333 matches
-
Platon, înscrie pentru Huși numai 2127, datorată fluctuației în rândul „oamenilor fără căpătâi”. Acum sunt înregistrați 352 birnici (din care se scad 34 slujbași volnici). Alte categorii supuse dărilor erau: 29 bejenari hrisovoliți, apoi urmează treptele "privileghete" cu dare: 17 mazili, 18 ruptași, 58 rupte de Vistierie, 254 negustori creștini și 26 evrei, 322 meșteri creștini și 20 evrei, 364 calfe la creștini și 71 la evrei, 156 căpătăieri, 71 nevolnici, 220 văduve (în total, 1978). Din categoria celor scutiți de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar alta s-a deplasat spre sate, în căutare de hrană. În asemenea împrejurări, în 1849, populația Hușilor a ajuns la 1.900 de capi de familie (Anexe, grafice, fig. 6). Locuitorii erau repartizați astfel: 397 birnici, 25 bejenari, 110 mazili, 395 patentari (negustori), 475 meșteri, 56 dezrobiți, 151 căpătăieri, 300 nedajnici. Deci, la jumătatea secolului al XIX-lea, procesul de migrare de la sat către orașe se intensificase, iar numărul mare de negustori și meșteri atestă o bogată activitate productivă și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
obștești: 15 slujitori bisericești, 4 privilegiați; în total, erau înregistrați 188 locuitori. În 1875, Broștenii aparțineau Episcopiei și făceau parte din ținutul Fălciu, ocolul Prut. Satul avea biserică, iar populația era alcătuită din: 2 preoți, 1 diacon, 2 dascăli, 3 mazili, 17 bejenari, 8 nevolnici, 1 vătaf, pe lângă moșiile Pogănești, Epureni, Hondriceni ș.a., cu un număr de 401 locuitori. Cornii, situat la nord de târg, s-a format treptat ca sat. Ștefan cel Mare a dispus așezarea coloniștilor husiți pe moșia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
poloneză. În suita lui erau doamna Casandra, soția, cei șase copii (Constantin, Antioh, Matei, Șerban, Maria, Smaragda) și câțiva boieri credincioși (Ion Neculce, cronicarul și principalul sfetnic al domnului, Pavel Rugină, Savin, Luca, Mirescu, oșteni de rând, țărani liberi și mazili). „Ei vor forma trista curte - remarca Nicolae Iorga - veșnic nemulțumită și la urmă împrăștiată, a unui exil fără sfârșit”. Domnitorul s-a stabilit, în cele din urmă, în orașul Harkov, unde, grație ucazului primit de la țarul Petru, va purta titlul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la 11 ianuarie 1847, să aducă înapoi pe cei șapte fugari: „Noi prin contractul de posesie suntem îndatorați ca numărul locuitorilor pe care l-am găsit pe moșie, să-i dăm la eșirea din posesie, proprietății”. La 15 ianuarie 1848, mazilii din Băsești-Fălciu se plâng Isprăvniciei că șapte dintre ei au fugit și de aceea strâng cu mare greutate birul de la dânșii, „iar slujbele ce-i ajung a face tocmim noi oameni în locul lor și le plătim de le fac [...] și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
șapte dintre ei au fugit și de aceea strâng cu mare greutate birul de la dânșii, „iar slujbele ce-i ajung a face tocmim noi oameni în locul lor și le plătim de le fac [...] și de la dânșii nu putem scoate nimic”. Mazilii din Deleni-Fălciu reclamau la Isprăvnicie, în ianuarie și februarie 1847, că din satul lor au fugit patru oameni. Rezoluția oficialităților obliga la plată pe cei rămași, până la aducerea fugarilor: „veți plăti darea lor ... ca și până acum ... rămându-vă dreptate a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fugarilor: „veți plăti darea lor ... ca și până acum ... rămându-vă dreptate a vă despăgubi de la ei când se vor găsi sau din cele ce le va fi rămas în urmă: casă, vii sau părți de pământ ca niște răzeși”. Un mazil a fugit din Bunești-Iași la Bumbăta-Fălciu, alții au fugit din Cotoroaia-Tutova la Isaia-Fălciu și din Șuletea-Fălciu la Roșcani. Cum era firesc, autoritățile s-au preocupat de returnarea fugarilor, identificați după notațiile din dosare speciale. Pentru căutarea lor, erau trimiși reprezentanții
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
luate de proprietari, s-au stabilit în târguri, dar au fost alungați. Pichetele de soldați din miliție, așezate la distanțe mari, nu puteau asigura un control permanent și eficace. De aceea, cel puțin în perioadele critice, paza era întărită cu mazili, obligați să facă cu schimbul, câte 15 zile de serviciu pe graniță și chiar cu locuitori ai satelor; aceasta, mai ales în timpul iernii, când apa fiind înghețată, trecerea de pe un mal pe altul se putea face fără dificultate. La 9
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pribegit. La 27 decembrie 1847, Departamentul Trebilor Dinlăuntru comunica Isprăvniciei ținutului Fălciu că „cu prilejul înghețării apei Prutului, din unele sate aflătoare pe graniță pribegesc lăcuitorii dincolo”. Pentru a împiedica trecerea Prutului, autoritățile ordonau ca Isprăvnicia „să întărească paza cu mazili vrednici, să siguripsască pe lăcuitori prin închezășluiri unii cu alții și să aibă neadormită priveghere asupra urmării lor ca să nu probegească cumva căci la așa întâmplare ea va fi răspunzătoare”. În urma acestui ordin, Isprăvnicia a întărit paza cu 35 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
vrednici, să siguripsască pe lăcuitori prin închezășluiri unii cu alții și să aibă neadormită priveghere asupra urmării lor ca să nu probegească cumva căci la așa întâmplare ea va fi răspunzătoare”. În urma acestui ordin, Isprăvnicia a întărit paza cu 35 de mazili și, la începutul anului următor, a dat dispoziții severe privighetorilor de ocoale să iscodească localnicii pentru a culege informații și a preveni fuga de pe moșie: „cu necontenire prin satele de pe graniță, cu deșteaptă luare aminte și priveghere a nu să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu necontenire prin satele de pe graniță, cu deșteaptă luare aminte și priveghere a nu să face vreo pribegire ... trăgând pe sub cumpăt știința fieștecăruia din tot satul de nu cumva să sfătuiesc între dânșii întru aceasta”. Autoritățile au decis desemnarea unui mazil sau a unui privilighet pentru această slujbă importantă: „a să purta și sară și noapte, precum au mai urmat [...] care să fie datori a raportui stăpânului de moșie sau posesorii și vechil ce vor fi prin sate”. Raportul Isprăvniciei Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Filipeni fiind asemenea multor altele o reuniune de rude. Presupunem că atât Filipaș cât și urmașii săi au avut calitatea de boieri, care au putut să rămână făr dregătorie, locuind la moșie, transformându-se, din punct de vedere social, în mazili, neamuri și răzeși. Faptul că acest Gavril Dunavăț stăpânește moșia în devălmășie, nu trebuie să surprindă. Au fost și moșii boierești stăpânite răzeșește, fără să se știe cu precizie unde este partea fiecăruia. Satul în care au locuit Gavril Dunavăț
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Principate române și intenționaser să le anexeze, din moment ce obținuseră victoria împotriva Părții Otomane în războiul dintre 1768-1744, încheiat cu pacea de la Kuciuk- Kainargi Administrația militară din Bucovina a pregătit „nemțește” depunerea jurământului: ofițeri și funcționari, însoțiți de câte un român mazil care vorbea și limba germană, mergeau din sat în sat și adunau la biserică pe toți locuitorii cărora li se citea textul jurământului după care fiecare jura credință și supunere. în capitala provinciei, la Cernăuți, jurământul a fost citit de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuitorii cărora li se citea textul jurământului după care fiecare jura credință și supunere. în capitala provinciei, la Cernăuți, jurământul a fost citit de boierul Ilie Herescu și a fost semnat, în mod simbolic, de 29 boieri, 11 preoți, 103 mazili, 109 ruptași și alte persoane. S-a întâmplat și o „defecțiune” la depunerea jurământului: preotul Andrei Erik din Udești, împreună cu tot poporul adunat la biserică a refuzat să depună jurământul de credință și supunere pe motiv că s-a jurat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Paști), când primea pâine, fructe, un caier de in sau cânepă (tort). Așa cum îi găsim în recensământul rusescă din 1774, popii nu plăteau bir, fiind scutiți alături de nevolnici, femei vădane, dar și de vornicul satului și de alții, scutiți, mazili (dovedit cu acte că era descendent din boieri). Fiii popilor erau impuși la bir în rând cu „ruptașii”, cei care negociau cu visteria țării suma datorată, iar feciorii de diaconi erau puși la bir în rând cu țăranii.în schimb
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Slobozia. Erau scutiți, prin efectul unui drept străvechi, preoții, diaconii, vornicii, vătămanii, alături de toți cei săraci, nevolnici și cei care nu erau considerați capi de familie. Toată suma caselor este 32, din care 12 sunt scutiți: 1. Constantin Vătămanu, mazil 2. Popa Ioniță, preot 3. Lupu,diacon 4. Catrina Diaconița,văduv 5. Antonia, bab 6. Sandul Șchiopul, nevolnică 7. Vasili Ionete, Șchiop,nevolnică 8. Andronică Ciuntul, nevolnică 9. Ariton Rusu, vornică 10. Grigore Bârgul,vătăman 11. Ion ... nevolnică 12. Enea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suma datorată și nu pe sferturi. Țăranii liberi, răzeșii, erau datori domniei cu multe alte dări în natură, din cereale, din vite, din vin, din oi, toate strânse de oamenii desemnați de domnie, prin intermediul boierului din zonă, de regulă dintre mazili, sau chiar dintre răzeși. În epoca modernă, privighetorul de ocol (un fel de subprefect) ordona mazililor să strâng dările pe sferturi, plătite în moneda care circula atunci: galbeni, carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-o poruncă a isprăvniciei ținutului Tecuci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în natură, din cereale, din vite, din vin, din oi, toate strânse de oamenii desemnați de domnie, prin intermediul boierului din zonă, de regulă dintre mazili, sau chiar dintre răzeși. În epoca modernă, privighetorul de ocol (un fel de subprefect) ordona mazililor să strâng dările pe sferturi, plătite în moneda care circula atunci: galbeni, carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-o poruncă a isprăvniciei ținutului Tecuci adresată privighetorului ocolului Berheci, Grigore Popa, se face cunoscut ciohodarului răzeșilor Antohești, din satul Oțelești, că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vornicul era omul de încredere al boierului, fiind atunci însărcinat mai mult cu acțiuni polițienești și cu menținerea ordinii. Pentru satul Fruntești cu 32 de case, între cei 12 scutiți sunt: Ariton Rusu, vornic, Grigore Bârgul, vătăman și Constantin Vatamanu, mazil, pe care-l găsim în documente îndeplinind diverse slujbe administrative. „Dajdia mazililor” (birul, banii pentru plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu acțiuni polițienești și cu menținerea ordinii. Pentru satul Fruntești cu 32 de case, între cei 12 scutiți sunt: Ariton Rusu, vornic, Grigore Bârgul, vătăman și Constantin Vatamanu, mazil, pe care-l găsim în documente îndeplinind diverse slujbe administrative. „Dajdia mazililor” (birul, banii pentru plata tributului către înalta Poartă, era mai ușoară decât a răzeșilor și a țăranilor, în cazul în care nu erau scutiți pentru slujbele îndeplinite. și pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nostru, Toader Boca, că dealurile din Moldova, din stânga râului Siret, produce grâu de calitate superioară. în timpurile vechi, de dinaintea lui Al. I. Cuza, funcționa un fel de poștă, cu călăreți și surugii, care duceau veștile până la Constantinopol. Pentru plata poștei, mazilii erau obligați la o dare numită „Darea menzilului” darea pentru poștă, pentru curierat. Poșta a fost organizată după Unirea din 1859, când se aplică pe timbru (Capul de bour), pe scrisori s-a menținut multă vreme. Despre funcționarea poștei în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care-și ducă traiul în agricultura postdecembristă. Totuși, atunci când, în grădina lui Aristotel Ciută, am stat de vorbă cu câțiva bătrâni ai satului (21 august 2009), au tresărit când leam spusă că ei se trag din răzeși și nu din mazili, cum greșit le spuneau locuitorii din fostele sate de clăcași. Căsătoriile mixte care erau o raritate, sau nu erau deloc, acum au devenit ceva obișnuit. Am găsit un Ignătescu care stă lângă școala din Fruntești. XI. 4 Perioada postdecembristș. Perspective
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin năuri... și mi s-a făcut așa deodată parec-aș fi mers la Suceava și parecă eram tânăr și mi-or venit în minte câte toate din tinereța cea deșartă - și cum am venit acasă mi-a deschis poarta Buzdugan mazilul, care s - a-ntîmplat să fie la mine. Ne-am pus la o vorbă la un păhar de vin și ne-am adus aminte de toate celea. Veni vorba despre Marioara doamna și despre prunc și zise el că tot n-
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o turmă ș-un păstor. Și el nu glumea de fel, vorbea c-un fel de convingere adesea urâcioasă despre planurile lui. Oameni de aceștia pe vremea aceea nu erau tocmai rari. Domnia o visa pân și cel din urmă mazil după căderea fanarioților, mai ales cugetând la ușurința - se-nțelege că anecdotică - a unei asemenea eventualități. Îmbla vorba adică cumcă turcii alesese pe Sandul Sturza - care între cei 7 trimeși era cel mai nensemnat - de domn al Moldovei numai pentru că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
așa cum este prezentată de Iacov Antonovici (1) în monografia mănăstirii Florești. în 1824, paharnicul, apoi banul Nicolae Sion, se jeluiește lui Vodă că, luând în arendă Floreștii și alte moșii „greco-mănăstirești”, l-a însărcinat, la rândul său, pe Ștefan Ciocan Mazil cu „căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru 500 de chile de var și le-a dat înainte banii pentru 400. Meșterii respectivi au făcut doar o parte din cantitatea promisă, s-au întovărășit cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]