1,793 matches
-
cartilajul costal III stâng. Cu excepția proiecției orificiului pulmonarei, dispus aproape orizontal, proiecțiile celorlalte trei orificii sunt oblice dispuse inferior și la dreapta. Valva pulmonară - cartilajul 3 sternocondral stâng; Valva aortică - linia parasternală stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul interpleural inferior (pericardic) cu aria matității cardiace absolute. Datorită incizurii cardiace
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
asocierea embrionară a vagului drept cu cornul drept al sinusului venos și a vagului stâng cu cornul stâng al sinusului venos fiecare conținând celule specializate. Distribuția anatomică a durerii cardiace: Peretele anterior toracic (retrosternal) Regiunea cervicală Mandibula Umărul stâng Fața medială a brațului stâng Brațul drept (rareori) Capitol 6 CRITERII DE EXAMINARE CLINICĂ ÎN AFECȚIUNILE CARDIACE <resume> Rezumat * Anamneza în afecțiunile cardiace * Vârsta * Sexul * Antecedentele heredo-colaterale * Antecedentele personale * Condiții de viață și muncă * Simptome din bolile cardiace * Durerea precordială de origine
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în decubit lateral stâng. De asemenea, în aprecierea șocului apexian trebuie ținut cont de înălțimea, puterea și rezistența acestuia. Modificări ale poziției șocului apexian pot fi întâlnite în următoarele situații: persoanele longiline prezintă șocul apexian în spațiul V i.c., medial de linia medioclaviculară. Aceeași poziție indică un șoc apexian patologic la pacienții cu pleurezie masivă pe partea stângă, fibrotorax drept, atelectazie pulmonară dreaptă; pacienții cu fibrotorax stâng și pleurezie dreaptă prezintă șoc apexian în spațiul V i.c., lateral de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
limita superioară a matității hepatice, a lobului stâng hepatic; această latură este situată la nivelul spațiului V i.c. stâng. latura dreaptă a triunghiului este delimitată de marginea stângă a sternului; latura stângă a matității descrise este curbilinie, cu concavitatea medial și inferior, și unește cartilajul IV i.c. stâng cu proiecția vârfului cordului. Aria matității relative. Este descrisă prin 4 (patru) puncte: inferior, dreapta - a VI-a articulație condrosternală dreaptă; inferior, stânga - spațiul V i.c., pe linia medioclaviculară; superior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a liniei de fractură, în așa fel încât la nivelul colului condilului mandibulei să se afle la jumătatea distanței dintre marginea posterioară și incizura sigmoidă. Observație: Reducerea condilului fracturat poate fi foarte dificilă, mai ales atunci când prin deplasarea lui accentuată medial și anterior el se deplasează în loja pterigomandibulară, fiind tracționat prin contracția pterigoidianului lateral. În acest caz, pentru realizarea componentei articulare a reducerii, se impune dezinserția mușchiului. Îngrijiri postoperatorii: igienă orală, toaleta și pansamentul zilnic la nivelul plăgii postoperatorii, mecanoterapie
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
anesteziat în decubit dorsal, după care capul este fixat în head-holder înainte de întoarcere. Trebuie acordată o atenție deosebită la: − Protecția ochilor (lubrifierea și închiderea pleoapelor); − Bărbia pacientului să nu fie în contact cu masa de operație; − Sânii vor trebui deplasați medial cu evitarea comprimării mameloanelor; − Trebuie evitată compresiunea abdomenului atât cât este posibil; − Se vor verifica pulsul la pedioasă și femurală ca indicator al permeabilității arterelor renale și perfuziei renale adecvate; − Organele genitale vor fi eliberate de orice compresiune; − Membrele superioare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sinusurilor. Arcul posterior al atlasului trebuie deperiostat dar rezecția lui se impune numai dacă există semne imagistice de angajare amigdaliană. Incizia durei mater se realizează în formă de V pornind de la nivelul unghiului supero-lateral și coborând oblic în jos și medial până la nivelul foramenului magnum, sinusul occipital medial trebuind să fie ligaturat. Câteva incizii radiare spre unghiurile craniectomiei vor permite o relaxare suplimentară a creierului, iar deschiderea cisternei magna asigură de cele mai multe ori relaxarea marcată a creierului, permițând explorarea microchirurgicală a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
dar rezecția lui se impune numai dacă există semne imagistice de angajare amigdaliană. Incizia durei mater se realizează în formă de V pornind de la nivelul unghiului supero-lateral și coborând oblic în jos și medial până la nivelul foramenului magnum, sinusul occipital medial trebuind să fie ligaturat. Câteva incizii radiare spre unghiurile craniectomiei vor permite o relaxare suplimentară a creierului, iar deschiderea cisternei magna asigură de cele mai multe ori relaxarea marcată a creierului, permițând explorarea microchirurgicală a liniei mediane (fig. 4.21). Craniectomiile laterale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și supratentorială poate fi nevoie de incizii mult mai largi. Craniectomia retrosigmoidiană se va extinde până la unghiul transverso-sigmoidian superolateral, iar în lateral va coborî pe marginea sinusului 140 sigmoidian (fig. 4.22). Superior limita este reprezentată de sinusul transvers, iar medial de creasta occipitală internă coborând în jos până în apropierea foramenului magnum. Abordul suboccipital lateral. Abordul e unul familiar pentru cei mai mulți neurochirurgi. Incizia pielii este liniară verticală, din dreptul punctului superior al pavilionului auricular până la C4. Craniectomia este începută paramedian, se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
neobstrucționată a regiunii lateroventrale cervicobulbar (fig. 4.24) [8,9]. Craniectomia/craniotomia suboccipitală cu rezecția a cel puțin jumătate din arcul posterior al atlasului oferă un coridor eficient pentru următoarele aborduri: Abordul supracondilian oferă acces asupra regiunii canalului hipoglosului sau medial de acesta precum și asupra tuberculului jugular. Abordul paracondilian, care include și rezecția procesului jugular lateral de condilul occipital, oferă acces asupra porțiunii posterioare a foramenului jugular precum și asupra porțiunii posterioare a nervului facial și a mastoidei lateral de foramenul jugular
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
adeseori fără a fi necesară plastia durală. Meningioamele de fosă posterioară Meningioamele scuamei occipitale - Craniectomie unilaterală ce depășește limitele tumorii (fig. 4.81); − Incizia circumferențială a durei mater; − Reducerea progresivă a tumorii; − Hemostaza riguroasă; − Plastie durală. Meningioamele de unghi ponto-cerebelos Medial de meatul acustic − Abord retrosigmoidian (fig. 4.82) Identificarea și izolarea nervilor situați posterior sau postero-inferior de tumoră Devascularizarea intradurală a bazei de implantare Reducerea progresivă a tumorii Identificarea și prezervarea arterei cerebeloase antero-inferioare deseori înglobată pe o porțiune variabilă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
plasat pe fața anterioară a tumorii, nervul trigemen este deplasat postero-superior de către polul superior al tumorii, nervul abducens este 208 situat antero-medial față de masa tumorală, iar nervii cranieni inferiori sunt plasați în jurul polului inferior al tumorii. Pe măsură ce tumora crește spre medial va comprima și va deplasa cerebelul și trunchiul cerebral. Tumorile voluminoase vor determina hidrocefalie prin obstrucția ventriculului 4 [4,6]. Prezentare clinică. Simptomatologia clinică depinde de mărimea tumorii în momentul diagnosticului. Simptomele inițiale cele mai frecvent întâlnite constituie triada hipoacuzie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în cazuistica noastră tumorile sunt diagnosticate tardiv, prezentarea clinică în experiența noastră este dominată de cefalee (tabelul 4.2). Debutul clinic este insidios, prin apariția unei hipoacuzii de conducere, unilaterală, lent progresivă, însoțită de tinitus și tulburări de echilibru. Extinderea medială a tumorii la nivelul fosei cerebrale posterioare determină simptomatologie prin afectarea nervilor cranieni de la nivelul unghiului pontocerebelos, precum și simptome de compresiune pe trunchiul cerebral: pareză facială de tip periferic, neuropatie trigeminală (diminuarea reflexului cornean, tulburări de masticație), tulburări de mers
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nervul abducens (VI) și artera carotidă internă înconjurată de plexul simpatic. Arterele regiunii sunt reprezentate de: segmentul supraclinoid al arterei carotide interne (ACI) și ramurile sale: artera oftalmică (AOp) și arterele hipofizare (în număr de 1-3), ramuri emergente de pe fața medial, respectiv artera Comunicantă posterioară (ACoP) și artera coroidoană anterioară pe fața laterală; artera cerebrală anterioară (ACA), care reprezintă ramura medial a bifurcației carotidiene ce se unește cu congenera ei contralaterală prin artera comunicantă anterioară, situate de regulă deasupra chiasmei optice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
carotide interne (ACI) și ramurile sale: artera oftalmică (AOp) și arterele hipofizare (în număr de 1-3), ramuri emergente de pe fața medial, respectiv artera Comunicantă posterioară (ACoP) și artera coroidoană anterioară pe fața laterală; artera cerebrală anterioară (ACA), care reprezintă ramura medial a bifurcației carotidiene ce se unește cu congenera ei contralaterală prin artera comunicantă anterioară, situate de regulă deasupra chiasmei optice (fig. 4.120). ADENOAMELE HIPOFIZARE IOAN ȘTEFAN FLORIAN EPIDEMIOLOGIE Tumori benigne în imensa majoritate a cazurilor, adenoamele hipofizare apar cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
eroziuni osoase T2: prezența leziunilor osoase, exceptând peretele posterior al sinusului, incluzând extensia la nivelul palatului dur și/sau la nivelul meatului nazal mijlociu. T3: tumora invadează una dintre formațiunile: peretele posterior al sinusului maxilar, țesutul subcutanat, planșeul sau peretele medial al orbitei, fosa infratemporală, osul pterigoid, sinusul etmoidal. T4: tumoră invazivă la nivelul regiunii orbitale, inclusiv la nivelul apexului orbital, lama ciuruită a etmoidului, baza craniului, nazofaringe, sfenoid, sinusului frontal. Tumorile de sinus etmoidal T1: tumora localizată la nivelul etmoidului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în decubit ventral; în acest caz cerebelul trebuie permanent îndepărtat cu spatula pentru a menține deschis coridorul de acces [19]. 3. Abordul occipital transtentorial - abordul occipital transtentorial se realizează prin craniotomie occipitală paramediană pe partea nedominantă și pătrunzând pe partea medială a lobului occipital se practică incizia tentoriului posterior de cisterna quadrigeminală; retracția lobului occipital și/sau 271 prezența venelor de drenaj occipitale pot determina apariția hemianopsise iar lezarea spleniului corpului calos poate fi urmată de sindrom de disconexiune [17,20
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
spre tehnici minim invazive, funcționale, cu corectare estetică și rehabilitare precoce, efectuate de echipe pluridisciplinare formate din specialiști experimentați în domeniu [8-10]. ANATOMIE CHIRURGICALĂ Orbitele au forma aproximativă de piramidă patrulateră, cu baza orientată anterior, vârful posteromedial, pereții superior, inferior, medial și lateral. La constituirea orbitelor osoase contribuie un număr de șapte oase: frontal, sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai mare parte a lor își au originea posterior pe inelul tendinos Zinn, și formează conul muscular. Principalul ax vascular arterial al orbitei este a. oftalmică, ramură din a. carotidă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de două planuri orizontale, unul superior, care trece tangent la porțiunea superioară a circumferinței nervului optic și altul inferior, care trece tangent la circumferința inferioară a nervului optic, în trei compartimente: un compartiment optic, unul supraoptic și unul suboptic. Compartimentul medial și compartimentul lateral al spațiului intraconal. Planul sagital care trece prin axul nervului optic împarte spațiul intraconal într-un compartiment medial și un compartiment lateral. Spațiul extraperiostal. Spațiul virtual dintre pereții osoși ai orbitei și suprafața externă a periorbitei este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tangent la circumferința inferioară a nervului optic, în trei compartimente: un compartiment optic, unul supraoptic și unul suboptic. Compartimentul medial și compartimentul lateral al spațiului intraconal. Planul sagital care trece prin axul nervului optic împarte spațiul intraconal într-un compartiment medial și un compartiment lateral. Spațiul extraperiostal. Spațiul virtual dintre pereții osoși ai orbitei și suprafața externă a periorbitei este denumit spațiul extraperiostal. Orbita osoasă. După unii autori, pereții care formează orbita osoasă constituie un compartiment individual al orbitei (fig. 4
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
acoperire urmăresc deplasarea ochiului contralateral, pentru fixarea unui punct, după 311 acoperirea unuia dintre ochi. Testul Hirschberg urmărește reflexul de lumină pe cornee. Normal, reflexul este localizat nazal de polul anterior al corneei. Deplasarea sa laterală este considerată exotropie, deplasarea medială esotropie. Unghiul de deviație se apreciază pe baza unor nomograme. Campimetria măsoară câmpul vizual. Se poate realiza cu ajutorul campimetrului. La ora actuală, se utilizează determinarea computerizată a câmpului vizual. Oftalmoscopia se realizează cu oftalmoscop portabil sau prin oftalmoscopie indirectă. Se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
orbital premergător, exoftalmia . Boli de sistem cu determinare intraorbitală. Sarcoidoza. Elemente de diferențiere sunt: tendința de extensie în canalul optic și intracranian. Orbitopatia tiroidiană Graves. Elemente de diferențiere sunt: exoftalmia bilaterală, îngroșarea simetrică a mm. extrinseci ai globilor oculari, drept medial, inferior, superior, cu respectarea inserției lor, examinarea radioizotopică cu iod radioactiv, dozarea hormonilor tiroidieni. TRATAMENTUL TUMORILOR ORBITALE. PRINCIPII GENERALE Tratamentul actual al tumorilor orbitale este multidisciplinar, asigurat de echipe formate din diferite specialități, constituite pentru fiecare caz în parte. Principalele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
realiza fie extradural, după decolarea durei mater de pe tavanul orbitei și ridicarea lobului frontal împreună cu dura mater fie intradural, după deschiderea durei mater și decolarea ulterioară a acesteia de pe tavanul orbitei. Indicații: procesele expansive intraorbitale primare cu localizare superioară sau medială față de nervul optic; procesele expansive intraorbitale posterioare cu localizare apicală; procesele expansive localizate în canalul optic; procesele expansive intraorbitale primare cu extensie intracraniană secundară; procesele expansive intraorbitale secundare cu punct de plecare intracranian; decompresiunea nervului optic în canalul optic. - Contraindicațiile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau inferolateral de nervul optic; tumorile retrobulbare situate lateral, superolateral sau inferolateral de nervul optic; tumori apicale laterale; tumori osoase frontozigomatice, temporale sau pterionale; decompresiunea extradurală a nervului optic intracanalicular. Contraindicațiile sunt, în general, procesele expansive intraorbitale supraoptice cu extensie medială; tumorile de nerv optic; procesele expansive cu localizare inferioară față de nervul optic; procesele expansive cu localizare inferomedială față de nervul optic; abordul proceselor expansive de vârf de orbită localizate superior medial sau inferior de nervul optic; abordul proceselor expansive de canal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]