324 matches
-
punct de vedere evolutiv, relația de ocluzie este rezultatul adaptării filo și ontogenetice. Filogenetic, întâlnim ocluzie intercalată la reptile, ocluzie intercalat-angrenată la marsupiale, ocluzie prin angrenare la simiene. La mamifere se realizează trei feluri de ocludare ce constituie stereotipuri de masticație specifice: prin tocare - când se realizează mișcări verticale, cuspizii fiind înalți, prin frecare - mișcări orizontale - cuspizii fiind aplatizați, prin propulsie la rozătoare. La ora se pot întâlni aceste stereotipuri de masticație în condiții de preponderență individuală: preponderent frecător, preponderent tocător
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
realizează trei feluri de ocludare ce constituie stereotipuri de masticație specifice: prin tocare - când se realizează mișcări verticale, cuspizii fiind înalți, prin frecare - mișcări orizontale - cuspizii fiind aplatizați, prin propulsie la rozătoare. La ora se pot întâlni aceste stereotipuri de masticație în condiții de preponderență individuală: preponderent frecător, preponderent tocător, intermediar. Cunoașterea stereotipului de masticație este importantă pentru refacerea parametrilor morfologici individuali. Ontogenetic, ocluzia cunoaște o evoluție continuă cu câteva etape distincte: rapoarte ocluzale în capac de cutie ale crestelor alveolare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se realizează mișcări verticale, cuspizii fiind înalți, prin frecare - mișcări orizontale - cuspizii fiind aplatizați, prin propulsie la rozătoare. La ora se pot întâlni aceste stereotipuri de masticație în condiții de preponderență individuală: preponderent frecător, preponderent tocător, intermediar. Cunoașterea stereotipului de masticație este importantă pentru refacerea parametrilor morfologici individuali. Ontogenetic, ocluzia cunoaște o evoluție continuă cu câteva etape distincte: rapoarte ocluzale în capac de cutie ale crestelor alveolare edentate ale sugarului; apariția frontalilor temporari determină prima stabilizare a mandibulei în sens antero-posterior
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
realizând maximum de contacte în relație de intercuspidare maximă și maximum posibil în relație ocluzală centrică, mandibula fiind în relație centrică față de craniu. CAPITOLUL 12 UNITATEA ÎNTRE MORFOLOGIE ȘI FUNCȚIE LA NIVELUL ARCADELOR DENTO-ALVEOLARE Funcțiile globale ale sistemului stomatognat sunt masticația, deglutiția, fonația și fizionomia. De asemenea, sistemul stomatognat poate fi solicitat și în alte activități funcționale, voluntare sau involuntare: -solicitări funcționale ocazionale, voluntare profesionale cum ar fi suflatul în instrumente muzicale, sticlăria; -solicitări funcționale ocazionale involuntare, inclusiv cu semnificație patologică
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
proprii ale sistemului stomatognat, denumite și obiceiuri vicioase. Acestea sunt bruxismul diurn sau nocturn, mușcarea părților moi periorale, suptul degetului, onicofagia, interpoziția limbii, respirația orală. Funcțiile sistemului stomatognat se realizează ca urmare a exercitării mișcărilor funcționale ale mandibulei. 12.1. Masticația are drept scop fărâmițarea alimentelor pentru a putea fi digerate și structurarea lor într-un bol pentru a putea fi înghițite. Cuprinde trei faze care constau în: - faza mecanică: incizia, sfărâmarea și triturarea alimentelor; - faza fizică: îmbibarea cu salivă; - faza
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
într-un bol pentru a putea fi înghițite. Cuprinde trei faze care constau în: - faza mecanică: incizia, sfărâmarea și triturarea alimentelor; - faza fizică: îmbibarea cu salivă; - faza chimică: digestie sub influența enzimelor salivare. Mișcările masticatorii intervin în fazele mecanice ale masticației astfel: - incizia se produce o singură dată, este “unică” pentru un aport de alimente. Pentru aceasta, prin acțiunile înlănțuite ale mușchilor, mandibula realizează protruzia prin ridicarea până la poziția cap la cap a incisivilor, incizia propriu-zisă și apoi glisarea în lungul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
multor mișcări înlănțuite ale mandibulei până când alimentele sunt prelucrate corespunzător pentru a forma bolul alimentar. Alimentele sunt împinse de către limbă inițial între premolari unde se produce sfărâmarea și apoi spre molari unde se triturează. O singură mișcare constituie ciclul de masticație. Proiectat pe un plan sagital (fig. 84) ciclul de masticație are formă de picătură realizată de punctul interincisiv conform mișcărilor: - din RIM are loc coborârea mandibulei simultan cu deplasarea ei laterală, spre partea activă. După realizarea unei distanțe interarcadice de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
pentru a forma bolul alimentar. Alimentele sunt împinse de către limbă inițial între premolari unde se produce sfărâmarea și apoi spre molari unde se triturează. O singură mișcare constituie ciclul de masticație. Proiectat pe un plan sagital (fig. 84) ciclul de masticație are formă de picătură realizată de punctul interincisiv conform mișcărilor: - din RIM are loc coborârea mandibulei simultan cu deplasarea ei laterală, spre partea activă. După realizarea unei distanțe interarcadice de aproximativ 20 mm, mandibula descrie o buclă de întoarcere care
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
unei distanțe interarcadice de aproximativ 20 mm, mandibula descrie o buclă de întoarcere care-i accentuează poziția de la - teralitate (5-6 mm față de verticală) și revine spre IM unde ajunge după ce a sfărâmat sau triturat alimentul. Parametrii medii ai mișcărilor de masticație pentru un stereotip de masticație intermediar sunt: -durata medie - 0,7 s din care 0,15 s sunt cu contact interdentar; -unghiul realizat de traiectoria de revenire cu verticala - 1 5 grade; -numărul ciclurilor de masticație diferă în funcție de individ și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
20 mm, mandibula descrie o buclă de întoarcere care-i accentuează poziția de la - teralitate (5-6 mm față de verticală) și revine spre IM unde ajunge după ce a sfărâmat sau triturat alimentul. Parametrii medii ai mișcărilor de masticație pentru un stereotip de masticație intermediar sunt: -durata medie - 0,7 s din care 0,15 s sunt cu contact interdentar; -unghiul realizat de traiectoria de revenire cu verticala - 1 5 grade; -numărul ciclurilor de masticație diferă în funcție de individ și de consistența alimentului; -amplitudinea mișcărilor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
medii ai mișcărilor de masticație pentru un stereotip de masticație intermediar sunt: -durata medie - 0,7 s din care 0,15 s sunt cu contact interdentar; -unghiul realizat de traiectoria de revenire cu verticala - 1 5 grade; -numărul ciclurilor de masticație diferă în funcție de individ și de consistența alimentului; -amplitudinea mișcărilor scade treptat pe măsura executării triturării; -normalitatea în masticație implică desfășurarea ei bilaterală. Unilateralitatea denotă un deficit al masticației. Reglarea masticației este reflexă, pe baza informațiilor tactilo-gustativo-kinestezice. Receptorii parodontali, prin intermediul reflexelor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
care 0,15 s sunt cu contact interdentar; -unghiul realizat de traiectoria de revenire cu verticala - 1 5 grade; -numărul ciclurilor de masticație diferă în funcție de individ și de consistența alimentului; -amplitudinea mișcărilor scade treptat pe măsura executării triturării; -normalitatea în masticație implică desfășurarea ei bilaterală. Unilateralitatea denotă un deficit al masticației. Reglarea masticației este reflexă, pe baza informațiilor tactilo-gustativo-kinestezice. Receptorii parodontali, prin intermediul reflexelor parodonto-musculare dirijează contracțiile musculare în conformitate cu caracteristicile sistemului stomatognat. Acest control reflex a permis individualizarea a trei stereotipuri de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de traiectoria de revenire cu verticala - 1 5 grade; -numărul ciclurilor de masticație diferă în funcție de individ și de consistența alimentului; -amplitudinea mișcărilor scade treptat pe măsura executării triturării; -normalitatea în masticație implică desfășurarea ei bilaterală. Unilateralitatea denotă un deficit al masticației. Reglarea masticației este reflexă, pe baza informațiilor tactilo-gustativo-kinestezice. Receptorii parodontali, prin intermediul reflexelor parodonto-musculare dirijează contracțiile musculare în conformitate cu caracteristicile sistemului stomatognat. Acest control reflex a permis individualizarea a trei stereotipuri de masticație: -stereotipul de tocare: mișcări verticale, un determinant morfologic format
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de revenire cu verticala - 1 5 grade; -numărul ciclurilor de masticație diferă în funcție de individ și de consistența alimentului; -amplitudinea mișcărilor scade treptat pe măsura executării triturării; -normalitatea în masticație implică desfășurarea ei bilaterală. Unilateralitatea denotă un deficit al masticației. Reglarea masticației este reflexă, pe baza informațiilor tactilo-gustativo-kinestezice. Receptorii parodontali, prin intermediul reflexelor parodonto-musculare dirijează contracțiile musculare în conformitate cu caracteristicile sistemului stomatognat. Acest control reflex a permis individualizarea a trei stereotipuri de masticație: -stereotipul de tocare: mișcări verticale, un determinant morfologic format din panta
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
implică desfășurarea ei bilaterală. Unilateralitatea denotă un deficit al masticației. Reglarea masticației este reflexă, pe baza informațiilor tactilo-gustativo-kinestezice. Receptorii parodontali, prin intermediul reflexelor parodonto-musculare dirijează contracțiile musculare în conformitate cu caracteristicile sistemului stomatognat. Acest control reflex a permis individualizarea a trei stereotipuri de masticație: -stereotipul de tocare: mișcări verticale, un determinant morfologic format din panta condiliană abruptă, curbe sagitale adânci, cuspidare accentuată, over-bite accentuat; unghiul format de axele condiliene este accentuat obtuz; -stereotipul de frecare: mișcări de lateralitate predominante cu un suport morfologic format
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
axele condiliene este accentuat obtuz; -stereotipul de frecare: mișcări de lateralitate predominante cu un suport morfologic format din: pante cuspidiene lente, line, curbe sagitale aplatizate, over-bite redus, unghiul format de axele condiliene fiind accentuat; -stereotipul intermediar. În final, procesul de masticație se realizează prin participarea: -articulației temporo-mandibulare, mușchilor mobilizatori și arcadelor dentare care asigură procesul mecanic de fărâmițare a alimentelor sub influența informațiilor tactilo-kinestezice; -limbii, care contribuie la deplasarea alimentelor în cavitatea orală la insalivarea acestora și formarea bolului alimentar. Mișcările
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
insalivarea acestora și formarea bolului alimentar. Mișcările ei se declanșează sub influența reflexelor tactilo-gustative; -palatului, care prin rugile palatinale participă la dispersia alimentelor moi și la nivelul lor se declanșează câteva reflexe tactilo-kinestezice. Clinic se examinează și se restaurează eficiența masticației. 12.2. Deglutiția este actul fiziologic legat inevitabil de masticație prin care bolul alimentar și saliva sunt împinse în stomac trecând prin faringe și esofag. Se deduce că deglutiția se execută pe parcursul a trei timpi: oral, faringian, esofagian, primul fiind
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sub influența reflexelor tactilo-gustative; -palatului, care prin rugile palatinale participă la dispersia alimentelor moi și la nivelul lor se declanșează câteva reflexe tactilo-kinestezice. Clinic se examinează și se restaurează eficiența masticației. 12.2. Deglutiția este actul fiziologic legat inevitabil de masticație prin care bolul alimentar și saliva sunt împinse în stomac trecând prin faringe și esofag. Se deduce că deglutiția se execută pe parcursul a trei timpi: oral, faringian, esofagian, primul fiind cel care ne interesează. Timpul oral al deglutiției are un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinte - os susținător și parodonțiul, prin poziția sa intermediară, joacă un rol fundamental. După direcția forțelor care acționează asupra arcadelor dentare, acestea se împart în: verticale și orizontale. Forțele verticale (fig. 89) sunt forțe de presiune și se declanșează în masticație și deglutiție. Intensitatea lor depinde de forța mușchilor ridicători, consistența alimentului și sensibilitatea parodonțiului. Forța musculară trebuie să fie eficientă în triturarea alimentului. Dacă acesta este prea dur apare durerea și se declanșează reflexul gingivo-parodonto-muscular care întrerupe contracția musculară. Dacă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
imprimă într-o primă fază caracteristicile contracțiilor musculare și ale dinamicii mandibulare. Dar și acestea sunt structurate și funcționează după tipar genetic, în funcție de condițiile impuse de ecosistem. Acești factori condiționali genetici și de mediu, prin constanța lor, individualizează stereotipul de masticație. Repetarea stereotipică a mișcărilor de masticație și deglutiție va determina uzura acestor fațete ale reliefurilor ocluzale care se opun libertății de mișcare multidirecțională a mandibulei. În acest mod; parametrii morfologici primari ai fețelor ocluzale și marginii incizale, se adaptează stereotipului
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
contracțiilor musculare și ale dinamicii mandibulare. Dar și acestea sunt structurate și funcționează după tipar genetic, în funcție de condițiile impuse de ecosistem. Acești factori condiționali genetici și de mediu, prin constanța lor, individualizează stereotipul de masticație. Repetarea stereotipică a mișcărilor de masticație și deglutiție va determina uzura acestor fațete ale reliefurilor ocluzale care se opun libertății de mișcare multidirecțională a mandibulei. În acest mod; parametrii morfologici primari ai fețelor ocluzale și marginii incizale, se adaptează stereotipului funcțional individual și capătă o nouă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a morfologiei dinților și arcadelor dentare. Inexistența atriției la peste 30 ani constituie anormalitate și exprimă ineficienta funcțională masticatorie. Poate fi cauzată de stări patologice cum ar fi: leziuni coronare, boli parodontale, malocluzii sau ceea ce se definește ca “stereotip de masticație leneș”. Se întâlnește la subiecții care consumă numai alimente moi, executând mișcări masticatorii nesemnificative prin ritm și intensitate. Atriția depinde de poziția dintelui pe arcadă, duritatea smalțului și calitatea implantării determinată la rândul ei de calitatea țesuturilor parodontale, numărul de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2 2.2. Deglutiția 3 2.3. Secreția salivară 8 2.3.1. Compoziția chimică a salivei 9 2.3.2. Mecanismul secreției salivare 10 2.3.3. Controlul secreției salivare 10 3. Digestia gastrică 13 3.1. Motilitatea gastrică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
reprezintă ansamblul fenomenelor prin care alimentele introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
introduse în cavitatea bucală sunt supuse transformărilor mecanice, fizice și chimice, având ca rezultat formarea bolului alimentar; pasajul acestuia din cavitatea bucală prin esofag în stomac se numește deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]