718 matches
-
interes, căci pasiunile omenești vor rămâne în veci aceleași. Dar a pune pe scenă împrejurări și oameni cari azi sânt pentru a nu mai fi mâne înseamnă a da unui institut de cultură sufletească caracterul frivol a unui cafe-chantant. [20 mart. 1877] ["ȘTIRELE DIN URMĂ... Știrele din urmă zic că s-a subscris protocolul prin care puterile cer ca Turcia să îndeplinească dorințele Europei în privința îmbunătățirei soartei populațiunilor; nu se vorbește în el de dezarmarea din partea Rusiei și Turcia nu este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dizolvat. Nici o rezoluțiune n-au fost încă adoptată privitoare la chestiunea desființărei dreptului de veto al Franței, Austriei și Spaniei. [30 octombrie 1877] {EminescuOpIX 440} {EminescuOpIX 441} {EminescuOpIX 442} {EminescuOpIX 443} ["ÎN ZIUA DE 15/27 AUGUST... "] Viena-n 4 mart 870 Domnilor și fraților, În ziua de 15/27 august a. c. românii în genere serbează ziua Sântei Marie, vergina castă și totuși mama care din sânul ei a născut pe reprezintantele libertății, pe martirul omenimei lănțuite, pe Crist. Această zi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Tutova dl. profesor Gh. Gâlcă, șeful Partidului Liberal. Cel de al 10‐ lea număr al ziarului Flacăra din 18 ianuarie 1945 a fost destinat în întregime „Apărării Pat riotice”. 59 Se pare că ultimul număr a fost cel din 11 mart ie 1945, cu numărul 16. * Omul e o plastilină. Se remodelează din mers. După împrejurări, nu din convingere. După ʹ89 înfocații vechiului regim s‐ au aliniat noilor sosiți și‐au început să‐ i apere pe cei dinainte... Și să se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
retrăiește propria-i viață, în paralel cu cea povestită de Alexandru Mânăstireanu, al cărui crez este: „ ....știu că cel mai prețios dar al omului este viața trăită fru mos și demn.” Mă reîntorc, deci, în timp la ziua de 12 mart ie 1 916, când autorul „...a venit pe lume, bătând la porțil e vi eții.” Tatăl său, decedat la vârsta de 94 ani (!) fusese luptător în dramaticii ani 1913 și 1916 1918. El intuise că singurul drum în viață al
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
eșalonului municipal. În Țările Baltice, poziția cea mai favorabilă este cea a lui Isamaa proPatria, din Estonia, membră în UEDC. Ea este o coaliție a mai multor formațiuni cu orientare creștin-democrată sau conservatoare, ce adună 35% dintre alegători. Președintele ei, Mart Laar este prim ministru, ceea ce reprezintă o frumoasă reușită pentru curentul creștin-democrat în această țară cu tradiție luterană, cu atît mai mult cu cît șeful Statului, Lennart Meri a fost ales datorită sprijinului acestui curent. Această situație se deosebește de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
1988, 292 p. 18 Francesca TRANIELLO, Citta dell' uomo. Cattolici, partito e Stato nella storia d'Italia, Bologna, 1990, p. 89. 19 Mein Kampf, p. 62. Vezi Marlis STEINERT, Hitler, Paris, 1991, pp. 41 și 123. 20 Juan BONNET, Casimir MARTI, L'integrisme a Catalunya. Les grans polémiques. (1881-1888), Barcelona, 1990, 645 p. PARTEA A DOUA CAPITOLUL I 1 René RÉMOND, "Forces religieuses et partis politiques", in Forces religieuses et attitudes politiques dans la France contemporaine, Paris, 1965, pp. 57-87. Cu privire la
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Medicină din Iași, în "România medicală", 1907, p. 466. 41. Zosin P., Numărul serviciilor medicale în azilurile de alienați, în "România medicală", nr. 5-6, 1906. 42. Zosin P., Nocivitatea țăranilor învinuiți de instigație și de crime în revoluțiunea agrară din mart 1907, în "Pagini juridice" revista de drept, nr. 7-8, 1907, Craiova. 43. Zosin P., Contribution à l'étude du syndrome pédonculaire: un cas de hémiplégie gauche et oftalmologie totale bilatérale, în "Nouvelle iconogrtaphie de la Salpêtrière", nr. 2, 1909. 44. Zosin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
d'élévation de la mâchoire, idées obsédantes, sequelles de l'encéphalite épidémiques. Oct. 1924, nr. 1. 81. Briese Marie. Un cas d'encéphalite épidémique avec paralysie pseudo-bulbaire et obésité. Dec. 1925, nr. 1. 82. Briese Marie, Chorée récidivante chez un adulte. Mart. 1928, nr. 2. 83. Briese M. et Lunevski I. Sur un cas de syndrome protubérentiel. 1935, nr. 1. 84. Briese Marie. Un cas de sclérose latérale amyotrophique. Noiemb. 1925, nr. 1. 85. Briese Marie. Sur un cas de torticolis mental
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
et apparence de la démence précoce chez une parkinsonienne post-encéphalitique. Mai 1926, nr. 3. 87. Blinov A. et Hudiță N. Sur un cas de pleurésie hémorragique chez une encéphalitique hyperthyroïdienne. 1931, nr. 4-6. 88. M-me Buțureanu.Trois cas d'encéphalite léthargique. Mart. 1925, nr. 2. C 1. Cahane T. Troubles mentaux dans l'encéphalite léthargique. 13 dec. 1924-feb. 1925, nr. 1, 2. 2. Cahane M. Psychose maniaque-dépressive familiale. Mart. 1925, nr. 2. 3. Cahane M. Sur un cas d'épilepsie associée à
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
encéphalitique hyperthyroïdienne. 1931, nr. 4-6. 88. M-me Buțureanu.Trois cas d'encéphalite léthargique. Mart. 1925, nr. 2. C 1. Cahane T. Troubles mentaux dans l'encéphalite léthargique. 13 dec. 1924-feb. 1925, nr. 1, 2. 2. Cahane M. Psychose maniaque-dépressive familiale. Mart. 1925, nr. 2. 3. Cahane M. Sur un cas d'épilepsie associée à l'obésité. Mart. 1926, nr. 2. 4. Cahane M., Cahane T. et Blinov A. Considérations sur la présence de zona zoster chez deux paralytiques générales. Martie-aprilie 1928
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
2. C 1. Cahane T. Troubles mentaux dans l'encéphalite léthargique. 13 dec. 1924-feb. 1925, nr. 1, 2. 2. Cahane M. Psychose maniaque-dépressive familiale. Mart. 1925, nr. 2. 3. Cahane M. Sur un cas d'épilepsie associée à l'obésité. Mart. 1926, nr. 2. 4. Cahane M., Cahane T. et Blinov A. Considérations sur la présence de zona zoster chez deux paralytiques générales. Martie-aprilie 1928, nr. 2. 5. Cahane M. Les réflexes conditionnels et la glycémie émotive. Influence de l'hormone
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cas de syndrome hémorragique avec symptôme d'insuffisance parathyroïdienne. 1931, nr. 4-6. 19. Cernăuțeanu E. et Ornstein I. Nouvelles contributions à l'étude du réflexe oculo-cardiaque. 28 oct. 1923. 20. Cernăuțeanu-Ornstein Emilia. Un cas de psychose circulaire avec psoriasis généralisé. Mart. 1925, nr. 2. 21. Cernăuțeanu-Ornstein E. Un cas d'épilepsie avec délire hallucinatoire transitoire. Mart. 1926, nr. 2. 22. M-me Cernăutzeano-Ornstein. Endocrinopathies familiale set héréditaires. 1934, nr. 6. 23. Cernăuțeanu-Ornstein E. et Glinoar E. Sur un cas de cancer généralisé
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
et Ornstein I. Nouvelles contributions à l'étude du réflexe oculo-cardiaque. 28 oct. 1923. 20. Cernăuțeanu-Ornstein Emilia. Un cas de psychose circulaire avec psoriasis généralisé. Mart. 1925, nr. 2. 21. Cernăuțeanu-Ornstein E. Un cas d'épilepsie avec délire hallucinatoire transitoire. Mart. 1926, nr. 2. 22. M-me Cernăutzeano-Ornstein. Endocrinopathies familiale set héréditaires. 1934, nr. 6. 23. Cernăuțeanu-Ornstein E. et Glinoar E. Sur un cas de cancer généralisé avec trouble nerveux. 1935, nr. 1. 24. M-me E. Cernăutzeanu-Ornstein. Sur un cas avec hémorragie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Oct. 1924, nr. 1. 2. Labia Blanche. Considérations sur un cas de polynévrite alcoolique associée à la malaria, pag. 91. Dec. 1924, nr. 2. 3. M-elle Lavrenco et Mârsa V. Sur un cas de délire paranoïque chez un paralytique général. Mart. 1926, nr. 2. 4. Lichter Chivu et Günther Folberth. Psychose traumatique tardive chez un traumatisé cranio-cérébral. Conséquences médico-légales. Iun. 1927, nr. 2. 5. Linders J. F. L' Institut suédois de biologie des races. Mart. 1925, nr. 2. 6. Prof. Dr.
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
délire paranoïque chez un paralytique général. Mart. 1926, nr. 2. 4. Lichter Chivu et Günther Folberth. Psychose traumatique tardive chez un traumatisé cranio-cérébral. Conséquences médico-légales. Iun. 1927, nr. 2. 5. Linders J. F. L' Institut suédois de biologie des races. Mart. 1925, nr. 2. 6. Prof. Dr. Lucksch et Drd. Hollein I. Recherches sur la pellagre. 1938, nr. 1-2. 7. Lunevsky I. et Corneleac V. Considérations sur le traitement à l'atropine dans le parkinsonisme encéphalitique. 1934, nr. 1-2. 8. Lunevsky
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Către sfîrșitul aceluiași an, 1852, altă hotărîre a Tribunalului: "Fiindcă pretenția D. Iordache Ursoianu, după hotărîrea dată de Domnescu Divan s-au lămurit a fi numai de 572 galbini 33 lei 19 parale capete, cu a lor dobîndă, de la 11 mart 1848 (s.n) și după lucrările urmate cunoscîndu-să de Divan această pretenție întabulată în arătata moșie Ipoteștiul, în locul Cc. Petrino și fiindcă această moșie au trecut prin publicația de 6 luni, precum Foaia sătească cu nr. 22 din 3 iunie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din Rîm. Sarat; după înmormîntare, în loc ca să facă fratele Matei o catagrafie, el au început a vinde în dreapta și în stînga toate obiectile mobile și imobile, sub cuvînt că el va lua pe fratele său Niculai la sine, la 15 marti. El au vîndut toate vitele, la nr. 27, mobile din casă, 5 stoguri de fîn, trei vagoane de păpușoi, făcînd trei părți adică: lui, Niculai și lui Mihai, luînd cu sine banii și toate hîrtiile de valoare, mai ales o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
este aproape definitivă și ale cărei concluzii rezistă Încă, face parte, după știința mea, dintre puținele sale lucrări netraduse În engleză. 2. Barbara Aland, „Marcion: Versuch einer neuen Interpretation”, Zeitschrift für Theologie und Kirche 70 (1973), pp. 420-427. 3. Just. Mart., Apol. I, 26-58. 4. Pentru datare, vezi Harnack, 329. Ediția modernă utilizată este Tertulliannis, Adversus Marcionem, cura et studio Aem. Kroymann (CCL l: Tertulliani Opera, Pars I), Brepols, Turnhout, 1954, pp. 437-726. 5. J.-Cl. Fredouille, Tertullien et la conversion
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o zi, cât ar crește la noi, într-un an."170 O altă credință populară împarte "vânturile" în funcție de anotimpuri și de lunile anului: "Vânturi sunt 12, câte luni în an atâtea vânturi, fiecare lună își are vântul ei"; Vântul de mart e vânt tânăr, cu furtune, vânt iute, vânt ce arată primăvara. Vântul de aprilie e și el vânt tânăr, vânt de mugur. El este ca să împăneze codrul, pomătul. El curăță totul. În aprilie te simți, așa de ușor și de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în aprilie ce faci în septembrie."51 În calendarul tradițional, era, mai întâi, Genarie, Ghenarie sau Cărindari ("Carindari / Cu ghețile mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor, Cuptori, Coptori (iulie), Augustru, August, Aust
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tem de frigul din februarie, zicând "Șie iarna cât de reașie / Numai făurariu de-ar treașie, / Șie iarna ori nu șie, / Numai făurariu nu vie", iar, în Bucovina se spune "Fie orișicât de rece, / Numai făurar de-ar trece"); martie mart, marte, marțiu, mărțișor, germănariu; aprilie prier, florariu; mai florari, frunzari, pratar, luna ierburilor; iunie cireșari, cireșar, cireșeri, cireșel, luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari, gustar, gustea și secerar; septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le dai fașă lungă. Față Se crede că oamenii cu pete pe față sînt buni. Dacă femeia însărcinată va vedea foc mare, să nu puie mîna la față, nici să se mire, căci copilul va avea pete roșii. în luna mart să iei un mărțișor înainte de răsăritul soarelui; dacă îl vei pune pe-un trandafir, îți va fi fața rumenă ca el. Petele pe față se vindecă cu apă dintr-o gropiță unde a fost baligă de vită. Făină Nu e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toacă popa de vecernie, să ieie un băț de alun, să se bată peste gușă cu el de trei ori, dacă vrea să-i treacă, și să zică: „Popa toacă, gușa sacă!“ Gușter Piele de gușter uscată, prins în luna mart, e bună de gușter*. Guturai Se zice că gutunarul se trece dacă se afumă cel ce-l are cu pene și busuioc. Cine voiește să scape de șuhărie* sărută pe cineva în spate, fără să știe, și scapă. Cel care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vitelor. Ciobanii, ca să apere oile de vrăji și de luatul manei, se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă și buciumă; numai pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos. Dacă vaca nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie om mare. Se crede că cel ce se visează suindu-se pe un deal va ajunge la o mărire și cinste mare; iar dacă se visează scoborîndu-se la vale, că-și va pierde cinstea. Mărțișor La zi întîi de mart, fetele pun mărțișor la gît sau la mînă, pe care îl țin pînă la finele lunii, ca să fie curate și rumene la față toată vara. De 1 martie, copiii poartă la gît sau la mînă un ban de argint, iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]