712 matches
-
lui Engels este mai semnificativ decât orice comentariu. Trecând peste lipsa unor concepte mai generale cu care să descrie cât mai precis tipul de determinism avut învedere, exprimarea lui Engels nu lasă însă nici o îndoială asupra fondului problemei: „Potrivit concepției materialiste a istoriei, factorul hotărâtor în istorie este, în ultimă instanță, producerea și reproducerea vieții reale. Nici Marx, nici eu nu am afirmat vreodată mai mult. Și dacă cineva denaturează această aserțiune susținând că factorul economic este singurul hotărâtor, preface teza
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al relațiilor sociale se răsfrânge asupra relațiilor de familie. Pe scurt, acesta este modelul teoretic explicativ elaborat de Marx. El cuprinde așadar enumerate principalele elemente componente ale societății, punctându-se totodată relațiile fundamentale de interdependență. Atunci când se vorbește despre strategia materialistă de explicație a societății, se are în vedere, în mod esențial, acest model teoretic, mult mai complex, decât teza simplă și, după cum am văzut, parțială a caracterului determinant al existenței sociale asupra conștiinței sociale. Istoria societății apare într-o nouă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să exprime specificitatea sa față de celelalte „filosofii”. Engels și, În special, Lenin au contribuit la acreditarea estimării că teoria lui Marx este o „filosofie”. Câteva caracteristici fundamentale Îi erau atribuite filosofiei marxiste exprimate În Însăși titulatura ei: e o filosofie materialistă și este dialectică (Marx lansase metoda dialectică prin prelucrarea teoriei lui Hegel); și, În fine, inevitabil, aplicarea acestei filosofii globale asupra societății a fost etichetată „materialism istoric”. Din textele extrem de influente ale lui Marx, Engels și Lenin a fost extrasă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
însăși natura lor, iar curiozitatea lui științifică era nelimitată. Opera lui Mendeleev este continuată în cele mai diverse domenii de un mare număr de oameni de știință. El a fost cel care a tradus în viață și a apărat concepția materialista asupra lumii. B
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
care i-a fost specifică: de la ideile, formele, procesele și structurile tradiționale ale economiei, societății, culturii și politicii feudale la cele care vor consacra ulterior în forță societățile moderne prin industrialism economic, secularism cultural, raționalism cognitiv, birocratism organizatoric, individualism, valori materialiste, naționalism identitar sau globalism inter-național. Numai că modernitatea nu s-a oprit aici. Parcă pentru a nu-și trăda opțiunile inițiale, pe care până și originile lingvistice ale termenului modern le relevă (de la adverbul latin modo - „chiar acum”, „recent”), modernitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
el și-a afirmat contribuția la construcția uriașului cosmos al ordinii economice moderne. Capitalismul apare astfel odată cu și ca urmare a influenței exercitate de valorile morale ale puritanismului și ascetismului creștin. Acestea au fost convertite, adică secularizate, în forma valorilor materialiste ale maximizării profitului, ale acumulării și investirii. Valorile secularizate fac burghezul să fie preocupat mai mult de lumea materială decât de cea spirituală, pentru a dobândi bogăție în această lume, și nu doar pentru a se salva pentru lumea de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai influenți ai societății moderne industriale, Pareto și Weber, s-au referit la aceeași problemă a valorilor morale împărtășite de omul modern, comparându-le pe cele religioase cu cele asociate cu modul rațional de viață. Ambii au exclus explicațiile exclusiv materialiste bazate pe raționalizarea economică a comportamentului individual sau social. În acest sens, Pareto s-a preocupat de conflictul dintre raționalitatea economică și iraționalitatea conduitei umane, care, oricât ar fi de irațională științific, se dovedește eficientă și utilă social. Weber a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rândul său, a fost analizată cu referire la anumite instituții sau seturi instituționale: industria și industrialismul, birocrația și raționalitatea administrativă a statului național, relațiile de proprietate, distribuție și consum din societatea capitalistă, drepturile și libertățile individuale și democrația, valorile culturale materialiste și raționaliste, separarea formală a sectorului „public” de cel „privat”. Societatea indistinctă, privită ca totalitate, a fost treptat analizată cu referire la instituțiile și procesele specifice economiei, politicii, culturii și structurii sociale. Modelul analitic dominant a fost unul de tip
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la problematica tranziției. Numai că, evident, au în vedere o cu totul altă tranziție, întrucât transformările vizate sunt diferite. Ele se referă la acea tranziție a modernității de la societatea industrială la cea postindustrială (sau la societatea cunoașterii) sau de la valorile materialiste la cele postmaterialiste. Distingând între aceste două categorii de lucrări despre două tranziții diferite, dar contemporane, întrebarea pe care o pun este următoarea: există vreo legătură între analiza tranziției postcomuniste și cea consacrată tranziției societății industriale către cea postindustrială? Răspunsul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
factori economici [...]. Este mult mai dificil de controlat efectele războaielor, revoltelor civile, colapsului unui regim sau al altor tipuri de insecuritate politică. Căderea unui regim politic se asociază și cu tulburări economice care sporesc insecuritatea și potențează astfel importanța valorilor materialiste. Iar căderea comunismului este explicabilă și de factori economici, culturali sau politici, cum ar fi dorința de libertate a expresiei, autodeterminarea sau contestarea autorității. De aceea, Inglehart a putut afirma că... ... foarte probabil, postmaterialiștii au participat mult mai mult decât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sens și ele au fost evocate în destule lucrări publicate. Astfel, Dumitru Sandu prezintă în mod detaliat date empirice și analize teoretice care confirmă existența unor dezvoltări și opțiuni valorice specifice tranziției postcomuniste românești și care sunt asociate când epocii materialiste a modernității, când epocii ei postmaterialiste. Totuși, când ne aplecăm asupra altor analize de la noi ale tranziției, putem observa cum operează un gen de ideologie implicită a superiorității culturale a societăților europene occidentale sau a celor transatlantice și a cetățenilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fel predicția ca „soarta României ar fi fost decisă pentru mulți ani”. Vremea din urmă, cu caracteristicile ei, probează că predicția lui Pasti nu s-a confirmat. Întârzieri s-au produs, căderi și perpetuări ale penuriei și insecurității asociate epocii materialiste sau chiar celei tradiționale de dezvoltare au avut loc, dar în același timp s-au conturat cu claritate și dezvoltări specifice epocii postindustriale în economie sau politică, în cultură sau în societatea civilă. Ca atare, cele două tranziții pe care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
constituirea asociațiilor de interese schimbătoare Agenții (actorii) în societate Societatea bazată pe asemănarea agenților (actorilor) Societatea bazată pe diferențierea individuală Individualizarea reflexivă Economie Piața capitalistă și economia autarhică Societatea industrială Societatea postindustrială Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Nouvelles Sociologies, Nathan Université, Paris, 1995, pp. 13-61. J.-F. Lyotard, op. cit., p. 11. Cf. Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, Editura All Educational, București, 2000. În 1971, R. Inglehart publică primul său articol consacrat trecerii de la valorile materialiste la cele postmaterialiste („The Silent Revolution in Europe”, American Political Science Review, 4, 1971, pp. 991-1017), urmat mai târziu de un volum (The Silent Revolution: Changing Values and Political Styles, Princeton University Press, Princeton, 1977). În 1973, Daniel Bell publică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
se multiplice cu rapiditate. Termenii folosiți pentru a defini noua tranziție sunt numai aparent diferiți. R. Inglehart, de exemplu, se referă mai ales la schimbările din cultură și din sistemele de valori, astfel că pune accentul pe tranziția de la valorile materialiste la cele postmaterialiste. Totuși, așa cum vom vedea, el consideră că valorile postmaterialiste corespund postmodernității, pe când cele materialiste sunt tipice modernității. De aceea, cuplul materialist-postmaterialist este sinonim cu modernitate-postmodernitate. Pentru alții, cum ar fi D. Bell, esențială este trecerea de la industrialism
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
organice și romantice ale ordinii și schimbării sociale, aflate în spectaculos reviriment după anii 1880 și dominante, în versiunile lor radicale (apocaliptice, mesianice, anarhiste - de stânga ca și de dreapta), după Primul Război Mondial - pe de o parte - și modelele materialiste și raționaliste - pe de altă parte 7. La nivel structural și istoric, Tönnies evidențiază trecerea tendențială de la familie/sat/oraș, economie preponderent agrară și viață politică locală către metropolă/stat național, comerț și industrie; la nivel psihosociologic (unghi predilect al
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
artistică, participând prin indicații prețioase la efortul creatorilor de a cunoaște cât mai bine realitatea socială, fiind pe lângă aceștia prima interpretă a cerințelor maselor de oameni ai muncii. Având sarcina de a studia și de a duce mai departe teoria materialistă de oglindire prin artă a vieții sociale, ea are datoria de a traduce această datorie În practică, de a da soluții concrete problemelor ivite În procesul de creație. Aceasta presupune din partea criticii urmărirea unui singur scop principal, acela ca opera
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
alunecat pe panta apolitismului. Pentru a răspunde cerințelor oamenilor muncii de la noi, pentru a Îndruma cu folos creația artistică și literară, critica trebuie să se călăuzească după ideologia revoluționară a marxism-leninismului. Această ideologie presupune judecarea unei opere literare după criterii materialiste, relevarea măsurii În care această operă reflectă realitatea, a modului În care ea reușește să contribuie la Însuflețirea clasei muncitoare În lupta pe care o duce. Pozițiile obiectiviste, estetizante, Îndepărtează pe critic de la marile obiective pentru care militează arta și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
partid (opus apolitismului și principiului estetic); caracterul revoluționar (opus neutralității În artă, lipsei de combativitate ideologică și literaturii neangajate); umanismul socialist (opus imperialismului și capitalismului „putred”); caracterul popular (opus ermetismului, elitismului, subiectivismului, evazionismului ș.a.); viziunea r-s bazată pe filosofia materialistă (opusă celei idealiste, identificată Îndeosebi În „decadentism” și modernism - cele două fețe ale „putrefacției” culturii burgheze). Desconsiderarea, negarea finalității estetice a operei, au dus la nașterea unei literaturi autarhice, sufocată de șabloane tehnice, de constrângeri ideologice, uniformă și repetitivă În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o dădeam eu lucrului și micimea acestui lucru. Așadar, debutul meu literar a fost... critica literară agresivă! În aceeași vară, împreună cu amicii mei Mușoiu și Vaian, și cu colaborarea altor tineri, am scos o revistă bilunară. Revista era socialistă, ateistă, materialistă, realistă, - în sfârșit revoluționară în toate direcțiile. Am scris cugetări, poezii în versuri și în proză, și traduceri din Zola și filozoful popular materialist Büchner. Cugetările erau relative la Dumnezeu, la materie, la spirit, la socialism, la amor, la prietenie
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
universului ar impune drăgăstoasă solidaritate, nu ura și indiferența care domină (65). Dacă omul ar avea perspectiva morții, dacă ar fi mai filozof, precizăm noi, conflictele, insultele ar dispărea (117). Pentru a susține inutilitatea demersurilor ameliorative, Ibrăileanu avansează o idee materialistă. Originea noastră e privativă, deoarece ne tragem din "isterica și libidinoasa maimuță" și nu din "generosul și obiectivul elefant" (118). Și la Chamfort gasim un gând asemănător: Omul e nefericit, fiindcă nu are instinctul ori mândria elefantului, care nu se
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
orânduirea economică, este baza pe care se înalță suprastructura politică, Marx a acordat o deosebită atenție studierii acestei orânduiri economice“. Capitalul, este nu numai opera economică fundamentală a lui Marx, ci și o importantă operă filozofică, o aplicare a dialecticii materialiste, la studiul societății umane. Marx analizează contradicțiile capitalismului, înlănțuirea și dezvoltarea lor, transformarea contradicțiilor, din factori de dezvoltare ai capitalismului, în factori ai negării și desființării sale. El aplică la studiul formațiunii capitaliste, logica dialectică, și cu deosebire metoda ridicării
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Păi, tocmai că depindeai, Mirelo, acum îl vroiai doar pentru tine, cu mai mult foc decât altă dată. N-ar mai fi prididit spunându-i că ea nu e vaca aia de nevastă-sa, țăranca aia frigidă și parvenită și materialistă de nu se poate, care doarme pe ea și habar n-are să-i ofere ce-i trebuie unui bărbat. Păi, cum dracului, ea, una, nu se compară, așa că nu mai are rost s-o lungească și s-o lălăiască. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Ne făcuserăm și un grup de prieteni... Avea o inimă de aur, numai că trebuia să ai tact, era coleric și se înfuria repede... He-he, îndrăcită ai mai fost tu la viața ta, îi zicea ea în gând. Îndrăcită și materialistă, și pentru tine, și ai știut mereu cum să cazi în picioare ! Ce noroc are unele-n viață, își zicea în gând. A țâșnit în spatele ei ceva, se-ntoarce repede, și inima mai să-i sară din piept : — Ptiu, drace
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai scotea nicio vorbă. Și prefăcuta de Ivona asta voia să vază : poate să scoață sau nu de la cec banii babii și să-i treacă pe numele ei și-a lu bărba-su ? Aici se-nțelesese ei, Tanda cu Manda, e materialistă Ivona, materialistă și cărpănoasă, d-aia mă și pusese să-ntreb. D aia, cum ajungeam lângă fotoliu ei, o-ntrebam : — ...ce, nu mă mai cunoașteți ? Și madam Ioaniu se zgâia la mine cu ochii sticloși. Avusese ochii albaștri-albaștri, da de la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]