497 matches
-
în celelalte documente ale partidului nostru. Programul PCR reprezintă expresia închegată, unitară a gândirii teoretice, ideologice și politice a Partidului Comunist Român, carta politică, ideologică și teoretică a partidului nostru, a întregului popor, documentul în care, de pe pozițiile științifice ale marxism-leninismului, sunt analizate problemele fundamentale ale lumii contemporane și ale construcției societății socialiste multilateral dezvoltate în România.“ (Era socialistă, martie 1978) „Gândirea teoretică a partidului nostru și activitatea sa internațională, opera și activitatea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
amiază, Pe umeri poartă marile răspunderi. Dar oare cum voi ști, cu pana-mi slabă, Să-i făuresc, silabă cu silabă, Un imn aprins în strai de sărbătoare?“ („Comunismul“, Convorbiri literare, august 1975) FLORIAN Alexandru „Dezvoltând tezele și principiile clasicilor marxism-leninismului referitoare la angajarea partinică a filozofiei, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a subliniat în repetate rânduri modul în care aceste idei trebuie aplicate creator la condițiile construirii societății socialiste multilateral dezvoltate și ale trecerii la comunism în țara
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o putere externă ca UE cominte aceleași greșeli ca ale unei alte mari puteri, evident mai puțin bine acceptată, Uniunea Sovietică, insistând pe aplicarea unui proiect de schimbare ale cărui componente esențiale s-ar putea să nu corespundă nevoilor României. Marxism-leninismul așa cum a fost practicat de Ceaușescu și dorința de îmbogățire a succesorilor postcomuniști au lăsat în urmă un vid moral în România. Țara a devenit o junglă politică și economică, în care doar cel mai puternic supraviețuiește (confirmându-se ideea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
societății, nu mai puțin eficienți decât predecesorii lor. Despotismul noii clase din Rusia nu a constituit o excepție, ci o ilustrare a acestei legi universale». Într-un regim totalitar, etica responsabilității este abolită și înlocuită: „Convertit în religie de stat, marxism-leninismul a devenit limba dominației absolute. Marxiștii critici au scos în evidență dezastrul moral ce a urmat. În fericirea «omului nou», etica responsabilității - baza filosofiei morale occidentale - a fost abrogată și înlocuită cu un nou cod moral, pseudoetica servilismului. Individul, rotița
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cărui forme naționale populiste sau sociale populiste subzistă încă în sânul ideologiilor de tranziție ale epocii postcomuniste 56? Putem ușor observa cum producția culturală oficială a ultimelor decenii ale regimului consemnează dispariția cvazitotală nu doar a referințelor explicite la clasicii marxism-leninismului, ci, în aceeași măsură, și abandonul implicit al instrumentelor de analiză socială pe care le propuneau aceștia. Succesiunii claselor și dialecticii luptei de clasă li s-au substituit continuitatea neîntreruptă a poporului pe teritoriul său național și aspirațiile sale către
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
refuz sistematic al oricărei forme de colaborare cu regimul și cu mandatarii acestuia 75. Astfel, Revoluția din decembrie 1989 nu a fost precedată de o deșteptare colectivă sau individuală și nu a fost consecința unei deziluzii ideologice. De altfel, autoritatea marxism-leninismului nu a depășit niciodată cercul foarte restrâns și ferm al militanților istorici ai partidului comunist. Ca urmare, comunismul românesc nu trebuie înțeles prin intermediul unui demers fondat pe istoria intelectuală 75, pentru că aceasta pur și simplu nu s-a manifestat ca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
cu specific chinezesc din China. P.C.Chinez reprezintă cerințele de dezvoltare a forțelor avansate de producție, direcția de evoluție a culturii avansate din China și interesele fundamentale ale maselor populare largi (tripla reprezentare). P.C.Chinez are drept călăuză de acțiune marxism-leninismul, gândirea lui Mao Zedong, teoria lui Deng Xiaoping, conceptul menționat al "triplei reprezentări" și conceptul dezvoltării științifice. Toate rezultatele și progresele obținute în anii de după aplicarea politicii de reformă și deschidere către exterior pot fi înmănuncheate în deschiderea unei căi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
politicului. Astfel, în 1964, cotidianul, reproducând o cuvântare a lui Gh. Gheorghiu-Dej, afirmă că literatura trebuie să reflecte viața contemporană, opera „grandioasă” de construire a socialismului, faptele „mărețe” ale omului „nou”, iar judecata critică trebuie făcută de pe pozițiile ideologice ale marxism-leninismului. O bună parte a publicisticii constă în declarații de adeziune a scriitorilor la directivele și normele de „creație” oficiale, precum și în intervenții pe marginea raportului dintre literatură și politică, din perspectiva subordonării celei dintâi la cea de-a doua. Printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
aduc în atenție și un exemplu în care autori români au reacționat la apariția hermeneuticii, așa cum reacționaseră și la alte curente ca structuralismul sau prezenteismul („New History”) lui Charles A. Beard și John Dewey; adică apărând dogma celui mai brut marxism-leninism (citește: național-stalinism sau ceaușism). Comentând prezența foarte insistentă a hermeneuticii ca nouă tendință în filozofia contemporană, Alexandru Boboc afirma tranșant: „Fără a lua calea unei modernizări prin analiză logică, fenomenologie, hermeneutică, structuralism etc., marxismul oferă posibilitatea unei înțelegeri efective a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
gazdă fiind tot o revistă a scriitorilor (Gazeta literară, nr. 25-30, 1958). Tonul este unul degajat, pe deplin încrezător în biruința noilor idei: „Astăzi când, în perspectiva istorică, direcția maioresciană apare definitiv învinsă, în fața aceleia a ideologiei revoluționare, biruitoare a marxism-leninismului, fantoma lui Maiorescu se zbuciumă inutil”. Manualele școlare păstrează același ton: „Țelul protagoniștilor ei [Junimii] era să transforme cultura românească într-un stâlp ideologic al claselor exploatatoare”. în ciuda acestui triumf aparent, „proletcultismul anilor ’50 avea în junimism un adversar mult
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru lărgirea colaborării economice și tehnico-științifice reciproc avantajoase, perfecționarea formelor și metodelor ei”. Comunicatul dat publicității la încheierea convorbirilor dintre cei doi conducători consemna „hotărârea comună de a adânci în continuare colaborarea multilaterală dintre PCR și PCUS, bazată pe principiile marxism-leninismului, solidarității internaționale, egalității în drepturi, respectului reciproc”, subliniind, totodată, însemnătatea creșterii eficienței relațiilor pe linie de partid, inclusiv a colaborării ideologice, a consultărilor reciproce, a schimbului sistematic de experiență în probleme ale construcției socialiste și comuniste”. Reține atenția faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Academia „Ștefan Gheorghiu”, Institutul de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă CC al PCR, Muzeul de istorie al partidului comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România) și din Uniunea Sovietică (Academia de Științe Sociale de pe lângă CC al PCUS, Institutul de marxism-leninism, Muzeul central „V.I. Lenin” și Muzeul Revoluției din Moscova). Colaborarea era extinsă, de asemenea, asupra mijloacelor de informare ale celor două partide. Schimburile enumerate în sfera ideologică îmbrăcau o diversitate de forme: studii de documentare, participarea la mese rotunde, seminarii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
divergente în unele probleme), au demonstrat hotărârea celor două părți de „a întări pe toate căile raporturile dintre cele două țări, în spiritul Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre România și Uniunea Sovietică, pe baza trainică a principiilor marxism-leninismului, socialismului științific, deplinei egalități în drepturi, respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc și solidarității internaționale, răspunderii față de oamenii muncii din propriile țări și față de cauza generală a socialismului și păcii”. în comunicat se precizează, de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
el punea mai presus de toate independența țărilor și partidelor, se vorbea obsedant și insistent despre inadmisibilitatea aprecierii activității acestora. Acum însă conducătorul român începuse să vorbească despre necesitatea de a se porni de la legitățile generale, de la principiile fundamentale ale marxism-leninismului. Mai mult, acesta începuse să pretindă la rolul de judecător care emite judecăți fără drept de apel în legătură cu ceea ce corespunde principiilor socialismului”. Același autor scrie că „neacceptarea restructurării sovietice, dorința de a crea în jurul său imaginea unui lider puternic de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România”, 2. în economie, „accentuează în mod unilateral stimulentele materiale”, „tehnica este prima linie de specializare”, „tendința spre grandios și exotic în dezvoltarea industriei”, 3. „pe tărâm ideologic și cultural, influențele burgheze abundă”, 4. „politica externă românească nu ține de marxism-leninism, ci în mod esențial de revizionism și egoism național”. Vizita lui Zho En-lai la București a fost cea mai importantă vizită făcută de oficiali chinezi în România de la momentul în care China și România au stabilit relații diplomatice. în timpul vizitei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
greșelile fostului lider sovietic, la Plenara din iunie 1957 Dej a vorbit deschis despre marile merite pe care le-a avut Stalin „față de poporul sovietic, față de mișcarea muncitorească mondială”, de „vasta activitate teoretică” a acestuia, de lupta lui împotriva dușmanilor marxism-leninismului, împotriva fracționiștilor și oportuniștilor. Aspectul ideologic era considerat vital în acel moment, numeroasele „inovații” propuse în acest domeniu după moartea lui Stalin și mai ales după Congresul al XX-lea constituind un pericol pentru unitatea lagărului comunist, unitate asigurată și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
XX-lea al PCUS nu prezintă numai o mare importanță pentru PCUS și pentru construirea socialismului în URSS, dar au marcat începutul unei noi etape în mișcarea comunistă internațională, au contribuit la o nouă dezvoltare a acestei mișcări pe baza marxism-leninismului”. în septembrie 1963, chinezii vor susține că o serie de principii au fost introduse în declarația din noiembrie 1957 la insistența lor, fiind prezentate ca amendamente proprii la orientările Congresului al XX-lea: aprecierea imperialismului american drept centru al reacțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sunt adesea românizate: pentru a cita doar pe cele mai cunoscute, Gaal Gabor („Gavril”) sau Szabedi Laszlo („Vasile”). Despre pe atunci tânărul Jako Zsigmond se spunea că “își găsește cu greu drumul în aplicarea unei metode științifice mai apropiate de marxism-leninism”. Intervenția sovietică în toamna lui 1944, după recuperarea Clujului, în favoarea profesorilor maghiari, pe când lupta continua pe front contra Ungariei, a fost și un mijloc de presiune asupra guvernului român, spre a-i deschide lui Groza drumul către putere. Momentul 1959
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
179-210, de M. Roller; „Programul cursului Materialism dialectic și Materialism istoric, pentru `nvățăm`ntul superior pe anul 1948-1949”, Studii, 1948, nr. 4, pp. 37-65; P. Constantinescu-Iași, „Știința sovietică a istoriei, adevărata știință a istoriei”, ibidem, pp. 66-78; „Programul cursului Bazele marxism-leninismului, pentru Universități și Institute de `nvățăm`nt Superior”, idem, pp. 129-137; „Programul pe materii al facultăților de filozofie”, `n Ibidem, p. 138-140; B.M. Kedrov, „Importanța criticii și autocriticii `n dezvoltarea științei”, Studii, 1948, nr. 3, pp. 69-106; Tr. Săvulescu, „Rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Beijing and Moscow: Ten Newly Available Chinese Documents, 1956-1958”, rradus și adnotat de Zhang Shu Guang și Chen Jian, `n Cold War International History Project Bulletin, issues 6-7, iarna 1995/1996, p. 149). Partea pozitivă se compunea din patru elemente: marxism-leninismul; Revoluția din Octombrie; URSS era principala forță a lagărului socialist; industrializarea (ibidem, p. 151). Ibidem, pp. 149-151. Vladislav Zubok, Constantine Pleshakov, Inside the Kremlin’s Cold War: from Stalin to Khrushchev, Harvard University Press, Cambridge, Massachussetts, 1996. Ibidem, p. 177
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Moldovei", susținută de postul oficial de radio "Vocea Rusiei" și de alte mijloace de informare în masă. La "Vocea Rusiei", un oarecare transnistrean Andrei Safonov, afirma că "A sosit momentul ca România să dispară de pe harta lumii!", reluând sloganul clasicilor marxism-leninismului. Respectivul post de radio își exprima speranța că proiectul se va realiza chiar în cadrul UE, decisă ca să neantizeze "statele naționale și transformarea Uniunii Europene într-o "federație de regiuni", astfel încât elitele naționale să nu mai poată opune rezistență centrului decizional
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
incontestabil, în timp ce aspirația generală se îndreaptă spre bunăstare și spre dispariția coistrîngcrilor, nu mai este posibil ca masele să fie mobilizate cu sloganuri "revoluționare". Acestea și-ar dori ca toate instrumentele ideologice să dispară, într-atît a slăbit forța mobilizatoare a marxism-leninismului. În aceste condiții, echipele de la conducere trebuie să găsească alte metode pentru a obține un consens și să experimenteze alte modele decît cel ce le-a fost impus la începutul anilor 50 de puterea supremă. În concluzie, fiecare membru al
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
5) activități sportive, turistice și de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei; 6) viața de organizație. Într-o informare privind activitatea Comitetului județean UTC din 18 aprilie 19705, se enumeră activități ale organizației: 1) participarea la cursurile Universității Serale de Marxism-Leninism, dezbateri în cluburile tineretului; 2) "Decada cărții social-politice" (ediția a II-a); 3) "Săptămâna culturii pentru tineret" (ediția a III-a); 4) "Zilele intelectualului"; 5) "Joile tineretului"; 6) "Săptămâna fabricii"; 7) "Ziua întreprinderii"; 8) trimiterea în 20 de localități a
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să și-o îmbunătățească. [...] Tinerii trebuie să trăiască mai intens viața de organizație, motiv pentru care ne-am propus inițierea de activități cum ar fi raiduri anchetă și prestare de ore de muncă patriotică"6. Ce era Universitatea Serală de Marxism-Leninism? Ați participat la astfel de acțiuni când ați devenit lider al studenților? D. T.: Universitatea Serală de Marxism-Leninism era o clonă sub auspiciile Școlii interjudețene de partid și a Cabinetului județean de partid pentru toți cei care aspirau sau erau
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
propus inițierea de activități cum ar fi raiduri anchetă și prestare de ore de muncă patriotică"6. Ce era Universitatea Serală de Marxism-Leninism? Ați participat la astfel de acțiuni când ați devenit lider al studenților? D. T.: Universitatea Serală de Marxism-Leninism era o clonă sub auspiciile Școlii interjudețene de partid și a Cabinetului județean de partid pentru toți cei care aspirau sau erau în rezerva de cadre. Era un fel de anticameră la Școala de partid. Veneau lectori ai Comitetului Central
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]