409,442 matches
-
la Iași pentru specialiștii din domeniul medical Personalul medical este invitat la Târgul de joburi „Careers în White” pentru a afla ce spitale și clinici își doresc să recruteze și care sunt beneficiile pe care acestea le oferă. Recrutorii caută medici specialiști, medici rezidenți, asistenți medicali, stomatologi, infirmieri, absolvenți de medicină, fizioterapeuți, dar și personal medical auxiliar. Citește tot... Ce contează în angajarea de juniori - specializarea studiilor sau programele de internship? Din ce in ce mai multe companii integrează tineri în echipele lor, pe care
Locuri De Munca Iasi [Corola-blog/BlogPost/94401_a_95693]
-
pentru specialiștii din domeniul medical Personalul medical este invitat la Târgul de joburi „Careers în White” pentru a afla ce spitale și clinici își doresc să recruteze și care sunt beneficiile pe care acestea le oferă. Recrutorii caută medici specialiști, medici rezidenți, asistenți medicali, stomatologi, infirmieri, absolvenți de medicină, fizioterapeuți, dar și personal medical auxiliar. Citește tot... Ce contează în angajarea de juniori - specializarea studiilor sau programele de internship? Din ce in ce mai multe companii integrează tineri în echipele lor, pe care ii formează
Locuri De Munca Iasi [Corola-blog/BlogPost/94401_a_95693]
-
unul dintre răspunsurile posibile, și efective, între niște limite la complexitatea lumii în care trăim, tocmai pentru că este, la rândul ei, un fenomen complex și a învățat să gestioneze această complexitate. În multe comunități locale din România, unde nu există medic, școală etc. preotul este singura legătură a oamenilor cu modernitatea. Ce poate face statul, și deja o face este să intensifice acest parteneriat social între cultele religioase și autoritățile publice centrale sau locale. Dintr-o perspectivă pur egoistă a statului
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
fără ea nu putem trăi că respirăm că inspirăm că expirăm cum se aude la radio vocea speakerului prin aer cum se vede la tv prin eter dar tatăl meu nu putea nici înțelege cum de îmbătrânim tatăl meu era medicul tuturor acestor îmbolnăviri și nu credea vreodată c-o să murim. Aș fi vrut să-i zic și bunicului meu toate astea.
Tatăl meu era și el poet by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/4446_a_5771]
-
pantofii mereu uzi, un nimeni care suferea considerabil de frig, cu impresia că mâna i se lipește de clanță, și asta nu e niciodată plăcut, desigur, exacerbarea acestei senzații polare poate duce oricând la agravarea unei boli psihice pe care medicii nu știu și nu pot s-o trateze fiindcă ține de viața închipuirii, Sau poate nu vor... Un amărât de provincial ca noi toți, poate ceva mai autentic, mai păgubos, mai dezarmat, ca să nu spun mai părăsit, și care fuma
Suspect by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/5254_a_6579]
-
celulă din trupul meu ar fi prins mucegai într-un anticariat noapte de noapte o hoardă de șoareci insomniaci ronțăiesc parc-am murit demult și nu mai sînt decît un cadavru acoperit de cărți - ieși la aer! îmi zice rîzînd medicul dar aerul foșnește a carte iarba se usucă făcîndu-se litere frunzele cad ca filele îngălbenite - la trezire - cărțile stau cuminți în rafturi și încerc într-o carte nescrisă să mă reîntemeiez
Vis by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/5843_a_7168]
-
bizare după mai multe cercetări singurul suspect bănuit de crimă rămîne vecinul de la etaj un italian grețos 10 zile a stat internat la clinica love dogs se presupune că i s-a administrat zilnic în secret ciocolată a fost concluzia medicului două zile a stat întins sub vișini înconjurat de muște colorate italianul dispăruse de dimineață însoțit de un amic scund și gras i-am improvizat un cort de protecție și oricît am rugat-o pe anca să-l lase puțin
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]
-
aceea cântă și dansează cu plăcerea celor aleși, Nu e prea înalt pentru vârsta sa, nu e nici prea voinic, Dar are ochii deja deschiși spre miracole. Dacă pe cântărețul-cu harfă, viteazul cu praștie, Sculptorii Florenței, acolo, la Curtea Medicilor mei, L-au plăsmuit plin de o regalitate adolescentină, Pe el numai Angela ar putea să-l deseneze, tremurat, Siluetă parelnică, pășind alunecat mereu pe vârfuri... Poate, nici nu are nevoie de prea mult pământ, de sprijin. Pronunță unele sunete
David by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6162_a_7487]
-
Nicolae Prelipceanu stigmatizat înăuntrul meu aceeași uimire intactă din anul 1953 sau 1954 în cabinetul unui medic din Marghita unde lumina soarelui nu pătrundea niciodată geamurile acoperite cu draperii negre și grele două mari portrete alături singurele ferestre deschise o fetiță cântând la vioară și o tânără doamnă tatăl meu mi-a explicat mai târziu am auzit
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
mai târziu am auzit atunci cuvântul lagăr pentru prima oară trecusem cu trenul de mult prin Dobrogea lumea se uita noaptea cu groază la ochiurile de apă întunecată de-acolo dar cuvântul lagăr nu-l mai spusese nimeni în fața mea medicul de la Marghita va fi murit de mult portretele vor fi dispărut și ele în vârtejul vremurilor mama și fiica asasinate într-un lagăr german au rămas două unități dintr-o cifră nesfârșită iar eu car în spinare și astăzi tragedia
Poezii by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/6240_a_7565]
-
cu frica de a nu fi respinși. Dacă vorbești cu ei, afli că unii renunță, temporar, la meserii pentru care au făcut o facultate sau o specializare după ce au terminat liceul. Profesori sau asistenți medicali - poate că or fi și medici printre candidați, n-am izbutit să aflu -, ingineri și tehnicieni fără slujbă ori taximetriști. Toți și-au făcut socoteala că în Spania vor cîștiga mai mult, făcînd pe culegătorii, decît în România, în meseriile lor. Acești oameni au instinct de
Căpșuni și sinucigași by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13150_a_14475]
-
opiniile doctorului Vines, care se vor publica În 1931, despre „erizipelul” provocat de piatră scapătă dintr-o praștie. Acest „erizipel” (preluat din sursele medicale) va face epoca În biografiile ulterioare ale poetului. 5. Oricum, nu se Împacă de loc „pietricica” medicilor cu această „cărămidă” a frizerului. Primul lucru pe care ești tentat să-l faci este să-l consideri pe acest Dumitru Cosmanescu un accident târziu: el ia cuvântul la aproape 40 de ani de la moartea lui Eminescu. Dar...ce interes
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
cuvinte ale lui Eminescu:” Asta m-a omorât!”: ar Însemna că au mai fost și altele decât asta. Este posibil ca pe la sfârșitul lui mai poetul să fi fost atins cu „pietricica”, să fi rezultat „erizipelul” fără importanță pe care medicii Îl raportează În amintirile lor iar acum, la sfârșit, să fi survenit lovitură mortală, data de acelasi, dar de aproape și de data aceasta cu o cărămidă (care este scoasă din discuție de către aceiași medici, vezi vorbele lui Sutu: „ne-
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
erizipelul” fără importanță pe care medicii Îl raportează În amintirile lor iar acum, la sfârșit, să fi survenit lovitură mortală, data de acelasi, dar de aproape și de data aceasta cu o cărămidă (care este scoasă din discuție de către aceiași medici, vezi vorbele lui Sutu: „ne-a spus să tăcem, să nu se audă vorba afară, că nu este nimic”). Este, desigur, doar un scenariu probabil. Dar În bâlbâiala din jurul morții lui Eminescu (nici dată nu este atestata precis, Călinescu Însuși
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
culoare, accente, alt ritm într-o frază“, precizează autorul într-o ludică notă introductivă, urmată de o biobibliografie de o pagină, alcătuită în același spirit, o povestire în sine, prin felul în care e spusă și prin „subiect“: scriitorul e medic, dar renunță la treizeci și trei de ani la medicină și se apucă de literatură. E descoperit de criticul Mircea Martin, publică și primește premii. Proza lui Răzvan Petrescu, s-a spus, parcurge drumul de la scriitura realistă la cea fantastică, de la notația
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
un articol a cărui actualitate ne privește destul de direct și pe noi. Îl vor lăsa studenții repetent pe Mircea Beuran? Ce notă îi dau studenții “dascălului” Beuran? se întreabă Melania Mandas Vergu într-un editorial din ADEVĂRUL. După cum se știe, medicului Mircea Beuran i-a fost dat înapoi titlul academic de conferențiar universitar, ceea ce îi îngăduie ca după ce a fost dovedit ca plagiator să poată preda studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie din București. Iată ce părere are editorialista despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
etice și științifice se regăsesc toate ingredientele crimei morale. Asta pentru că, reabilitîndu-l pe Beuran, nu reabilităm un hoț oarecare, ci un cadru didactic universitar. Spălăm de păcate un individ care, prin dubla sa calitate, cea de profesor și cea de medic, ar trebui să reprezinte una dintre vertrebrele moralității din România. Apoi, pentru că rezoluția acestei comisii de medicină (parte a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare - precizare Cronicar) iese din orice tipare, întrece orice imaginație, neagă realitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
își afirmă singularitatea și își organizează necruțător ofensiva. Se recomandă ca un „ostaș judiciar adevărat”, care își apără clienții „cu mintea, sufletul, onoarea, averea, libertatea și chiar trupul”, considerându-se mai mult decât un duhovnic și mai mult decât un medic (p. 45). Îi place când călugării pe care îi apără îl numesc „arhiepiscop judiciar”, dar cel mai frecvent revine la echivalarea identității lui de avocat neprofitor cu identitatea misterioasă a unui călugăr alb. Autodefinirea sa e memorabilă și această fantasmă
Justițiar cu orice risc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13215_a_14540]
-
picioarele îmi dau de furcă. Merg pe un drum drept și, brusc, încep să alerge, ca și cum aș patina pe gheață sau aș coborî un deal. Ce soi de boală o fi asta? Va trebui să-l întreb pe doctorul Lipkin, medicul nostru literar, care se pricepe în medicină tot atât cât se pricepe în literatură. Până una-alta, am socotit că un baston n-are ce să-mi strice. Țuțik, este palid. Ce-i cu tine? Ești bolnav? - E perfect sănătos
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
li se spunea. În continuare, ne sunt prezentați Ioan I. Ciorănescu (Neluș), poet, mort foarte tânăr, care a lăsat remarcabile traduceri din Lamartine, Hugo, Baudelaire, Verlaine, J. Moréas, G. Appolinaire, - inginerul Constantin I. Ciorănescu, chimista Ecaterina Ciorănescu-Nenițescu, membră a Academiei Române, medicul Maria Ciorănescu, pentru ca partea cea mai substanțială a cărții să le fie rezervată lui Alexandru Ciorănescu și George Ciorănescu, cei mai reputați membri ai „dinastiei”. Primul, a cărui operă cuprinde peste 400 de lucrări, scrise și publicate în română, franceză
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
și-au luat un solemn rămas-bun de la el, în gînd, așteptîndu-se să-l vadă murind. O să ne reîntîlnim într-o lume mai bună, și-au spus. Dar Inman a izbutit să rămînă în viață pînă la spitalul de campanie, unde medicii au manifestat o atitudine la fel de sceptică. A fost categorisit printre muribunzi și lăsat pe un pat, să-și dea sufletul. Încercarea a eșuat însă. După două zile, l-au expediat, din lipsă de spațiu, la un spital normal din statul
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
lucru care îl îngrijora. De îndată ce ar fi fost considerat apt de luptă, ar fi fost expediat îndărăt în Virginia. Cu toate acestea, se bucura că se simte bine, atîta timp cît era atent să nu apară prea viguros în fața unui medic. Primise bani de acasă, precum și o restanță din soldă, așa încît a hoinărit pe străzi și a făcut cumpărături. La o croitorie a găsit un pardesiu negru dintr-o stofă deasă de lînă, care-i venea turnat deși fusese croit
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
rezistență eroică împotriva invadatorului. E greu să nu li se fi întunecat judecata celor care au luat în serios comunicatele belicoase ale lui Saddam văzîndu-l pe autorul lor cît de cooperant se lăsa căutat de păduchi și la dinți de medici * Încît n-ar fi de mirare ca unii dintre cei care îl susțin pe fostul dictator să-și închipuie că personajul capturat de americani nu poate fi adevăratul Saddam Hussein. N-ar fi de mirare ca unii dintre ei, cei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
se mai poate închega. Luându-l în vara anului 1863 la o plimbare în jurul Cetății, ultima întâlnire dintre cei doi tovarăși de luptă și idealuri, Mureșanu repetă invariabil: „mănâncă puțin, nu lua nici o băutură spirtoasă, bea numai apă”. Era sfatul medicului pe care îl repeta necontenit 8. Ca și Avram Iancu, care cam în aceeași vreme, întunecat sufletește, colinda codrii Apusenilor, Andrei Mureșanu, într-o progresivă disoluție mintală, vagabondează prin pădurile din împrejurimile Brașovului. Lipsește zile întregi de acasă uneori, și
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
e deplină. Nici să vrei, și nu găsești nimic de furat. Știu orășele de treizeci-patruzeci de mii de locuitori în care singurele venituri sigure le au pensionarii și cei vreo optzeci-nouăzeci de angajați ai administrației de stat (de la polițiști la medici). În rest, lumea supraviețuiește într-o improvizație tragică, nu de la zi la zi, ci de la minut la minut. E explicabil, așadar, de ce pentru această nouă categorie de români (ei reprezintă cam un sfert din populație; dacă le mai adăugăm sfertul
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]