290 matches
-
faptul că, pentru comunitățile recunoscute calvinistă, luterană, unitariană și catolică, istoria secolelor XVI-XVII este o istorie a toleranței. Excluderea ortodoxiei din această toleranță afișată de Dieta din Transilvania în 1571 creează, fără îndoială, cea mai neconfortabilă dintre identități: excluderea fără martiraj. Românii se găsesc reduși la starea de țintă a unui discurs de convingere, de conversie. Uneori, atmosfera de efervescență pedagogică a secolului al XVI-lea îi antrenează în dezbateri care îl eliberează pe "omul european". Ipoteza unei ortodoxii populare imuabile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
toate eforturile sale de "îndreptare" sunt sortite eșecului. Explorarea identității sexuale traversează zone întinse din imaginarul morții, romanul oferind o măsură justă a conexiunii eros- thanatos în forma ei primară. Nucleul atracției erotice se conturează în jurul unei imagini clasice a martirajului: trupul tânar, de o senzualitate morbidă, al sfântului Sebastian străpuns de săgeți, din tabloul pictat de Guido Reni, provoacă în mintea protagonistului adolescent un prim uragan erotic. Scriitorul își asumă până la capăt încercarea confesivă, contopind, fără compromisuri, atât detalii despre
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Căpitanul Piele, Lola, bunicile, tatăl, frizerul, blănarul, angajații abatorului, sunt protagoniștii ficționali ce transmit, prin semne și metafore, sensul unei existențe grave, în interiorul căreia cedarea, uitarea și tăcerea nu își au locul. Fără eroism și emfază, fără aura stridentă a martirajului, Herta Müller reconstruiește într-o proză la persoana întâi singular o memorie a alienării. Șvăboaică din Banat, este implicit suspectă și periculoasă pentru regimul comunist ce părea că își consolida eternitatea. Securitatea, prin agenți loiali ce i-au confirmat reputația
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
ci o mai bună panoramare a sa. Merită amintite și scurtele incursiuni în creațiile unor scriitori români din temnițele comuniste: Radu Gyr, Nichifor Crainic, aspecte exemplare pentru ipostazele artei producătoare de sens, a unei arte spiritualizate, din lunga imnografie a martirajului românesc. Desigur, că toate aceste lucruri ar putea constitui obiectul altor cărți, mult așteptate și necesare în cultura română, încă supusă unor probe de ideologizare. O observație de fond care nu impietează cu nimic asupra valorii și importanței cărții de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să apropie poezia de dimensiunile unei epopei mărețe, dăruind o perspectivă etică vieții obștești 1. Vremile de răscoală evocate trebuiau cuprinse în relații ale permanenței, ele să constituie acte prelungite firesc în timp prin ipostaze de neliniște, de refuz, de martiraj care să cristalizeze prezentul și să demonstreze că acest prezent este un rezultat al unui lung efort pe scara istoriei. Nici Eugen Jebeleanu nu ne va convinge estetic în poemul "Bălcescu": "Trâmbițe sună, vin desculții/ Către el în toată zarea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de răscoale evocate de poeții contemporani trebuiau cuprinse în relații ale permanenței, ca un act prelungit firesc în timp. Abia cu Tudor Arghezi, evocarea istorică va realiza arta în poeme de mare amploare. Poetul invocă legende biblice, motive folclorice, evocă martirajul eroilor naționali, și prin "Judecata de apoi" rostește osânda celor care au săvârșit masacrul din 1907. Poemul "1907" este un model de căutare a unei autenticități lirice, de investigație și cizelare superioară, în contrast cu rudimentaritatea estetică proliferantă în anii 1955 1960
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
această fază de „dubitație”, de incertitudini și căutări, Othello devine excesiv de suspicios, acordând o deosebită atenție gesturilor, vorbelor, aluziilor, glumelor Desdemonei, în care caută dovezi despre presupusa ei infidelitate. Mai mult chiar, aceasta este supusă tot mai mult unui adevărat „martiraj”, în sensul că este spionată, bănuită și chestionată în legătură cu cele mai mici gesturi sau acte comportamentale. Faptul că acum impresia de frustrare a încrederii pe care el a acordat-o Desdemonei începe să se transforme în certitudine este demonstrat, de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
despre mine/ în nopțile tulburi când scriu/ cu aceeași încrâncenare cu care aș urca muntele/ fericit ca mirii aceia care făceau dragoste în cimitir/ pe iarbă verde ca să umilească moartea (Alt poem care și-ar fi dorit un final optimist). Martirajul scriptural idee modernă, instrumentată însă postmodern constituie, de altfel, Blazonul de arhonte și marea obsesie a lui Daniel Corbu. O dovedește, cu asupra de măsură, cultivarea excesivă a imagisticii devoțiunii totale și a supliciului voluntar: răni, cuie, ghilotină, eșafod, coroană
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
gravă, situație ce pune în pericol reformele începute și subminează însăși suveranitatea statului. Cei interesați să samene vrajbă în Republica Moldova trebuie să știe că noi nu putem sta indiferenți la ce se întâmplă acolo cu frații noștri, al căror îndelung martiraj ne este de altfel cunoscut. Așteptăm de la forurile noastre de conducere o atitudine mai lămurită în această privință. Iași, 5.XI.1990 JUBILEU ÎN TRANZIȚIE Născut din explozia de energie umană produsă de (cum să-i spunem?) Revoluție și din
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
iarăși la Putna candela ce trebuia să țină cugetul treaz în țara tutelată de amintirea Voievodului? Alți istorici, între care și G.I. Brătianu (La Bessarabie, droits nationaux et historiques, 1943), și-au asociat atunci glasul în favoarea cauzei românești. Un lung martiraj se anunța pentru toți, de o parte și de alta a Prutului. Un nou episod tragic, încă mai păgubitor, căci va afecta și sufletele, avea să urmeze în lunga onubilare postbelică a istoriei noastre. Tributul plătit de istoricii înșiși e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de bastion al Europei liberale în Est s-a definit tot în raport cu modelul apusean. Kogălniceanu și Anagnosti subliniau importanța istoriei noastre pentru Europa (1837), iar I. Ghica caută să pună în lumină "ponderea Moldovalahiei în problema Orientală" (1838). Ideea de martiraj în numele libertății domină pașoptismul și va fi readusă mereu în actualitate, cu accente revendicative, uneori și resentimentare. Misia de care vorbiseră Aaron, Kogălniceanu, Bălcescu, pe seama poporului român, devine o temă curentă la I. Ghica (Misiunea românilor, 1862), V. Maniu (La
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mînuit spada și scutul le-a pus-o zurbagiilor în bot cu un edict în anul 197 prin care îi poftea să stea blînd altfel îi liniștește el pe vecie. Atît le-a trebuit înfierbîntaților, au pornit fără zăbavă la martiraje puhoi după cum scriu cărțile lor mincinoase. Chiar și pe cei prinși cu hoția și executați, i-au trecut în rîndul celor iubiți de Iahwe. Noi care am trăit în mi-zeria bolșevic-leninistă timp de 45 de ani, știm că aceste gunoaie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mai jos, Ili fiind prezentat ca un prooroc mincinos ce trebuia ucis iar după ce-va vreme au ajuns la concluzia că și din moartea nefericitului get, ei pot avea un cîștig foarte mare și au scris făcătura prin care martirajul lui Ili a fost confiscat pen-tru plăsmuirile lor privind iudaizarea religiei și teozofiei geților tot așa cum conspi- rau în draci la iudaizarea filozofiei grecești. Continui cu descîlcirea făcăturii numită Apocalipsa unde găsim chiar o parte din istoria noastră falsificată și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
văzut fiara și împărații pămîntului și oștile lor, adunate ca să facă război cu cel ce șade călare pe cal și cu oastea lui.” Fire milostivă și plină de neprihănire, Ioan vede sufletele celor ce au suferit pentru Iahwe cel întunecat martirajul celor care nu au vrut să se închine ,,fiarei și icoanei ei și nu primiseră semnul ei pe frunte și pe mînă” cum scrie la 20,4: ,,Și am văzut sufletele celor ce li se tăiase capul din pricina mărturiei lui
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în Galileea, Justus a cărui operă încă exista în secolul lX, nu pomenește nimic despre Iisus. Chiar și rabinul Filon din Alexan- dria, născut cu 30 de ani înainte de nașterea lui Iisus și care a mai trăit cam 15 după martirajul acestuia nu lasă nici un fel de informație despre existența istorică a per-sonajului iudeu care a venit să salveze lumea și să o conducă în sînul lui Iahwe. Tot legat de existența zbuciumată și ocultată a lui Ili mai adaug faptul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
p. 190). Încă o dată, identitatea roman-român este clar reperabilă în gândirea ieromonahului istoric blăjean. În subsidiarul spiritualității creștine a poporului român trebuie remarcată componenta martirică a creștinismului românesc. Asimilând în ființa lor spiritualitatea creștină încă de timpuriu, Samuil Micu deplânge martirajul românesc întru creștinism pe care românii l-au făcut în fața persecuțiilor barbarilor păgâni care nu au contenit să îi năvălească în lunga perioadă a migrațiilor popoarelor. Goții, prăvălindu-se peste Dacia, "multe nevoi au făcut românilor și pentru credința creștinească
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și aŭ întrebuințat tăriea lor de suflet pentru a-și tine țéra numaĭ cu sapa, creștinând frățeșce pe toțĭ barbariĭ" (Melidon, 1876, p. 84). Impotența militară este sublimată în virtute spirituală. O oarecare persistență o dobândește și tema sacrificială a martirajului românesc întru credință, care se prezintă într-o dublă ipostază. Într-o primă concretizare, aceasta ia forma martirajului ortodox în fața constantei persecuții catolice direcționată din Europa Occidentală. O temă recurentă vehiculată în manualele de istorie a epocii este "persecuția orthodoxilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
toțĭ barbariĭ" (Melidon, 1876, p. 84). Impotența militară este sublimată în virtute spirituală. O oarecare persistență o dobândește și tema sacrificială a martirajului românesc întru credință, care se prezintă într-o dublă ipostază. Într-o primă concretizare, aceasta ia forma martirajului ortodox în fața constantei persecuții catolice direcționată din Europa Occidentală. O temă recurentă vehiculată în manualele de istorie a epocii este "persecuția orthodoxilor" în special de către ungurii catolici, pusă în oglindă cu "conservația orthodoxiei" ca garant al purității românești (Heliade Rădulescu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Occidentală. O temă recurentă vehiculată în manualele de istorie a epocii este "persecuția orthodoxilor" în special de către ungurii catolici, pusă în oglindă cu "conservația orthodoxiei" ca garant al purității românești (Heliade Rădulescu, 1861, pp. 73, 81). Cealaltă mare ipostază a martirajului românesc întru credință ia forma luptei armate împotriva înaintării islamului începând cu secolul al XIV-lea. Inclusiv obținerea independenței naționale prin Războiul de eliberare sfârșit în 1878 cu victoria românilor împotriva turcilor este interpretat într-o cheie dublă. Alături de semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este evidențiată prin elaborarea unei poetici a națiuni, care pune în lumină excepționalismul românesc. Iată o mostră de pasaj care exprimă în forță poetica istorică a neamului românesc, în care frazele încărcate de lirism tragic degajă teme precum cea a martirajului colectiv urmată de speranțe soteriologice: Biciuit, ca poporul ales din Biblie, de cele mai cumplite suferințe, trimise pentru a-i căli sufletul - neamul român s-a concentrat în poziții tari și adăpostite, de unde se pregătea în taină pentru un nou
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este totalmente pozitivă.851 Castitatea nu reprezenta o virtute pe care oricine să și-o însușească, era percepută ca o negare a dorințelor proprii, legată, de cele mai multe ori, de ideea de sacrificiu, singurele podoabe ale unei fecioare ar fi rănile martirajului ei. Personajul feminin trebuia să fie cast pentru a putea fi iubit, fecioara reprezenta un ideal, o dorință de a accede la absolut, la puritate.852 Vălul, așa cum precizează Tertulian, este simbolul fecioarei, protejând-o atât de privirea celorlalți, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
expresia unor tulburări psihice, cel mai frecvent asociate unor stări depresive, fie că este vorba de o depresie reactivă, fie că apare în cazul depresiilor melancoliforme endogene. K. Menninger distinge trei forme de suicid: a) Suicidul cronic reprezentat prin ascetism, martiraj, sacrificiul de sine, invaliditatea nevrotică, dependența de alcool, comportamentul antisocial, psihozele depresive. b) Suicidul focalizat reprezentat prin automutilare, apelul la intervenții chirurgicale repetate, accidentele intenționale, impotența sexuală, frigiditatea. c) Suicidul organic reunește componenta autopunitivă, componenta agresivă, componenta erotică și modalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ion H. Ciubotaru, Moștenirea științifică a profesorului Petru Caraman, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Ion Taloș, Fascinația comparării folclorului, ST, 1984, 4; Zaharia Sângeorzan, Înțeleptul Cetății,VR, 1991, 9; Al. Protopopescu, Între asceză și martiraj, RL, 1991, 50; Dicț. scriit. rom., I, 478-482; Datcu, Dicț. etnolog., I, 139-143; Iordan Datcu, Introducere în opera lui Petru Caraman, București, 1999. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
vechiul centru aristocratic: Nu mai am nimic de adăguat; voi da, pur și simplu, cuvântul altcuiva, poetului meu care, atunci când își va face apariția, îmi va fixa locul printre cei care vor fi suferit pentru o idee; el va spune: "Martirajul îndurat de către acest scriitor poate fi descris astfel: a suferit pentru că a fost un geniu într-un târgușor"38. În spațiul românesc, intelectualul provinciei se autopercepea însă în termeni mai concreți, în ipostaza de scriitor regional. C. D. Fortunescu propunea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu o floare” - Mască). Fără să fie trecut printre „premianții generației optzeciste” (Octavian Soviany), D. și-a asigurat, prin timbrul său singular, un loc aparte în poezia actuală, ca un elegiac al malignului, vibrând tragic și captând rezonanța unui nesfârșit martiraj al ființei. SCRIERI: Intermundii, București, 1975; Reculegeri și alte poeme, București, 1981; Trandafirul și clepsidra, București, 1985; A cincea esență, Cluj-Napoca, 1989; Kaspar Hauser, Cluj-Napoca, 1991; Atotsfârșitul, Oradea, 1995; Cartea expierilor, București, 1996; Poveștile lui Moș Crăciun, Cluj-Napoca, 1998; Îndurările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]