671 matches
-
producție. Sunt foarte puțini meșteri croitori de treapta întâia și a doua și aceștia, în marea lor majoritate, erau sudiți: Botoșani n-avea nici un meșter croitor de treapta întâia sau a doua, la fel Târgul Neamț, Piatra, Bacăul etc. Cei mai mulți meșteri croitori sunt de treapta a treia. Ei lucrează singuri sau au una, două până la cinci calfe, lucrători care, adeseori, sunt chiar membri ai familiei meșteșugarului, ceea ce înseamnă că majoritatea lor se plasează în forma micii producții de mărfuri. În anii1860-1862
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de a treia și 46 calfe. Dintre blănari, numai doi sunt de treapta întâia și numai patru de a doua, 16 de a treia și 130 calfe. Cu excepția blănarilor, dintre care un meșter avea în medie 5-6 calfe angajate, ceilalți meșteri pielari aveau în medie numai câte o calfă, ceea ce înseamnă că mulți dintre ei lucrau singuri, încadrându-se deci în mica producție. În celelalte târguri, raportul între mica producție de mărfuri și cooperația capitalistă simplă nu este în favoarea celei din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vieții urbane, dând târgului și orașului moldovenesc un caracter comercial-meșteșugăresc. În 1850, în cele 44 de târguri și orașe din Moldova viețuiau 6.416 meșteșugari și calfe creștini și 10.509 meșteri și negustori evrei, din care aproximativ jumătate erau meșteri, ceea ce înseamnă că în orașele și târgurile Moldovei existau la jumătatea veacului trecut un număr de cel puțin 12.000 meșteri și calfe. Dezvoltând același calcul aproximativ, rezultă că cele mai evoluate orașe și târguri, din punctul de vedere al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al statelor europene, stabilirea relațiilor diplomatice între România (Republica Socialistă România) și Republica Federală Germană (la vremea respectivă, Republica Federală a Germaniei) apare și în zilele noastre, ca un act firesc, de normalitate, de înțelepciune, chiar de responsabilitate și curaj, meșterit cu multă dibăcie, având un larg ecou și generând numeroase consecințe, care s-au transpus în evoluția pe care aceasta a declanșat-o. Stabilirea relațiilor diplomatice constituia, în același timp, un imperativ decurgând din evoluția care, încet, dar inevitabil, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
erau agricultori și crescători de vite. Din inventarul cimitirelor descoperite, remarcăm vestimentația, arme, unelte, obiecte de podoabă la femei, produse ceramice și cruci. În cimitirul de la Bandul de Câmpie, într-un mormânt, s-au aflat unelte de argintar-autorii lor erau meșteri locali. Alte descoperiri din perioada stăpânirii gepizilor în Dacia (454-567) s-au făcut la Cipău, pe Mureș-o așezare deschisă tip Morești și cimitir-o așezare din secolul al VI-lea, gepidă probabil, deasupra comunei Porumbenii Mici (jud. Harghita), Sighișoara
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Transilvania, existau ateliere de ceramică la roată rapidă, iar formele acestor vase sunt diverse. S-au descoperit cuptoare de ceramică la Zorleni (jud. Vaslui), la Seliște (Basarabia), Bădeni (jud. Dâmbovița), Bumbești (jud. Gorj), Șura Mică (jud. Sibiu), Sighișoara. Mai erau meșteri constructori zidari, tâmplari, care prelucrau piatra și lemnul (olane, tuburi, cărămizi, țigle), pieile (cojocari), oasele de animale pentru obiecte de uz casnic (piepteni). Apoi, erau răspândite torsul și țesutul practicate de femei în gospodărie-în așezări s-au aflat fusaiole și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pe picioare [...], mai târziu, somnul îl copleși și căzu ca un mort, fără să se poată deștepta decât tocmai când soarele era ridicat de două sulițe și atuncea văzu că merele lipsesc”. Chiar Prâslea (eroul autentic) este nevoit să-și meșterească o adevărată „instalație de trezire” pentru a scăpa, la venirea zmeului, de vraja somnului malefic. în basme, chiar și Sf. Sisoe - un campion al luptei cu duhurile rele - adoarme la apariția demonului, permițându-i acestuia să fure copilul Melintiei. Este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care, probabil, avea corespondențe în arhaice gesturi rituale de construcție. în Odiseea, de exemplu, Ulise își construiește iatacul nupțial în jurul unui măslin, copac sfânt, consacrat zeițelor Atena și Demetra. Din lemnul și pe locul copacului sfânt din centrul iatacului, Ulise meșterește patul conjugal. El confecționează o mobilă imobilă din trunchiul măslinului care a fost lăsat cu rădăcinile în pământ, marcând pentru totdeauna „centrul locului”, cum observă Jean Starobinski (64, p. 106). Este vorba de un ritual tainic de construcție, știut doar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
-l răpune pe monstrul Polifem (Odiseea, IX, 414 și urm.). Și, ceea ce ne interesează în mod deosebit, zeița Calipso îl va înzestra cu o unealtă consacrată, un topor „c-o mândrețe de coadă de măslin”, cu care Ulise își va meșteri corabia care-l va duce spre casă din legendara insulă Ogygia (Odiseea, V, 311 și urm.). b) O legendă apocrifă. Motivul care ne interesează a fost vehiculat în Europa și prin intermediul unei legende apocrife cunoscute sub titlul Cuvânt pentru lemnul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cf. 61, pp. 229-266). Pe un ostrov, Väinämöinen vrea să-și construiască o luntre care să-l ducă până în ținutul mitic Pohjola, pentru a peți o fecioară. Dar lemnele se dovedesc insuficiente și eroul nu are cu ce să-și meșterească „talpa luntrii”. În căutarea unui copac adecvat pleacă zeul arborilor și al vege- tației, Pellervoinen, înarmat cu un „topor de aur” (unealtă consa- crată). Plopul îl refuză, pentru că viermele i- ar fi ros rădăcina, iar pinul, pentru că în vârful lui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care trebuie tăiat și la rădăcina căruia se află gâsca de aur (arbore consacrat). Ulterior, Prâslea amplifică ofranda („un munte de pâine” și „tot vinul dintr-o pivniță”). Ca urmare, „taman pe locul unde doborâse copacul”, moșneagul din pădure îi meșterește o arcă mirifică, „o corabie năzdrăvană care plutea și pe apă, și pe uscat” (67). Confecționarea unei astfel de corăbii este o condiție pentru a lua prințesa de soție. Trecând proba pețirii, eroul se căsătorește, ajunge rege etc. Tot ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cunoșteau și puneau în practică prescripții magico- -rituale tainice, știute numai de ei. Odată cu dispariția acestora, nu au dispărut și practicile rituale în discuție, ci au fost preluate fie (în mod diluat) de preoții creștini, fie (mai ales) de chiar meșterii constructori. Este greu de demonstrat existența în vechime, în spațiul carpato-dunărean, a unor astfel de sacerdoți specializați. Este totuși interesant de trecut în revistă unele date folclorice, etnolo- gice și istorice care par să se refere la această problemă. în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, Editura Academiei, București, 1981. 30. Oskar Dähnhardt, Natursagen. Eine Sammlung naturdeutender Sagen, Märchen, Fabeln und Legenden, vol. I (Sagen zum Alten Testament), Leipzig și Berlin, 1907. 31. Anca Pop-Bratu, Pictura murală maramureșeană. Meșteri zugravi și interferențe stilistice, Editura Meridiane, București, 1982, pp. 58, 69, figura XXII. 32. Victor Brătulescu, „Biserici din lemn din Maramureș”, în Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, an 34, 1941, p. 71, fig. 116-117. Mulțumim Olgăi Trestioreanu-Brătulescu pentru permisiunea de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu „gâsca de aur”, ci „pasărea măiastră” care, ca și prima, avea pene ce „străluceau ca oglinda la soare”. În basmul german, pe locul (și poate din lemnul) copacului la rădăcina căruia a fost găsită „gâsca de aur” s-a meșterit o corabie năzdrăvană. În basmul românesc, „pasărea măiastră” este adusă „de pe tărâmul celălalt” și pusă pe turla bisericii care se năruia întruna. Conform unei revelații onirice pe care a avut-o împăratul (tatăl celor trei frați), aceasta era condiția ca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vorba de arbori sacri sau consacrați. 2. Paltinul cosmic în capitolul dedicat legendei românești a potopului m-am ocupat deja de semnificațiile mito-simbolice și magico-rituale cu care este încărcat primul copac (de regulă, un paltin) din lemnul căruia Noe își meșterește toaca - un instrument magic cu ajutorul căruia reușește să dureze arca, periodic năruită de diavol. „Atunci Noe [...] a făcut o toacă de paltin [...] și a început a toca ; și de ce toca, de aceea se strângeau lemnele de pe unde le risipise Sarsailă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
734-755). Louhi, stăpâna ținutului mitic Pohjola, trimite un urs uriaș, Otso (numit în text și taur), să distrugă turmele, livezile și pășunile din Kalevala. Pentru a prinde fiara, Väinämöinen îi cere artizanului Ilmarinen - omologul divin al lui Dedal - să-i meșterească o armă consacrată, o lance cu însemne magice : Făuri fieraru-o lance, Nici prea lungă, nici prea scurtă, A făcut-o mijlocie : Sta un lup pe ascuțișu-i, Se găsea un urs la vârfu-i, Un elan sărea pe tocu-i, Alerga un mânz
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
68). S-ar putea ca Odobescu să se fi înșelat. În afară de „lulelele prehistorice de lut negru” prezentate de Bolliac, sunt și unele atestări documentare. Plinius cel Bătrân, de pildă, descria folosirea unui soi de pipă la care țeava subțire era meșterită dintr-o trestie [lat. arundô] : „Se spune că fumul obținut din planta uscată [= podbeal, Tussilago farfara], arsă împreună cu rădăcina sa, dacă se inspiră printr-o trestie, lecuiește tusea cronică” (Naturalis historia, XXVI, 16). „Trebuie să recunoaștem - a conchis Odobescu - că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
face cadou astfel de prețioase tabachere, încrustate cu diamante și rubine, arată de fapt cât de prețios era considerat conținutul tabacherelor în a doua jumătate a secolului al XVIII- lea. Vezi diverse cutiuțe de tutun pentru prizat din secolele XIX-XX, meșterite din argint, baga, scoică etc., în colecțiile unor muzee din România (256, pp. 23-25). Și într-o nuvelă a lui Eminescu (Cuconul Vasile Creangă, 1875) apare o tabacheră, mai modestă („de tinichea”), dar totuși cu capacul emailat, în posesia unui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
am văzut deja, pe cât de valoroasă era substanța psihotropă, pe atât de prețioase trebuiau să fie cutiuța în care era păstrată substanța și instrumentul cu care era administrată. Nu numai ciubucul de fumat hașiș și cutiuța cu „hapuri” stupefiante erau meșterite din materiale prețioase și decorate cu „berlanturi”, dar chiar și seringile cu care se injecta morfina. În 1853, medicul francez Charles Gabriel Pravaz a inventat seringa hipodermică pentru inocularea morfinei. Chiar și acest instrument agresiv a devenit un „obiect-fetiș”, fiind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nu se mai scoale. Johanson hotărî însă că nu se puteau încrede pe deplin în abilitățile deprinse de Barna în tinerețe, în urmă cu mai bine de trei mii de ani. Îi legară pe toți cu bandă adezivă, iar Barna meșteri câteva minute la câmpul de forță al ușii, sincroni-zîndu-l cu radiația propriului scaner. - E bine. Acum suntem liniștiți. Nimic nu mai intră și nu mai iese fără vrerea noastră. Johanson analizase între timp tejgheaua. Și era tare nedumerit. Părea într-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
copilul... Sunt familii în care cea mai mică măsură de ordin educativ stârnește strigătele de indignare ale bunicilor, unchilor, mătușilor, prietenilor etc., care își prezintă opiniile, se contrazic, reproșează severitatea sau indulgența, sugerează sisteme și soluții salvatoare. Copiii mici sunt meșteri mari când este vorba să profite de aceste divergențe pentru a se elibera de orice regulă” (1968, pp. 60-61). De cele mai multe ori, însă, bunicii constituie o sursă de experiență bogată și prețioasă pentru copil. Astfel, pentru copiii dintr-o familie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ficțiuni, un individ care pune la punct o poezie sofisticată, se spune, în Eseuri. Jurnalul acestei puneri la punct, iată cartea de filosofie. De ce Eseuri? Pentru că Montaigne încearcă atât de mult încât nu găsește. A încerca înseamnă a căuta, a meșteri, a ispiti, a îndrăzni, a înainta și a da înapoi, a-și mărturisi îndoielile, a descoperi niște certitudini admirabile sau a ajunge în impas. Această formă se potrivește bine cuvântului în mișcare, niciodată oprit în loc, înțepenit în mod artificial și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tălmăcirea unei nuvele de Ludovic Naudeau și a unui act dintr-o piesă a lui René Fauchois. Comediile Alt om de Étienne Rey și Prin viile Domnului de Robert de Flers și F. de Croisset s-au jucat, în versiunea meșterită de I., la Teatrul Național din Chișinău. SCRIERI: Isvoade, București, 1943; Mărgelele de plumb, București, 1951; Moșia oamenilor slobozi, București, 1951; Brigada mixtă, București, 1953; Niculai Călărașul, București, 1953; Mitruț al Joldii, I-II, București, 1953-1954; Vijelie-n sus pe
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
rezistat De fiecare verigă atârnă un suflet și de fiecare suflet un sentiment un avertisment pagini de storie a unui popor urgisit, alungat din patria sa, Ars pe rug, gazat, exterminat Dar lanțul niciodată n-a cedat Dumnezeu însuși a meșterit la el și l-a făcut din cel mai bun oțel Nu încercați a-l desface În trupul lui... puterea lui Israel zace! IDEILE Ca niște fluturi colorați, ideile se rotesc în jurul meu, cătându-mă sau găsindu-mă întâmplător Senzația este
LIRICE (3) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381301_a_382630]
-
de adormit părinții sau Carte cu copii pentru părinți (1990). Și pentru cei mici, și pentru cei mari sunt cele cinci scenarii îngemănate în volumul Ion Creangă, dramaturg fără voie (2001). Fidel mai mult în spirit poveștilor marelui humuleștean, U. meșterește un montaj cu racorduri hazlii la o actualitate fistichie și bazacoană. Că (im)previzibilul autor, rămânând același, poate lua diferite înfățișări, o dovedește și romanul polițist Ce oameni originali ! (1994). Stârnit de policier-urile trăsnite ale lui San-Antonio, el însăilează
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]