ruptură ) explică o activitate seismică . Câmpuri petroliere au fost exploatate în partea de nord ( a Pechelbronn aproape
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
activitate seismică normală și intermediară (MR £ 7,3; 60 £h £ 220km), cu un volum seismogenic lateral limitat (70x30x200 km), puternic înclinat spre nord-vest. În zona Tulnici sunt prezente, în special, depozite sedimentare de molasă miocen inferioare (sare, gipsuri, gresii, conglomerate, marne) și medii (calcare, gipsuri, nisipuri etc) ale pânzei subcarpatice (2300-3400m )-cea mai externă unitate a Molavidelor, suprapusă tectonic pe depozitele de molasă ale cuverturii foredeep-ului Depresiunii Focșani. Cuvertura menționată cuprinde depozite de molasă miocen superioare-pleistocen inferioare (cca 10km), formate într-
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
6 martie 2000", privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate" și are o suprafață de 5 ha. Aria naturală reprezintă două culmi calcaroase (alcătuite din calcare tithonice și flișuri din conglomerate, gresii și marne) cu pereți abrupți tăiați de apele pârâului Valea Brădeștilor, un afluent de dreapta al Văii Cheii. Flora rezervației are în componență arbori și arbusti cu specii de de fag ("Fagus sylvatica") în amestec cu gorun ("Quercus petrea") și scoruș ("Sorbus
Cheile Geogelului () [Corola-website/Science/325564_a_326893]
-
secțiunea a III-a - zone protejate") si se întinde pe o suprafață de 18,20 hectare. Aria naturală reprezintă o zonă hidrografică naturală (formată dintr-un braț părăsit al râului Crasna, prin depuneri aluvionare, suprapuse pe depozite de argile și marne), cu vegetație palustră și o faună bogată în nevertebrate (coleoptere, heteroptere, crustacee), vertebrate (reptile, amfibieni) și păsări. Rezervația naturală a fost creată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei (arbori, arbusti, ierburi, flori
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
de . Media anuală a precipitațiilor în Belarus se cifrează la . Țara se află în zona tranzițională între clima continentală și clima oceanică. Între resursele naturale se numără zăcăminte de turbă, mici cantități de petrol și gaze naturale, granit, dolomit (calcar), marne, gresii, nisipuri, prundiș și argilă. Circa 70% din radiațiile produse în dezastrul de la Cernobîl ce a avut loc în Ucraina vecină în 1986 au pătruns în teritoriul Belarusului și în 2005 circa o cincime din teritoriul țării (în principal pădurile
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
defileuri, circuri glaciare, peșteri și avene. Din punct de vedere geologic parcul este constituit în cea mai mare parte din șisturi cristaline (micașisturi, gnaise, siricite, pegmatite, amfibolite în bazinele văilor Ruscova, Bistra, Vaser și Frumușaua) și flișuri (conglomerate, gresii și marne) negre (atribuite jurasicului superior) în culmile Vârfului Farcău și în bazinele superioare ale văilor Vaserului și Ruscovei. Apele de suprafață ale parcului natural aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri, astfel: Râul Vișeu (afluent de stânga al Tisei) cel care
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
la adâncimea de 700 - 800 metri, deci și statul sedimentar are aceeași grosime. În componența fundamentul cristalin intră roci magmatice și metamorfice: granit, gnais, șisturi cristaline, gabronorite de vârstă arhaică și proterozoică. Stratul sedimentar este reprezentate de argile, nisipuri, calcare, marne, care constituie depozite de diferite vârstă. Rocile de suprafață sunt reprezentate preponderent de depozitele cuaternare loessoide. Aceste roci sunt martori ai erelor și proceselor geologice desfășurate pe teritoriul municipiului. În atlase geografice teritoriul orașului este intersectat de falia tectonică Răuțel
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
ai Premiului Nobel: 1.MARIA SKŁODOWSKA - CURIE, 1903 - fizică : A introdus în fizică termenul de radioactivitate; 1911 - chimie: un nou element chimic: radiu. 2. HENRIK SIENKIEWICZ, 1905 - literatură "Proză:" Humoreski z teki Worszyłły (Humoreștile din mapa lui Worszyłło) (1872) Na marne (1872) Stary sługa (1875) Hania (1875) Szkice węglem (1877) Listy z podróży do Ameryki (1878) Janko Muzykant 1879 Za chlebem (După pâine) (1880) Ogniem i mieczem (Prin foc și sabie) (1884) Potop (Potopul) (1886) - roman istoric Pan Wołodyjowski (1888) Bez
Diplomația publică și culturală a Poloniei () [Corola-website/Science/329103_a_330432]
-
rocilor din care sunt constituiți, prin modul de dispunere spațială și prin acțiunea diferențiată a agenților externi care au variat în decursul îndelungatei lor evoluții geologice. În alcătuirea lor predomină conglomeratele și calcarele mezozoice, asociate pe anumite porțiuni cu gresii, marne și argile. În partea lor sudică se întâlnesc și depozite de fliș marno-grezos, mai puțin rezistente la eroziune. Pe baza conformației reliefului care determină, în cea mai mare parte, și diferențierea traseelor și obiectivelor turistice, în cuprinsul lor pot fi
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
nisipuri, ce se extinde de-a lungul râului Olteț si a pârâurilor tributare acestuia. Un depozit de loessoide și lehmuri, localizat în sud-vestul arealului studiat. Un depozit loessoidal ce aparține terasei inferioare, localizat în sud-estul orașului. Și o zonă de marne, argile și nisipuri diatomite, în partea vestică a suprafeței studiate. Relieful orașului Balș este de mică altitudine, 132 m, orașul aflându-se la intersecția celor două mari unități de relief, Podișul Getic în partea de nord, care ocupă două treimi
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
ce acoperea zona a numeroase materiale carate de apele curgătoare care erodau zonele înalte mai apropiate ori mai îndepărtată. În această modalitate, fundamentul cristalin al depresiunii a fost acoperit de o cuvertura groasă de formațiuni sedimentare (calcare, gresii, argile, nisipuri, marne), așezate orizontal sau monoclinal, având caracteristicile unei structuri de platformă. Aceste formațiuni provin în special din Carpați, fapt dovedit atât de inclinarea lor dinspre nord, nord-vest și sud-est, dar în special de compoziția lor mineralogica. Aceasta constatare conduce la concluzia
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
000 de metri, poate îi separată în trei complexe stratigraiîce: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), construită predominant din roci carbonatice (calcare, delamite), la care se adaugă cele detritice (gresii, cuartitice și silicioase argilate), cuvertura intermediară formată din roci detritice (gresii, marne, argile, nisipuri) și cuvertura superioară cuaternara, ce constituie rocile la zi, alcătuite din depozite fluvio-lacustre, fluviale și eoliene (pietrișuri, nisipuri, luturi) și loess, a căror grosime poate ajunge în regiunile de maximă afundare până la 100 m. Mantaua groasă de loess
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
din șisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoș Vodă (la nord) și Rodnei (la sud). În partea sudică a munților apar roci vulcanice neogene, sub forma unor măguri dispuse în lungul Someșului Mare. Rocile sedimentare, de vârstă cretacică și paleogenă (marne, gresii conglomerate și calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental, Munții Rodnei păstrează cel mai bine urmele ghețarilor cuaternari. Acești munți prezintă numeroase circuri glaciare (Ineu - Lala
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
Morii”, ai „Râpei Bii”, sau ai „Cetățuicii”, se poate observa cu ușurință că aceste înălțimi sunt constituite din roci sedimentare sub forma unor straturi de diferite grosimi, dispuse în plan orizontal sau ușor înclinat. În compoziția acestora intră pietrișuri, argile, marne, gresii, nisipuri sau conglomerate, provenite din măcinarea, transportul și depunerea rocilor versanților nordici ai „Alpilor Transilvaniei”, în decursul a milioane de ani. Tot din această perioadă datează și rocile calcaroase bine evidențiate în trupurile de hotar numite „La cretă” și
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
folosite pentru tratamente medicinale; ele curg din 15 izvoare aflate în toată depresiunea. Geologic arealul aparține culmii Istrița-Dealul Mare-Ceptura, alungită est-vest pe un anticlinoriului, stațiunea fiind situată în zona axială a respectivului într-o "butonieră", unde apar la zi sedimente (marne și gresii cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană). Acestea permit circulația unor ape subterane cu grad de mineralizare ridicat și, care sunt puse în evidență de izvoare - majoritatea ascensionale, legate de faliile care afectează depozitele miocene. Aceste izvoare care
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]