333 matches
-
ce am la Iordachi, și eu să hiu slobod și mântuit de curtenie și să le dea Dumitrașco sama de curtenia mea"». (Iorga, Op.cit., V, p.16) Slujbașii domnești până în 1832 formau o categorie fiscală distinctă de a țăranilor și mazililor, dar situația lor, adesea, depindea tot de măsurile luate de domni. Vornicii de poartă erau scutiți de bir și în plus li se acorda, de slujbă, câte un străin, scutit de orice obligații fiscale. Omul destinat slujbei la slujitorii domnești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
237, p. 714). După 1832, în perioada Regulamentului Organic, până la 1858, birul a devenit o dare personală, individul plătea o sumă fixă de 30 lei pe an, de la această îndatorire fiind scutiți să plătească boierii aflați în funcție, iar neamurile, mazilii și preoțimea trebuiau să plătească o dare în natură care se numea dajdie. Pentru scutirea de bir neamurile și mazilii trebuiau să primească de la vistierie „cărți gospod", dovezi și patente speciale. Unii dintre ei obțineau scutiri și reduceri ale dajdiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sumă fixă de 30 lei pe an, de la această îndatorire fiind scutiți să plătească boierii aflați în funcție, iar neamurile, mazilii și preoțimea trebuiau să plătească o dare în natură care se numea dajdie. Pentru scutirea de bir neamurile și mazilii trebuiau să primească de la vistierie „cărți gospod", dovezi și patente speciale. Unii dintre ei obțineau scutiri și reduceri ale dajdiei și pentru vin, porci, stupi, produse. Se subînțelege că în locul impozitelor directe și indirecte pe care le plăteau locuitorii satelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și se executau și lucrările de interes public în localitate. Gestiunea cutiei obștii era încredințată unui comitet format din șase persoane: vornicul, preotul și 4 săteni aleși. Sarcina strângerii birurilor revenea vornicului care depunea sumele încasate la isprăvnicie. Apoi dintre mazili era aleasă o persoană care s-a ocupat de strângerea birului în numele vornicului. Ea se numea dajdier și nu era plătită. După 1864 în fiecare comună exista un casier comunal, numit mai târziu agent fiscal, iar la un grup de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fel de bani achitau oamenii taxele pe animale, dar și critici pe care le face autorul lui Mihai Racoviță pentru că în cea de-a doua domnie a lui adusese în țară un „alt obicei nou", care „nu mai fusese", boierimea, mazilii și mănăstirile aveau de dat „deseatină de stupi și de mascuri câte doi potronici", deși acest soi de bani erau tot mai rari, deoarece după anul 1500 „bănăria scotea exemplare" tot mai puține, asprii turcești fiind atunci în căutare, semn
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rămas să dea dascălului de la școala elenească din prima domnie" (N. Iorga, St. și doc., VI, p. 411). Însuși Neculce spune despre Constantin Mavrocordat că „au mai întărit școlile", „au mai făcut școli de învățătură", „au dat de știre tuturor mazililor în toată țara, ca să-și aducă copiii la învățătură de școli, ca să învețe orice limbă le va fi voia, pentru ca să se afle oameni învățați și în pământul nostru al Moldovei", „iar dascălilor să li se dea plată din visteria domnească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la cele din capitală, cât și de la Episcopii". Școlile deschise după 7 iulie 1749 erau puse sub supraveghere a câte un preot, unde erau chemați să meargă „copiii prostimii", fiind vorba despre un învățământ elementar, cu caracter religios. Copiii de mazili, de negustori și fii ai breslașilor, puteau să „zăbovească la învățătură timp de 9 ani, iar cei de preot până la 20 de ani și mai mult", ceea ce se înțelege că, pe lângă clasele elementare, în acele școli existau și clase medii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1840, se arăta că vorniceii sunt aleși de „grămada satului" dintre cei „cu frica lui Dumnezeu", sârguitori să aleagă și ei pe privighetorul ocolului. Privighetorul era ales de vorniceii din ocolul care avea vacant postul respectiv, dintre fruntașii boerinași, neamuri, mazili, proprietari de avere nemișcătoare, pentru ca în caz când se întâmpla ceva rău să fie de unde răspunde pentru paguba produsă, cunoscut fiind că nealegerea unui astfel de bărbat ar afecta nu atât banii visteriei cât mai ales „avutul vostru, că aveți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să fie înregistrat cu numele Ștefan Stanciul, ceea ce dovedește, că mocanu nu era un nume de familie în 1820 și nici mai târziu, motiv pentru care, explică cercetătorul, a ortografiat apelativul cu inițială minusculă. La fel, Grigori sân Ursul, feciorul mazilului Ursu zăt Eni Buhăescul este recenzat în 1838 ca Grigori Ursu. De asemeni, semnalează și maniera în care au fost înregistrați în catagrafiile din 1838 și 1845 noii birnici proveniți din tinerii căsătoriți, aceștia fiind identificați, de regulă, prin sintagma
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
DIN TOLBA POȘTAȘULUI Printre ultimele scrisori primite este poezia dnei dr. Margareta Olaru din Onești. Este fiica profesorului Simion Harbore din neam de mazil din satul Cotigenii Mari, din apropierea Nistrului sorocean. Prof. Harbore a scris despre satul său și despre luptătorul național Simion Murafa, participant de frunte la actul Unirii Basarabiei, în 1918. O culegere de cântece folclorice s-a pierdut în timpul refugiului din
Din tolba poștașului. In: Curierul „Ginta latină” by Margareta Olaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2249]
-
I-VIII nr. 1 sat Tetoiu, com Tetoiu Reabilitare 50 2749 60 Școala cls. I-VIII sat Țepești, com Tetoiu Reabilitare 50 2750 61 Școala cls. I-VIII Otetelișu, oraș Bălcești Reabilitare 92 2751 62 Școala cls. I-VIII sat Mazil, com. Sutești Reabilitare 100 2752 63 Școala cls. I-VIII sat Verdea, com. Sutești Reabilitare 50 2753 64 Școala cls. I-VIII com. Măldărești Reparații capitale 450 2754 65 Școala cls. I-VIII sat Orlești, com Orlești Reparații capitale 300
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Călărași, satul Pitușca. (1.303/2009) 49. Vîrlan Oleg, fiul lui Gheorghe și Efrosinia, născut la data de 21 decembrie 1972 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Mazililor nr. 29. (5.542/2003) -----------
ORDIN nr. 2.936/C din 27 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216824_a_218153]
-
402/2003) 127. Mardari Oleg, fiul lui Dumitru (născut la 2.11.1935 în localitatea Chișinău) și Raisa, născut la data de 5 ianuarie 1969 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Str. Mazililor nr. 32. (9.455/2003). 128. Marinov Ala, fiica lui Sacaliuc Nadejda (născută la 8.03.1913 în localitatea Novoselița), născută la data de 24 mai 1951 în localitatea Taraclia, județul Taraclia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
ORDIN nr. 2.491/C din 26 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203394_a_204723]
-
Cioboți, Drăgioiu, Nicolești, Stoicănești Comuna Orlești Sate: Orlești, Aurești, Procopoaia, Scaioși, Silea Comuna Pesceana Sate: Pesceana, Cermegești, Lupoaia, Negraia, Roești, Ursoaia Comuna Prundeni Sate: Prundeni, Bărbuceni, Călina, Zăvideni Comuna Scundu Sate: Scundu, Avrămești, Blejani, Crângu Comuna Șutești Sate: Șutești, Boroșești, Mazili, Verdea Comuna Ștefănești Sate: Ștefanești, Condoiești, Dobrușa, Șerbănești Comuna Șușani Sate: Șușani, Râmești, Stoiculești, Sârbi, Ușurei Comuna Voicești Sate: Voicești, Tighina, Voiceștii Din Vale Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Orașul BREZOI Localitate componentă: Brezoi Sate ce aparțin
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Vâlcele” din zona satului Fântânele, cuprinzând așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Boian), secolele al IX-lea-al XI-lea și din Evul Mediu. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ruinele bisericii „Adormirea Maicii Domnului” a Mazililor (1786); și biserica „Adormirea Maicii Domnului” a Ungurenilor (1735-1750).
Comuna Fântânele, Prahova () [Corola-website/Science/301671_a_303000]
-
secolul al XIX-lea: „"Borzascii lui Mariș, Prăjășcii, Măzănăeșcii, la ținutul Bacăului, ocolul Tazlăului de Sus, moșie cu părți și răzășească, în care moșie au părți d-lor Căpitanul Constantin Mareș, Luca Mariș și alții. Are satul doi priviligeți, doi mazili, cinci nevolnici, una vădană, pe lângă moșiile Solonții, Cucueții și altele, cu un număr de 25 de locuitori"” . Document, din 18 martie 1848, de la Mihail Grigorie Sturza, prin care se stinge neînțelerea ivită între moștenitorii pamânturilor stăpânite la 1810 de Dumitru-Dumitrașcu
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
1772-1773 și anul 1774. Dacă prima situație este mai mult statistică, în cea de-a doua apar și numele unor locuitori de atunci. Prin urmare, au fost recenzați 9 birnici, un holtei, două slugi ale medelnicerului Vasilachi [Poroschi] și un mazil. Folosind un calcul aproximativ (5 persoane/familie), acceptat de istorici, satul avea cam 71 de suflete, exceptând proprietarii de atunci, medelnicerul Vasilachi și spătarul Ion(iță) Cuza care din 1763 devenise și ispravnicul ținutului Vaslui dar și proprietar al unei
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
boieri. În 4 noiembrie 1745, Dumitrașco Bainschi dăruiește nepotului său, Ion Flondor, fiul lui Șerban Flondor, partea din Baineț moștenită de la tatăl său, „Vasile Bainschi, ce se trage de pe moșu’ (deci, bunicul) Orăș hatman”. În 22 iulie 1758, Ioan Flondor, mazil de Cernăuți, și Ilie Stroici își disputau satul Bainți la Divan. Consemnat în „Consignațiunea lui Enzenberg” din 15 decembrie 1778 sub numele de Bainți, cu trei emigranți transilvăneni, satul Baineț avea, în 1776, 15 gospodării, iar în 1784, 79 de
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
satul Botoșenița Mare desprinzându-se satul Tăcu (azi Botoșanița Mică, comuna Grămești). Proprietățile familiei Hulubei vor ajunge în urma unor vânzări sau moșteniri la familiile Malinescu, Repta și Canter. Biserică veche din satul Botoșanița Mare este considerată a fi ctitorie a mazilului Toader Hulubei care în anul 1763 a ridicat o biserică din lemn de stejar. Construcția a fost realizată de meșteri populari. Biserică nouă a fost construită din lemn de brad în anul 2002. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului
Botoșanița Mare, Suceava () [Corola-website/Science/301933_a_303262]
-
actualului sat Iacobești se afla în proprietatea Mănăstirii Ilișești. În anul 1775, Bucovina este anexată de Imperiul Habsburgic. Dintr-un uric al domnitorului Grigore Ghica al III-lea din anul 1776 aflăm că jumătate din sat se afla în stăpânirea mazilului Alexandru Vasilco. Conform cărții "„Maghiarii în Bucovina, 1774-1941”" scrisă de dr. Daniel Hrenciuc și publicată în 2006, în anul 1776 s-au stabilit în satul Iacobești secui emigrați din Transilvania. După Masacrul de la Siculeni (1764), secuii din localitățile de frontieră
Iacobești, Suceava () [Corola-website/Science/301962_a_303291]
-
Vasile Soceanu, Dumitrașcu Tudosie, Gheorghiță Andreescu și de moșneni cu alti atași ai lor (65 de familii și 21 de feciori de muncă). În catagrafia din 1855 erau înscriși 87 moșneni proprietari din care 70 de birnici, 1 patentar, 6 mazili, 10 boieri de neam. În anul 1908 erau înregistrate 152 familii de moșneni, iar în 1912 - 160 familii de moșneni și 6 familii incluse în categoria locuitorilor fără pământ. Prin reforma agrara din anul 1912 au fost împroprietăriți 61 de
Soceni, Dolj () [Corola-website/Science/300417_a_301746]
-
la 26 septembrie 1811, viețuiau la Văratec 273 călugărițe, dintre care 197 maici și 76 surori de ascultare. Acestea erau împărțite astfel după originea socială: 33 fiice de boieri, 59 fiice de negustori, 105 fiice de țărani, 23 fiice de mazili, 51 fiice de preoți, o fiică de dascăl, una de mocan și una de altă lege. Ca urmare a creșterii numărului de monahii, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1808, stareța Nazaria (1788-1814) a început construcția unei
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
Șutești este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Boroșești, Mazili, Șutești (reședința) și Verdea. Localitatea Șutești este situată în sudul județului Vâlcea, traversata de DN 67B Drăgășani - Șutești - Tg. Jiu (km 127 până la Tg. Jiu) pe valea pâraielor Verdea și Pesceana, având ca vecini la Est municipiul Drăgășani, la Vest
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]
-
anul 2000, așa cum am mai arătat, de tânărul și inimosul primar, domnul Ion Stănescu, pe funcție în prezent, dându-i față cuvenită, ca semn al omagiului adus celor ce și-au jertfit viața pentru patrie. Construcția școlii coordonatoare din satul Mazili a fost începută în anul 1913, 16 ianuarie,așa cum este consemnat într-un document din anul 1923. Actualul local modern a fost inaugurat în anul 1972, dispunând de săli de clasă moderne și laboratoare, fără dotarea tehnică și de calcul
Comuna Sutești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302044_a_303373]
-
pentru domnitorul Moldovei, Mihai Racoviță. Austriecii și cătanele ungurești au pătruns în Moldova pe la Cașin, instalându-se în mănăstirile fortificate din Moldova și în Cetatea Neamțului. Domnitorul se afla în scaun de numai un an și pusese biruri și pe mazili (boieri fără funcții publice), motiv pentru care mulți dintre aceștia îi doreau sfârșitul. Trupele austriece și ungurești, împreună cu trupe moldovenești aliate, au jefuit târgurile aflate în calea lor. Domnitorul Mihai Racoviță, neavând bani să plătească mercenari și dispunând numai de
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]