708 matches
-
Marxism-leninismul” a fost Înlocuit cu „marxismul” și apoi, tot mai mult cu „documentele de partid, cuvântările lui Nicolae Ceaușescu”. Chiar de la Începutul ei, sociologia românească postbelică s-a putut dezvolta fără a fi fost obligată să asume imperativ schema teoretică marxist-leninistă, chiar În aspectele În care aceasta ar fi putut fi relevantă. Ideologia Înalt structurată elaborată de Uniunea Sovietică a fost pusă, din principiu, sub un anumit semn de Îndoială, fiind Înlocuită de documentele Partidului Comunist Român, care, slab relevante teoretic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de umbră. Când nu poți să soluționezi o problemă, soluția cea mai bună este să o ignori. Pe linia acestei soluții, Costea, Larionescu și Ungureanu (1982, 59) constată că, după 1970, preocuparea pentru a fixa poziția sociologiei În contextul epistemologic marxist-leninist a scăzut rapid. Autorii citați mai sus - cu siguranță, din motive de ocolire a unei opțiuni dificile ideologic -, adoptă o poziție În aparență dogmatică: sociologia În România este marxistă, fundată pe paradigma marxist-leninistă. O asemenea atitudine eu aș taxa-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a fixa poziția sociologiei În contextul epistemologic marxist-leninist a scăzut rapid. Autorii citați mai sus - cu siguranță, din motive de ocolire a unei opțiuni dificile ideologic -, adoptă o poziție În aparență dogmatică: sociologia În România este marxistă, fundată pe paradigma marxist-leninistă. O asemenea atitudine eu aș taxa-o a fi un sacrificiu responsabil al unor profesioniști. Cred că ea a reprezentat o tentativă de a salva sociologia românească prin afirmarea utilității sale pentru societatea socialistă românească și conformitatea ei cu marxismul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un asemenea punct de vedere a fost de natură a irita ideologic regimul, dar, cu siguranță, ar fi putut, probabil, contribui la eliberarea ideologică a sociologiei, care, oricum, era În proces de marginalizare. Dificultatea de a Încadra sociologia În complexul marxist-leninist a fost, În concluzie, de natură a plasa nou-venitul Într-o zonă exterioară ideologiei, tolerată Într-o oarecare măsură. Al doilea argument: strategia „valorificării sociologiei occidentale” Ipoteza 4: Strategia „valorificării elementelor valoroase” ale sociologiei românești antebelice și ale celei occidentale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
argument: sociologia românească s-a plasat la un alt nivel de analiză decât teoria sociologică a lui Marx Ipoteza 5: Sociologia românească În această perioadă s-a plasat la nivel micro și sectorial, și nu la nivel macro, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Teoria lui Marx și-a concentrat interesul la nivel macrosocial: societățile globale și structura lor (capitalismul, cu un accent special pe economia capitalistă), dinamica formelor globale de organizare socială (o prognoză a direcției de schimbare a societății capitaliste spre o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
masiv de sociologia occidentală, diferită de paradigma marxistă. Marxismul era des evocat, dar formal, nefiind integrat efectiv În practica sociologică. În ceea ce privește tematica sociologiei românești, s-a produs o deplasare cu efecte foarte importante. În prima fază, persoanele formate În ideologia marxist-leninistă au Încercat să dezvolte cu metode sociologice temele tipice ale construcției socialismului: dezvoltarea conștiinței comuniste, omogenizarea socială, constituirea clasei muncitoare, cooperativizarea În agricultură, omul nou, dezvoltarea suprastructurii socialiste, contribuția opiniei publice la construirea conștiinței socialiste. Primii ideologi care au Încercat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
orașe/zone. Diferența Între sociologia românească și marxism a fost și una legată de metodă. Marxismul dezvoltase o metodologie specifică a abordării macrosociale (analiza structuralistă): cum se explică societatea globală și modul În care structura globală determină sectoarele societății. Filosofia marxist-leninistă dezvoltase o metodologie teoretico-ideologică, dogmatică, adaptată analizei textelor clasice și a documentelor de partid. Sociologia occidentală, plasată În mod decisiv la nivel micro și sectorial, a dezvoltat o cu totul altă metodologie, centrată mai ales pe metodologia cercetării empirice a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe metodologia cercetării empirice a fenomenelor sociale. Al patrulea argument: sociologia românească a fost orientată spre cercetarea empirică Ipoteza 6: Sociologia românească a avut o orientare predominantă spre cercetarea empirică, fapt care a depărtat-o și mai mult de paradigma marxist-leninistă. Spre deosebire de sociologia lui Marx, orientată spre analiza societății globale și a dinamicii sale, caracterizată de construirea unor modele structurale explicative, sociologia românească a fost masiv orientată spre cercetarea empirică a fenomenelor sociale. Ea a fost chiar caracterizată de un empirism
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
succes. Se sugera că asimilarea unor asemenea modele este perfect compatibilă cu proiectul comunist și că asimilarea lor urma să reformeze treptat, „din aproape În aproape” sistemul comunist. Modele de exemplaritate a organizării sociale nu erau de găsit În paradigma marxist-leninistă, ci În tradiția sociologică românească, construită pe programul reformei sociale, și, În mod special, În sociologia occidentală. Concluzie Dacă În prima perioadă a relansării sociologiei românești după al doilea război mondial a existat o tentativă de promovare a unei paradigme
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cum fusese ea dezvoltată În Occident. Această teorie poate fi ușor verificată chiar printr-o trecere În revistă a titlurilor lucrărilor publicate În perioada comunistă cea mai grea. Evident, ele nu pot fi estimate a fi purtătoare ale unei „paradigme marxist-leniniste”, ci ale unei paradigme sociologice standard universale. Iar parcurgerea multor texte publicate În această perioadă de către sociologi, cu mici retușuri conjuncturale, probează că ele au o valoare științifică incontestabilă. Lucrările publicate imediat după 1989 se prezintă la nivelul standardelor occidentale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
and politically accepted by the communist regime, as a useful and legitimate discourse, while avoiding being seized by the communist ideology and structuring its own scientific organization; last but not least, it had to position itself in relation to the Marxist-Leninist theoretical and ideological complex. The strategy of “using the valuable elements” of the antebellum Romanian sociology and the Western sociology was the main factor in adopting these paradigms. The Romanian sociology during the communist period situated itself at a micro-level
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociology and the Western sociology was the main factor in adopting these paradigms. The Romanian sociology during the communist period situated itself at a micro-level and a sectorial level, and it was predominantly oriented towards the empirical research, unlike the Marxist-Leninist paradigm. Therefore the Romanian sociology aimed towards a semi-subterranean social reform, bottom-up, a reform focused on social sectors. Primit la redacție: ianuarie 2005 Romanian sociologists in Paris in the 1930s Sanda Golopenția Brown University In the following I will present
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
literare Înseamnă să ai, odată cu o Înțelegere profundă a realității, un sistem clar, luminos, de idei asupra problemelor specificei artei, tocmai ca o consecință a acestei Înțelegeri. Aceasta presupune o aplicare fermă și cât se poate de subtilă a Învățăturii marxist-leniniste În analiza materialului literar. Ceea ce nu e ușor de făcut (Ă). Critica literară nu-și poate exercita funcțiile, nu-și poate nici măcar justifica prezența decât prin prestigiul ei. Și ea nu poate reuși să-și afirme și să-și menție
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de făcut (Ă). Critica literară nu-și poate exercita funcțiile, nu-și poate nici măcar justifica prezența decât prin prestigiul ei. Și ea nu poate reuși să-și afirme și să-și menție prestigiul decât dovedind capacitatea de a aplica Învățătura marxist-leninistă, fără șovăire și cu consecvență În cele mai diafane probleme pe care le ridică opera literară. Foarte multe din observațiile preopinentei mele merită o atenție deosebită, se cuvin a fi sesizate, sub această lumină, tocmai pentru a dovedi că exagerările
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Ă). Trăsăturile acestea care indică un temperament ardent care-l silesc să scrie Într-o stare (Ă) robustă și limpede participare la „duduitul” fabricii. „Boema la modă” este doar una din coloanele generației tinere educate de Partid, În spiritul ideologiei marxist-leniniste, al luptei pentru construirea patriei socialiste. Debitul lui nesleit nu se poate consuma retoric În gol, el fierbe ca vinul În «buteliile pântecoase ce se Îngrămădesc la cramă». Poezia lui iese Înainte festiv: «cu brațele-ncărcate de poame și bucate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
său de a intui și de a simți realitatea, de a pătrunde aspectele multiple, mereu mai bogate ale vieții noi, clocotitoare și gigantice. Fără o temeinică pregătire ideologică lucrul acesta nu va fi posibil. Poetul trebuie să-și Însușească metoda marxist-leninistă nu ca un simplu act de asimilare intelectuală, ci trebuie s-o Înțeleagă și s-o trăiască În toată amploarea ei, În toate inepuizabilele ei posibilități. Numai atunci poetul timpurilor noi va izbuti să fie așa cum Îl cântă Maiakovski: Și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
artă, Împotriva „criziștilor” și a influenței ideologiei imperialiste. Tov. I. Vitner a insistat asupra diferitelor luări de poziție critice În presa noastră În special asupra studiului lui Sorin Toma Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei În care analizându-se În spirit marxist-leninist opera lui Tudor Arghezi se demască poziția reacționară a poeziei sale, trăgându-se concluzii valabile pentru decadența artei burgheze În general. (Ă). Dar printre cronicarii literari ai ziarelor și revistelor noastre, rămășițele vechilor concepții burgheze sunt Încă puternice. (Ă). Însăși
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a literaturii și să denunțe tot ce este Înapoiat și vătămător, tot ceea ce ține Încă critica literară sub influența ideologiei dușmanilor clasei muncitoare. (Ă). Ea a pus În lumină În critica noastră literară, nu simple erori de interpretare a Învățăturii marxist-leniniste, greșeli În aplicarea acestei Învățături a proletariatului revoluționar În domeniul atât de complex al literaturii, ci părăsirea pur și simplu a marxism-leninismului de către unii critici și Îmbrățișarea fățarnicei și dușmănoasei ideologii a burgheziei. Dezbaterea avută la CC al PMR s-
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
critica partidului. Noi toți de la Contemporanul, noi toți acei care lucrăm În domeniul criticii literare, trebuie să facem astfel ca să dovedim că această critică a partidului a devenit un bun de preț, al nostru, al tuturor. Fără o critică literară marxist-leninistă sănătoasă și bogată, literatura noastră nu va putea progresa. Fără critica partidului nu poate progresa nici critica literară și nici literatura. (Ă). Scriu aceste rânduri cu sentimentul că Contemporanul prin greșeala săvârșită a pierdut steagul fruntașilor În producția culturală - pe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
principiile unei estetici metafizice idealiste, nu putea furniza nici un fel de teorii precise pentru analiză. Cronica literară Însăși nu se compunea decât dintr-o Însăilare eclectică de impresii, desigur cu pretenții de principialitate. (Ă). Teoria revoluționară pe care, astăzi, estetica marxist-leninistă o pune la Îndemâna criticii literare, criticile metodologice științifice de care ea poate să se folosească, de astădată, prilejuiesc o dezvoltare a recenziilor critice, o Înflorire calitativă a lor, poate, până la identificare cu cronica literară. Rămîne o datorie numai a celor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
definim sarcinile determinate de momentul actual al dezvoltării statului nostru. În eventualitatea unei asemenea operații, punctele de plecare cele mai eficiente vor fi, desigur, discuțiile purtate În jurul acestor subiecte de către criticii sovietici, care au stabilit clar raportul existent Între estetica marxist-leninistă și critica actuală. «Estetica - spunea Rosenthal, inaugurând discuția de acum un an de la Academia de Științe Sociale de pe lângă CC al PC (b) al US - este baza teoretică a criticii noastre.» (Ă). Oprindu-ne asupra esteticii sovietice, (Ă) el afirma În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care se servesc - dar observațiile ajung pentru ilustrarea problemei ridicate, a insuficientei actualități a acestora, așa cum sunt alcătuite În prezent. Posibilitățile de reabilitare există, fără doar și poate (Ă). După o cercetare mai atentă a obiectului, după Însușirea principialității critice marxist-leniniste, Într-o măsură mai mare decât cea prezentă, posibilitățile de analiză vor crește indiscutabil și atunci, citind comentariile diferiților cronicari, de oriunde ar fi ei, nu vom mai scrie Între ghilimele «cronică», iar recenziile vor devenii ceea ce li se cere
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de registratură sau cum vreți să-i mai spuneți, s-a ivit și o «critică» pe măsură, de sterile sondaje orizontale: «abyssum invocat». ĂE trist când poeții nu citesc. Dar e și mai trist când nu citesc criticii. (Ă). Ideologia marxist-leninistă trebuie aprofundată nu numai de creatori, ci și de critici, care - Înzestrați cu armele ei - vor ajunge la echilibrul și seriozitatea, pe care, În clipele de față, le au doar câțiva dintre ei, cei care și-au asimilat cu adevărat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Vocabularul anului continuă să se dezvolte pe axa sa războinică, conturând imaginea unor oameni departe de calm, toleranță și bunătate: necruțător, Îmbâcsit, hâd, mîrșav, nefast, Înapoiat, Înnebunit, dușmănos, dăunător, bestial, șovăială (mic burgheză), neadâncirea (realității socialiste, a rolului partidului, Învățăturii marxist-leniniste, etc) impas, prăbușire, uneltiri, slugi, lachei, clică, năpârci, ploconire, călăi, trântori, titoiști, adormi (vigilența), a toci (critica), ațâțător, a stârpi, a lovi (fără șovăire, fără cruțare) a biciui, a servi frontul (muncii, păcii, socialismului, cultural), a deservi, resturile (mentalității), a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dezvăluind lupta dintre vechi și nou ca rezultat al contradicțiilor istorice de clasă, noi dezvăluim Însuși conținutul neștirbit, valabil, caratul strălucitor al acestor opere”. * Un „Îndreptar pus la Îndemâna acelora care ar dori să adâncească opera poetului sub unghiul unor criterii marxist-leniniste”, oferă Aurel Martin 8 Într-o biografie a principalelor contribuții În domeniu „de la 23 August Încoace”; din cele peste 120 mențiuni, jumătate apar În presa acestui an. Dar să Încheiem aceste notații despre cine, când și cum a fost transformat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]