367 matches
-
Gheorghe Șincai, cel care își purta Hronica românilor și a mai multor neamuri în straița"? În realitate, această încercare de a îngloba Școală Ardeleana iluminismului nu purcede dintr-o exagerată feblețe pentru Voltaire, Rousseau sau enciclopediști, cu toate ca materialismul, fie și "mecanicist", al ultimilor formă o apetisanta "trufanda ideologică pentru dirijorii propagandei totalitare". Ni se oferă o explicație, care-i implică și pe Spinii... cu barbă ai ierarhiei noastre ortodoxe, intolerante cu greco-catolicii. Dacă s-ar recunoaște substratul real al Școlii Ardelene
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
publicat primul articol, intitulat Cultură și tragedie, despre Nietzsche la 27 de ani, în 1942. Noul Roman devine așadar realitate abia după ce primește botezul unui critic genial ( în accepțiunea culturală a termenului), dar nu e mai puțin adevărat că descrierea mecanicistă, dezafectată, practicată în urma retragerii creditului pneumatologic acordat personajului, alături de predilecția pentru montajul cinematografic al decupajelor diegetice ( după ce literatura recunoștea noutatea artei filmice dinainte de 1920) nasc un cu totul alt orizont de așteptare, deschis unui cititor nou, eminamente urban, alienat de
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
Iar indicatorul poate cel mai limpede al regresiei îl constituie edițiile succesive ale faimosului manual american pentru diagnosticarea și statistica tulburărilor mentale DSM, ajuns la a patra ediție revăzută - prima fiind tipărită în 1952. Datorită unor criterii nosologice înguste și mecaniciste și a unei corectitudini politice împinse la extrem, DSM-ul ne prezintă azi distorsionat realitatea clinică și nivelul actual de cunoștințe, eliminând treptat, în decursul a 50 de ani, într-o esențială măsură terminologia psihiatrică și pe cea psihanalitică. Așa
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
propagandist. Nu întâmplător, Editura Liternet a oferit o editare electronică a Bibliografiei generale, cartea mulându-se pe formatul HTML și pretându-se a fi citită în versiune hipertextuală. Pe de o parte, aceste volume sunt mărturii ale unei lumi moderne mecaniciste: personajele sunt descrise ca niște mașinării, obiectele care predomină sunt ceasornicele, manetele, roțile, metalele, temele sunt "lupta femeii cu roata dințată", "drama electricianului", supraîncărcarea informațională, experimentul sau "mașina de produs imaginația artistică" ori "excitația și inhibiția la tancurile de asalt
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
orice operă e o expresie unică a personalității autorului ei e dus la exces de Dumitru Crudu. El face din conștiința personală nu doar supratema, dar și infrastructura completă a literaturii pe care o pro-duce. Nu e vorba de algoritmul mecanicist al autore-ferinței, ci de, mai degrabă, imanență, manifestată pe spații mici. Egotismul nu se înstrăinează nici o clipă pentru a reveni apoi, triumfător, la sine, ci rămâne, relaxat, în sistemul în care i-a dat formă. Legăturile cu exteriorul sunt, în
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
trei corpuri. Și dacă mișcările mecanice erau frânte, construcțiile aveau armonia lor specifică, căci chiar dacă mișcarea își pierduse fluiditatea, își păstrase deplin plasticitatea, așa cum era, unghiuloasă și geometrizată. Ne putem întreba, poate cu oarecare îndreptățire, de ce acest mod de gândire mecanicistă s-a ivit tocmai în prima țară industrializată din Europa? Și, în continuarea aceleiași idei, ar fi de reținut și faptul că, în paralel, la Muzeul Național de Artă al României funcționează o expoziție cu Imagini din Marea Britanie, având o
eXplore dance festival edi]ia a VIII-a by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3017_a_4342]
-
argument al demersului ține de conceperea corpului uman că mașina. De la pionieratul filosofic aristotelian al ideii (oricum nuanțata prin afirmația că sufletul e principiul mișcării) și pînă la demonstrațiile logice din ultimele două decenii ale psihologilor și neuro-cercetătorilor cognitivi, teoria mecanicista a corpului biologic (cu varianta ei computeristică, în științele cognitive) a încercat să legitimeze caracterul productiv al procesualității vieții. (În ce măsură "lucrativitatea" tehnologică se dovedeste un fenomen intrinsec organismelor umane - si biologiei, în general - sau un pur efect al observației subiective
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
auto-similar de la un nivel logic / de observație la altul, noua conceptualizare riscă să mute problemă mecanicii corporale într-un meta-cadru, la rîndul lui limitativ. Poate tocmai de aceea, unii filosofi contemporani, cum ar fi Georges Canguilhem, preferă să ancoreze definirea mecanicista a corpului în termeni apropiați determinării kinetice: "O mașină poate fi definită că o construcție artificială, făcută de om, ce funcționează esențialmente în virtutea unor operații mecanice. Un mecanism este alcătuit dintr-un grup de părți solide mobile, are lucrează împreună
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
ei. Iar aceasta după aproape patru decenii de fertile - în plan editorial - investigații personale. Prin ce atrage avangarda? Care sunt resorturile neobișnuitei emulații pe care a provocat-o așa de brusc? Îmi asum riscul de a părea fie obtuz, fie mecanicist, speculând discret pe marginea acestui micro-fenomen ce ține, oarecum, de o sociologie a lecturii. Departe de a căuta noduri în papură, încerc să explic și să îmi explic forța cu care o temă considerată - esteticește - marginală, și-a generat, în
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
nu pe probe, ci pe posibile intenții ascunse ale fiecărui gest". Sfârșitul acestuia este cunoscut, l-a prezentat doamna Sanda Golopenția în Ultima carte (2001). Dacă notele informative și rapoartele de urmărire, alcătuite de „cronicarii" Securității, au prins „cu acribie mecanicistă fața exterioară" a vieții familiei Golopenția, în spațiul de timp amintit, autoarea cărții, prin numeroase pagini de amintiri, prin inserarea de scrisori, evocă din interior trăirea „opacă" a acestei familii. Absentă din notele informative, Ștefania Cristescu-Golopenția devine personaj în evocarea
Sanda Golopenția - 70 by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6481_a_7806]
-
mai degrabă de re-fundamentare în scris a modelului cognitiv de elită al monahismului creștin ortodox, isihasmul. În mod aproape simultan, acoperind aceleași decade ale veacului al XVIII-lea, cele două demersuri culturale cheamă la reformă și revoluție. Enciclopedia vizează revoluția mecanicistă și reforma iluministă a gândirii filosofice, făcând reducția eschatologicului la terestru și realizând inserția prezentului într-un viitor ideal accesibil oricui, în timp ce Filocalia cheamă la o revoluție transcendentală și schițează un traseu de transfigurare a teluricului, racordând prezentul la o
Europa Enciclopediei și Europa Filocaliei by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/3427_a_4752]
-
fertil, avînd alura unui baroc scientizant: „Turnurile de aur și cruci/ se nalță pînă spre bolți/ și apasă pe creier ca marea// sub ștucaturi cuiburi/ de rîndunici mecanice purtate/ pe giroscoape și stadii”(În cap castel). Sau atît de provocator mecanicist: „Rărunchii s-au blocat în grunji de sare/ toate șuruburile mecanismului sînt/ ruginite/ electronii stau în metanii/ la colțurile orbitalului” (Angrenaj). Dar urmează o reacție. Formalizate la acest mod extrem, obiectele se revoltă, își cer dreptul la viața lor intrinsecă
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
fi adus oricând înapoi, că viitorul se poate amesteca cu trecutul și schimba fundamental prezentul. Aruncând în universul nostru conștiința și amintirile originale ale clonelor celor O Mie de Voluntari, ne-a arătat că Dumnezeu nu conduce timpul în chip mecanicist, ci că el trasează doar regulile după care curge timpul. Așa cum putem crea duplicate ale sfinților, putem oricând aduce printre noi sfinți care au trăit acum multe milenii. Dumnezeu nu stăpânește timpul... El îi fixează doar cadența. - Stai așa să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fugi, unde mai puteai afla adevărata viață, adevărata sevă, adevăratele culori? în Africa, firește, în Tahiti, firește. în vinul roșu. în hașiș. în homosexualitate. în dereglarea sistematică a tuturor simțurilor. Totul era să scapi de emblema Europei acelei vremi: rațiunea mecanicistă, stupidă, uniformizantă a lumii burgheze. Ce coșmar hidos avea să producă acea * Eseu citit la "Literaturhaus Hamburg" cu prilejul colocviului internațional "Europa Schreibt", 2003. Treizeci și cinci de scriitori din tot atâtea țări europene au scris despre ce înseamnă Europa pentru opera
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care a fixat centrul de greutate în fiecare individ și în nici unul. Caracterul masei este de a fi amorfă interior. Această absență de formă lăuntrică se explică prin elementul mecanic al solidarității, prin deficiența geniului colectiv, a aspirației convergente. Colectivismul mecanicist și atomizant a dus la aceleași consecințe ca și individualismul, numai că el a plecat de la atomizarea turmei, și nu a indivizilor. Ideologia secolului trecut n-a avut altă intenție ascunsă decât să dea o formulare fenomenului de masă, care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
puțină plăcere, împărțirea oamenilor în cele două categorii blestemate: a acelora care au și acelora care n-au. Nu știu precis ce s-ar putea face împotriva proprietății. Un socialism de stat este o formulă mediocră, iar comunismul este prea mecanicist și mult prea iluzoriu. Colectivismul național, care ar da o valoare soluțiilor abstracte prin corectivul concretului național, își găsește mai repede o cale printre ireductibile și antinomii. Proprietatea pare a fi o fatalitate în fața căreia mă plec cu scârbă. Spiritul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
diferențiat la maximum societatea de stat, pe când mistica etatistă a romanticei germane a asimilat societatea statului. Socialiștii s-au bucurat mult de distincția pe care Hegel a făcut-o între societatea civilă și stat. Decât, Hegel a conceput societatea civilă mecanicist, ca o sumă de voințe individuale, care n-are o realitate și un sens decât în unitatea substanțială a statului. Atât de puțin a înțeles el societatea și atât de mult statul, că în scrierile din tinerețe susținea că anarhiei
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
află reprezentat pe ambele fețe ale bancnotelor pe care le folosiți zilnic? De ce nu ați reținut acest lucru? De ce se spune „Nimeni nu a fost profet în satul lui”? Putem aplica această expresie la organizații? Organizația ca mașină sau modul mecanicist de gândire În prima dintre metaforele utilizate, Morgan asociază funcționarea unor organizații cu mașinile. Astfel, formele de organizare din perioada managementului științific clasic, de genul Uzinelor Ford sau organizațiile de tip birocratic (armata, administrația publică etc.), cu structuri fixe, reguli
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
clare, scrise, activități repetitive, depersonalizarea, lipsa de inițiativă și creativitate sunt modalități prin care, într-adevăr, angajații funcționează ca niște piese, rotițe în angrenajul unor subansamble (departamente, secții) care, la rândul lor, îndeplinesc funcții în cadrul mașinii care este organizația. „Modul mecanicist de gândire” (Mechanical way of Thinking) Gareth Morgan își începe capitolul 2, referitor la „Organizațiile ca mașini” printr-o istorioară semnificativă preluată din cultura chineză; este vorba despre un înțelept chinez din secolul al IV-lea î. Cr. care, călătorind prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mai complexă, în planul organizațiilor o putem simplifica prin următoarea concluzie: mecanizarea conduce la creșterea performanțelor economice, dar prin efectele sale secundare afectează negativ anumite aspecte ale vieții oamenilor și ale organizațiilor. Există, de asemenea, o anumită vulnerabilitate a organizațiilor mecaniciste datorată faptului că o „defectare” a unei piese poate opri întreg mecanismul, ceea ce produce serioase pierderi potențiale. De exemplu, la activitatea „pe bandă rulantă”, neefectuarea unei operații sau o defecțiune la un punct pe bandă poate conduce la oprirea întregii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
opri întreg mecanismul, ceea ce produce serioase pierderi potențiale. De exemplu, la activitatea „pe bandă rulantă”, neefectuarea unei operații sau o defecțiune la un punct pe bandă poate conduce la oprirea întregii producții. Iată câteva dintre efectele secundare negative ale organizațiilor mecaniciste: degradarea mediului, tradițiilor, elementelor naturale ale stilului de viață; apariția stresului; lipsa atractivității și a satisfacției cu munca, cu viața de familie etc.; Presiunile rutinei și ale programului asupra indivizilor și organizațiilor și sentimentul de reducere a libertății de alegere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
spiritului inovativ; Formalizarea, „mecanizarea” unor comportamente, dar și a unor sentimente (de exemplu, „zâmbetul” sau „mulțumirile” adresate clientului la restaurantele fast-food). În aceste condiții este evident că astfel de efecte „negative” ar trebui să fie diminuate prin „umanizarea” mașinilor (organizațiilor mecaniciste). Organizațiile ca organisme vii (sisteme deschise, adaptabile la mediu) Acest lucru s-a întâmplat în teoriile organizațiilor prin trecerea de la managementul științific clasic și birocrație, ca paradigme proprii metaforei mecaniciste, spre paradigma relațiilor umane, ori teoriile contingenței proprii unei funcționări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
negative” ar trebui să fie diminuate prin „umanizarea” mașinilor (organizațiilor mecaniciste). Organizațiile ca organisme vii (sisteme deschise, adaptabile la mediu) Acest lucru s-a întâmplat în teoriile organizațiilor prin trecerea de la managementul științific clasic și birocrație, ca paradigme proprii metaforei mecaniciste, spre paradigma relațiilor umane, ori teoriile contingenței proprii unei funcționări naturale, organiciste a unei organizații. Din perspectiva teoriei relațiilor umane, organizațiile sunt văzute ca organisme vii care răspund unor nevoi umane după principiul: pentru a motiva indivizii și grupurile trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
românești și ale demersurilor managerilor de vârf, menționăm: a) lipsa de orizont și de viziune asupra domeniului și asupra afacerii; b) lipsa de flexibilitate atitudinală și comportamentală a managerilor sau a patronilor; c) conservarea cu orice preț a structurilor birocratice mecaniciste; d) refuzul managerilor de a-și asuma riscuri; e) incapacitatea de prevenire și de atenuare a conflictelor de muncă și desconsiderarea potențialului creativ al resurselor umane; f) supraconsiderarea factorilor financiari în detrimentul celor psihosociali și tehnologici; g) inadaptabilitatea celor care conduc
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
formalizate; imaginea piramidei sau a templului grecesc este analogonul. Puterea într-o astfel de cultură este dată de poziție (influențare prin reguli și proceduri). Cultura rolului este funcțională în mediile stabile, neconcurențiale (formula după care funcționează este cea a birocrația mecanicistă). Funcționarea este asigurată prin roluri atribuite per-sonalului, căruia i se cere disciplină, ordine, respectarea procedurilor și regulilor de ordine interioară. Pentru indivizii lipsiți de dinamism, cărora nu le este caracteristică creativitatea, dar și pentru cei care au drept ancoră a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]