365 matches
-
aparte, de tipuri morbide, realizate de către marile diateze toxi-infecțioase ale omenirii. S-a văzut în unul din capitolele anterioare, că, principial, cauzalitatea morbidă poate fi studiată în medicină, din două puncte de vedere foarte diferite între ele: 1. Analitic (sau mecanicist sau din afară înăuntru), adică în factorii ei aparent determinant: microbi, ultra-virusuri, toxine exogene sau endogene, cunoscute sau necunoscute, influențe cosmo-telurice etc. 2. Sintetic (sau biologic sau dinăuntru în afară), adică în factorii ei real determinanți: starea fiziopatologică și capacitatea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ce ne va introduce în marile discuții teoretice despre inteligența artificială, mod esențial de comunicare a omului cu sine însuși, și ale cărei baze sînt foarte adînci, în inteligența artificială reprezentativă (III), în robotica psihiatrică (IV) ca și în teoriile mecaniciste ale comunicării prin mass-media (V). Se vor studia, în sfîrșit, corelările și relațiile între teoria clasică a comunicării și teoria clasică a organizațiilor (VI). I. Bila de biliard Sensul comun atribuie comunicării spațiul interindividual. Două subiecte izolate sau, mai simplu
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
doi subiecți vorbitori, avînd în comun un stoc minim lexical și sintactic, făcînd schimb într-o arie semantică comună cu intenția de a comunica. Ca și telefonul pe care trebuie să-l ridice ambele părți. Acest model este stocastic, atomistic, mecanicist. Stocastic, căci comunicarea se face pas cu pas, în acest moment și ocazionată de acest scop. Atomistic, fiindcă comunicarea pune în față doi subiecți, atomi separați și indivizibili. Mecanicist, datorită linearității schemei transmisiei, asemenea unei mașini. Simplitatea acestui model, pe
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
trebuie să-l ridice ambele părți. Acest model este stocastic, atomistic, mecanicist. Stocastic, căci comunicarea se face pas cu pas, în acest moment și ocazionată de acest scop. Atomistic, fiindcă comunicarea pune în față doi subiecți, atomi separați și indivizibili. Mecanicist, datorită linearității schemei transmisiei, asemenea unei mașini. Simplitatea acestui model, pe care noi îl avem mai mult sau mai puțin în minte în practicile noastre, asigură perenitatea sa. Regăsim acest model în toate etapele dezvoltării teoretice, de la mașina cu aburi
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
medicul de clinică are în buzunarul său, la îndemînă (DSM IIIR este un "mini"-manual) ceva care să echilibreze ecranul-expert. Și dacă el nu dispune de ecranul magic, posedă cel puțin procedeul, protocolul deciziei-miracol, este, și el, magician. V. Concepțiile mecaniciste și mass-media Așa cum s-a văzut în legătură cu inteligența artificială, punctul de plecare al unei reflexii despre comunicare este întotdeauna schema clasică, carteziană, reprezentativă. În această schemă fragmentată, mecanică, emițătorul este atotputernic. El, subiectul activ, principele, este cel care trimite bila
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
enunță formula Cognition-Computation56. A cunoaște înseamnă atunci "computer de computer", dacă înțeleg prin neologismul computer nu numai a calcula, ci orice proces de inferență logică. Unde se vede cu ușurință diferența între computation la teoreticienii lui "în" și computation la mecaniciști. Von Foerster ia computation în sensul de, a gîndi cu a contempla sau a medita. Această accepție include și depășește mecanismul pas cu pas îndrăgit de Simon. A-l cunoaște nu este analizabil pe bucăți. A cunoaște se bazează pe
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
bancă în respectiva postură, cercopitec de savană, perechi ori cîte trei la despăducheat, Jane van Lawick-Goodall primită între noi de optica ei populară, locul observatorului în cultura Maimuța, viață de nevroză, sîntem gata, nu ne încape nimic, gîndirea antropomorfă animal mecanicist, guri de aer de maimuță în boxa amorțitei ierne, la cușcă mai înfundată motivul nostru viața, Domnul ține partea cuștilor, între noi și închidere motiv decorativ floral maimuța, tălpile-n sus pe zăbrele / De-mi zîmbea-ntristat cu ele, cu toatele în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fost înregimentați - Asociația Studenților Comuniști - opera selecții tot pe bază de dosar. Nefiind membru de partid... S.B.: Vă mai aduceți aminte ce subiecte ați avut la examenul de intrare la facultate? D.T.: Dacă nu mă înșel, "Izvoarele materialismului dialectic. Filosofia mecanicistă din secolele XVII-XVIII". Proba scrisă era eliminatorie și la ea, parcă, am luat notă maximă. Mai era și o probă orală. Comisia era formată din trei oameni. Eiii, și m-au ascultat aproape o oră, cu multe trimiteri și întrebări
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
l-ați avut profesor? D.T.: Da, cum să nu?! Nu doar asistent, ne-a și predat un curs. S.B.: Și el nu era în siajul lui Pavelcu? D.T.: Din ce mai țin eu minte, Andrei Cosmovici era un tehnicist, un mecanicist chiar. S.B.: Așa l-am prins și eu. Ne punea numai să povestim experimente cu electrozii și cu șobolanii. Ne dicta cursul de pe foi. D.T.: Pavelcu venea cu 10 cărți de literatură de unde decupa: la emotivitate, la emoție, la sentimente
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
este niciodată o simplă informație, dispozitivul de comunicare fotografică este de natură artistică legitimată și confirmată istoric. Însuși „producătorul― imaginilor se exprimă utilizându-și propriile referințe. Suntem de acord că procesul de comunicare a arhitecturii eludează aspectele pur obiective și mecaniciste ale reprezentării, dar putem sesiza că ceea ce există În imagine este determinat (cel putin declanșat) de realitatea sursă, iar lizibilitatea ierarhiei dintre determinat și determinant este o condiție primară și obiectivă a fotografiei de arhitectură. Ierarhizarea finalităților fotografiei (imaginea În
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
o astfel deimagine este datoare să mărturisească lucid despre esențaunui spațiu construit, filtrată prin referințele observatorului (este de remarcat că și imaginea realistă este Întotdeauna filtrată prin referințele fotografului, precum ne clarifică Massimo Rossetti (Gagliardi 2010: 8), În opoziția tezelor mecaniciste ale lui André Bazin, Roger Scruton și Kendall Walton). „Obiectivitatea― realistă va fi depășită, fără a deveni Însă abstracțiune pură și fără ca fragmentele constituente de realitate să aibă un rol pur estetic precum În cazul cubismului. Depășirea realului nu va
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
vedea capitolul despre motivații) care vor servi drept bază pentru aplicații legate de organizarea muncii sau de relațiile ierarhice. Ruptura cu taylorismul rămâne totuși limitată. Apare, desigur, o perspectivă mai complexă asupra omului și a nevoilor lui psihologice: dar viziunea mecanicistă a omului-muncitor se păstrează. Ar fi suficient ca superiorii întreprinderii să ia în calcul aceste nevoi psihologice pentru ca salariatul să producă. Inițiativa se află de o singură parte, a conducerii. Salariatul este determinat mecanic de alegerile conducerii (de a-i
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
în calcul aceste nevoi psihologice pentru ca salariatul să producă. Inițiativa se află de o singură parte, a conducerii. Salariatul este determinat mecanic de alegerile conducerii (de a-i satisface sau nu nevoile psihologice). El nu are inițiativă. În fapt, viziunea mecanicistă subzistă deoarece atât OȘM, cât și curentul relațiilor umane se înscriu în paradigma funcționalistă: există obiective clare și comune care dirijează acțiunea în organizații. Taylor vorbea de un echilibru natural; în curentul relațiilor umane, echilibrul este construit prin satisfacerea nevoilor
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
organizațională...). Această relectură va ocupa un loc important în cartea noastră. DE REȚINUT • Se pot opune două definiții diferite ale "organizațiilor". • Aceste definiții se bazează pe un model diferit al comportamentului uman. • Psihologia socială a organizațiilor a abandonat treptat concepția mecanicistă care a marcat primele ei lucrări. Capitolul 3 Structura organizațională În organizații, relațiile dintre salariați se dezvoltă în interiorul unui cadru structural. Structura participă astfel la regularizarea schimburilor între membrii unei organizații. Este prin urmare necesar, în psihologia organizațiilor, să luăm
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
publicată după câțiva ani (Mintzberg, 1990). Vom prezenta modelul de bază înainte de a-i explica modificările. O schemă permite listarea tuturor elementelor constitutive ale modelului. Figura 5. Elemente ale modelului lui Mintzberg Există cinci forme organizaționale (configurații): structura simplă; birocrația mecanicistă; birocrația profesională; structura divizionalizată; adhocrația. Fiecare configurație este caracterizată în primul rând de faptul că ea privilegiază un mecanism de coordonare. Există cinci mecanisme principale de coordonare: ajustarea mutuală (comunicarea informală este mijlocul de coordonare), supervizarea directă (un responsabil coordonează
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
serviciul de curierat, restaurantul întreprinderii...). Putem indica, printr-un tabel, pentru fiecare configurație, mecanismul principal de coordonare și componenta care joacă un rol central. Tabelul 1. Elementul de bază și mecanismul principal de coordonare în fiecare configurație Structură simplă Birocrație mecanicistă Birocrație profesională Structură divizionalizată Adhocrație Element de bază Vârf Strategic Tehnostructură Centru operațional Linie ierarhică Funcție de suport (și centru operațional) Mecanism de coordonare Supervizare directă Standardizarea muncii Standardizarea calificărilor Standardizarea producțiilor Ajustare mutuală Configurațiile se disting între ele la nivelul
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
deci ușoară în problemele simple. Exemplu: o mică firmă de construcții lucrează la o vilă. Dacă deodată clientul cere acestei firme să se ocupe și de împrejmuire, responsabilul va răspunde foarte repede și cel mai adesea favorabil. 3.2. Birocrația mecanicistă Întreprinderile de producție de masă poziționate într-un mediu simplu și stabil constituie exemple tipice pentru această configurație (administrațiile, băncile, precum și companiile de asigurări!). Aici avem o specializare foarte accentuată și o puternică formalizare: comportamentul salariaților este încadrat de reguli
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
mediului face posibilă standardizarea procedeelor și formalizarea. 3.3. Structura divizionalizată Aceasta este compusă prin gruparea unor unități orientate spre piețe diferite. Diversitatea piețelor este, într-adevăr, un factor care favorizează apariția acestei structuri în întreprinderile organizate într-o birocrație mecanicistă. Diviziunile sunt relativ autonome unele față de altele. Unitățile dispun de o mare autonomie de decizie. Totuși centrul le fixează diviziunilor obiective de atins (standardizarea rezultatelor). El controlează performanțele. 3.4. Birocrația profesională Este vorba despre organizațiile situate într-un context
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
sunt marcate de modificări (apar specializarea și ierarhia; se afirmă dreptul la proprietate privată, ca și simțul profitului). Aceste unități sociale își pierd, încetul cu încetul, caracteristicile unei organizații misionare pure. ▲ 2. Schimbări de context și modele de producție Birocrația mecanicistă din modelul lui Mintzenberg constituie o formă de organizație în care se exercită logica tayloriană. Întreprinderile de producție de masă, poziționate într-un mediu simplu și stabil, constituie forma prototipică a ceea ce s-a numit modelul fordian. În acest model
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
devenit clasice în domeniu. Burns și Stalker (1961) au construit o tipologie care încă este de referință. Ei au studiat douăzeci de întreprinderi din Anglia, care operau pe diverse piețe (textile, radio-televiziune, electronică...). Au evidențiat două modele de organizație: modelul mecanicist (specializare puternică, control ierarhic puternic...), opus în ce privește aceste dimensiuni unui model organic, mult mai puțin rigid. Modelul mecanicist este o formă structurală care se potrivește unui mediu stabil (care necesită puține inovații și e caracterizat prin regularitatea pieței). Modelul organic
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
au studiat douăzeci de întreprinderi din Anglia, care operau pe diverse piețe (textile, radio-televiziune, electronică...). Au evidențiat două modele de organizație: modelul mecanicist (specializare puternică, control ierarhic puternic...), opus în ce privește aceste dimensiuni unui model organic, mult mai puțin rigid. Modelul mecanicist este o formă structurală care se potrivește unui mediu stabil (care necesită puține inovații și e caracterizat prin regularitatea pieței). Modelul organic, dimpotrivă, este adaptat la un mediu instabil. Însă lucrarea cea mai importantă despre relația "mediu-structură" este datorată lui
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
asupra celor negative... dar, treptat, pornind de la modelul sistemului de activități, psihologia socială își va revizui analizele privitoare la efectele negative ale șomajului. Baubion-Broye și Cazals (1977) le vor reproșa lucrărilor mai sus menționate că se situează într-o orientare mecanicistă. Munca este considerată singurul registru în care subiecții își poziționează viața. În aceste condiții, șomajul nu poate avea decât efecte devastatoare. Această analiză este contestată. Privarea de un loc de muncă provoacă, desigur, dificultăți pe care nimeni nu le poate
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
urmărit de specialiști a fost folosirea lactatului sanguin pentru evaluarea performanței de anduranță, prescrierea exercițiilor și monitorizarea adaptării la antrenamentul de rezistență. Multe cercetări referitoare la modificările lactatului la exercițiul fizic s-au concentrat asupra unor considerații mai mult teoretice, mecaniciste (cauzele pragului sanguin al lactatului, natura precisă a profilului lactatului în timpul testării prin exercițiu gradual, dacă există întradevăr un „prag”, folosirea măsurătorilor gazoase pentru detectarea pragului anaerob - lactat). În continuare vom evidenția implicațiile practice ale răspunsului lactatului la exercițiu. Totuși
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
scopul evaluării, este scara de apreciere, cu variantele sale: numenică (de la 0 la 10) și verbală (insuficient, slab, mediocru, bine, foarte bine). Noile studii de docimologie Înregistrează mai multe modalități de apreciere a compozițiilor, pentru a scoate de sub tutela practicilor mecaniciste notarea compozițiilor, producții În care capătă expresie specifică un mare număr de atribute ale |personalității elevului. 1) Modalitatea impresiei generale constă În aprecierea globală a compoziției, Într-un timp dat, pe baza impresiei generale produse, folosind o scară mică, cu
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
simbolul supus cunoașterii doctrinale, poate fi spontan sau nu, având libertatea expansiunii dar și a simplificării până la punctul originar. Spiritul uman se poate conduce însă și prin concepte, convenționale, empirice sau stabilite logic, premize uneori existențiale sau metafizice, dar predominant mecaniciste și adaptabile celor care se complac în a nu cerceta. Când materia, forma, este folosită de gândire pentru a reprezenta Forța și Spiritul universal, atunci o facem numai prin simboluri. The Secret Doctrine 630 Toate religiile sunt adevărate. Cine este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]