337 matches
-
seara urla gramofonul cu pâlnie la Karola, iar paharele se umpleau mereu de vin și șampanie, de lichioruri divers colorate - și gramofonul, și paharele, și buteliile spumoase, și sticlele de lichior de diferite forme trecând uneori în salonul Cotuțeștilor, unde medicinistul, arătos ca un actor de cinema și căruia începuse să-i placă a trage la măsea, invita colegi și colege la adevărate festinuri urmate de dans, foxtroturi și charlestoane organizate cu contribuția generoasă a veselei unguroaice, prezentă și ea întotdeauna
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
asupra cărții și autorului (ce-oi fi știut eu oare să-i spun?) și cerându-mi să vadă cartea după ce o achiziționez. În afară de bunici, s-au mai instalat în casa din General Poetaș, în camera de la stradă, unchiul meu Coriolan, medicinistul, deja asistent la Catedra de medicină legală, iar în camerele vecine cu el, mătușa mea Virginia cu copilașul ei. Mai erau acolo, în alte câteva camere, o familie de evrei (aveau un băiețaș și o fetiță), el, niscaiva funcționar, ea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
să-l văd, deși nu puneam mare preț pe poeziile lui. Altă dată, în tren spre Alba Iulia, de asemeni la o manifestație legionară prezidată de Antonescu, la care eram convocați mai ales noi, studenții, stam pe bancă lângă un medicinist pe cale de a-și termina studiile: îmi dădea extraordinară atenție, era plin de asiduități față de mine, mă mângâia, mă pipăia, parcă s-ar fi jucat cu o pisică sau cu un câine drag (era seară și în compartiment fuseseră stinse
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lui Mihai. S-au găsit totuși printre camarazi destui cu care m-aș fi îmbrățișat plin de poftă, dar eu nu îndrăzneam, mai cu seamă că-i zăream plimbându-se asiduu cu fete (le invidiam!). Și fiica lui Agârbiceanu, și medicinistul din tren (ne-am mai întâlnit pe străzile Sibiului, însă am rămas mereu insensibil, deși prietenos, la propunerile lui să-l vizitez acasă) au intrat foarte curând ca personaje în Povestea tristă a lui Ramon Ocg: ea sub numele de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
veacul al XX-lea, numărul studenților a fost fluctuant la Facultatea de Medicină: ajungea la 621 în anul universitar 1933-1934, după ce, cu aproape un sfert de secol mai devreme, în 1909-1910, era de 330; statisticile mai înregistrau 249 de studenti "mediciniști" în 1919-1920, 569 în 1920-1921, 380 în 1925-1926 etc.64. În 1835, programa de învătământ prevedea, în conformitate cu legea în vigoare la acea dată, ca studenții să parcurgă enciclopedia medicinei, istoria medicinei, anatomie, fiziologie, igienă, patologie și terapeutică a bolilor interne
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
aducă un medic, dar nu mi-au adus. După puțin timp, nu am mai știut nimic de mine această trecere dincolo a durat patru sau cinci zile. A șasea zi, după ce m-am trezit a venit în camera mea un medicinist cu nevasta, români ce locuiau în același imobil. În aduceau o farfurie cu supă și mirarea lor că am fost atât de tare. Mi se spuse că trecusem prin mare primejdie. Eu eram fericit că voi vedea din nou lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
înalte stări de spirit ale Iașilor. Și cu dorința unanim-fierbinte a contemporanilor de a readuce Cetatea la strălucirea ei de altădată. Cuvintele din Templul "focului sacru" încă se opun trecerii înverșunate a timpului peste noi. Despre IAȘI. Bibliografie ALDEA, Adrian. Medicinist în târgul Iașilor. București, Editura Semne, , 1997. ANDRIESCU, Al. Locul "Albinei" lui Asachi în istoria periodicelor românești. Iași, 1999. ANDRONIC, Al., NEAMȚU, E., CHEPTEA, St. Inscripții medievale și din epoca modernă a României. Orașul Iași. Iași, C.I.C.E. 1994. APETROAIE, A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Din comitetul de inițiativă de 7 fac și eu parte. Congresul - la care au aderat și ieșenii - se ține la Focșani. Președinte al primului congres ar fi dorit să fie Dobrescu, dar l-am înfrânt și am ales pe studentul medicinist Alexandru Pâcleanu, de fel din Focșani. întâiul gând a fost către poetul de la Mircești, acel care a cântat Unirea. Pâcleanu i-a trimis următoarea telegramă: „Studenții universitari, dându-și astăzi mâna de înfrățire pe malul Milcovului, salută cu căldură pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
La Facultatea de Medicină din București o mișcare de nemulțumire se manifestă în contra unora dintre profesori, mai ales împotriva profesorului doctor Grigore Romniceanu. Aceasta prin anii 1883-1884. în același timp pătrund în facultate și ideile socialiste. Este de notat că mediciniștii au fost aceia cari fură mai întâi influențați de socialism. Mediciniștii se plângeau împotriva mojiciilor acestui profesor. Elevii cari nu știau răspunde repede și bine, atât la cursul de facultate cât și la clinica spi talului erau ofensați cu apostrofe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
manifestă în contra unora dintre profesori, mai ales împotriva profesorului doctor Grigore Romniceanu. Aceasta prin anii 1883-1884. în același timp pătrund în facultate și ideile socialiste. Este de notat că mediciniștii au fost aceia cari fură mai întâi influențați de socialism. Mediciniștii se plângeau împotriva mojiciilor acestui profesor. Elevii cari nu știau răspunde repede și bine, atât la cursul de facultate cât și la clinica spi talului erau ofensați cu apostrofe violente. Se spunea - și acesta e bine de cunoscut ca document
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe rând, pe studenți ca element de agitație în contra guvernelor. Și în agitația în contra d-rului Romniceanu, Clubul conservator juca un rol activ. Pe vremea aceea, la Clubul conservator acțiunea era condusă, cum am spus, de prințul Gheorghe Bibescu. Agitația studenților mediciniști se complica, în timpul acesta, și cu alte ele mente de agitație. De astă dată opoziția conservatoare puse mâna pe o chestie națională pe care o specula contra guvernului prin canalul studenților. Iată despre ce fu vorba: La Cluj se întâmplase
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
guvern, cerând să se ia măsuri împotriva studenților cari au semnat protesturile împotriva faptelor de la Cluj. Imediat, ministrul Instrucțiunii a cerut rectoratului ca studenții vinovați să fie eliminați din Universitate. în capul semnatarilor celorlalte manifeste eream eu. De acum agitația mediciniștilor în contra d-rului Romniceanu s-a contopit cu agitația naționaliștilor. Spre a potoli fierberea care sporea și tot mereu creștea, doctorul Romniceanu hotărî pe d-rul Severin, decanul Facultății de Medicină și senator liberal, să convoace pe studenți în marele amfiteatru al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
agitației. La ziua hotărâtă, amfiteatrul gemea de studenți. Băncile din față erau pline cu studenții de la Medicină, însă băncile din fund erau ocupate de studenți de la celelalte facultăți. Erau aci toți militanții și toți agitatorii. Decanul, dr. Severin - poreclit de mediciniști cu numele de Moș Tăbârcă - intră legănându-se - căci era scurt și borțos -, urmat de secretarul Universității, și se urcă la tribună. Dar n-apucă să spuie întâiele cuvinte și un zgomot drăcesc izbucnește: — Jos Moș Tăbârcă! Afară!... — Hoo!... Și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fugă, poliția, înștiințată, veni în forță și ocupă curtea spitalului. Noi, studenții din agitație, țineam cartierul general la cafeneaua Regală, instalată sub hotel Regal, în colțul str. Regale cu str. Academiei. Era o mare cafenea care cuprindea întreg parterul. Un medicinist în fugă vine să ne anunțe, gâfâind, cum că la spital a pătruns poliția și că bate pe studenți. Eram în cafenea vreo 20: Nicolae Maimarolu, Costică Iliescu, Paul Scorțeanu, Iancovescu, eu și alții. Ne sculăm și plecăm în fugă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de pe atunci: căpitanul Stănciulescu, comandantul jandarmilor pedeștri - un adevărat zbir care a sfârșit osândit pentru delapidare -, comisarul Coemgiopolu, un Ercule, înalt de doi metri, ofițerul de sergenți Chipiliu, celebrul Mischiu, alt ofițer de sergenți etc. Venirea noastră a reîncurajat pe mediciniștii înghesuiți prin celule și coridoare. O explozie de vociferări izbucnește. Mediciniștii - în parte - reapar în curte, o scurtă învălmășeală urmează, dar liniștea se restabili. Emil Frunzescu, Petre Inotescu și Leon Constantinescu fură arestați. Procurorul Chiru Economu veni la spital și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a sfârșit osândit pentru delapidare -, comisarul Coemgiopolu, un Ercule, înalt de doi metri, ofițerul de sergenți Chipiliu, celebrul Mischiu, alt ofițer de sergenți etc. Venirea noastră a reîncurajat pe mediciniștii înghesuiți prin celule și coridoare. O explozie de vociferări izbucnește. Mediciniștii - în parte - reapar în curte, o scurtă învălmășeală urmează, dar liniștea se restabili. Emil Frunzescu, Petre Inotescu și Leon Constantinescu fură arestați. Procurorul Chiru Economu veni la spital și arestă pe Emil Frunzescu, care fu personal desemnat de d rul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Carol, ți-o face ca și nouă. Și ai și pălărie bună. Olchovsky se convinse pentru a treia oară, și zece pahare spumoase se înșiruiră pe masă. Dar mai ereau 5 lei. Trebuiau bătuți și ăștia la tălpi. Unul din mediciniști luă pălăria lui Olchovsky în mână, o suci, o învârti, o privi cu admirație și zise: — Bine mă, da de ce să repari tu pălăria asta? E pălărie încă foarte bună. De ce s-o dai la un cârpaci ca Constantinescu și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
putea, dar a doua zi, când s-a dez meticit, ne-a tras la fiecare câte o gură. — Prieteni sunteți voi, mă? Să-mi beți pălăria și apoi să vă și bateți joc de mine?... Cam așa se petrecea între mediciniști. Dar mai erau și celelalte facultăți. viața studențească Mă opresc un moment spre a spune câteva cuvinte despre viața studențească între anii 1879 și 1884. Fac deci o ușoară întoarcere înapoi. Studenții de astăzi vor face o apropiere între ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Iași se înscrisese în partidul junimist și ar fi avut un frumos viitor politic, căci avea una din mințile cele mai bine echilibrate, dar, din nenorocire, o nefrită cu formă gravă l-a omorât prematur. Studenții de la celelalte facultăți, afară de mediciniști, trăiau mai răzleți, pe când mediciniștii - mulțumită faptului că erau concentrați prin spitaluri - erau strânși legați. Grupul de studenți în medicină care trăia în mare camaraderie era compus din: Stăuceanu, mai târziu doctor, tatăl inginerului cunoscut în București, Al. Spiroiu, vesel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
junimist și ar fi avut un frumos viitor politic, căci avea una din mințile cele mai bine echilibrate, dar, din nenorocire, o nefrită cu formă gravă l-a omorât prematur. Studenții de la celelalte facultăți, afară de mediciniști, trăiau mai răzleți, pe când mediciniștii - mulțumită faptului că erau concentrați prin spitaluri - erau strânși legați. Grupul de studenți în medicină care trăia în mare camaraderie era compus din: Stăuceanu, mai târziu doctor, tatăl inginerului cunoscut în București, Al. Spiroiu, vesel camarad și bun medic, mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
astăzi la modă. Nu știu pe unde se ascunde acum. Mai erau și alții mai tineri, precum Nae Bărdescu, Răuțoiu etc.; aceștia însă nu făceau parte din camaraderia de toate zilele a celor de mai sus. Eu, deși nu eram medicinist, mi-am ales tovarășii de viață printre aceștia și mi-am trăit câțiva ani ai tinereții prin Spitalul de copii, pe la Colțea și pe la Filantropia. Aveam pentru Olchovsky o prietenie deosebită, aproape nu era zi să nu-l văd. Era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
regulamentul Facultății de Medicină și a putut lua doctoratul. Mai tânăr puțin era și Obreja și încă și mai tânăr actualul doctor G. Marinescu, specialistul de boale nervoase, pe care l-am cunoscut în treacăt pe la Spitalul de copii. Pe lângă mediciniști, aveam și alți prieteni printre studenții de la Drept; aceștia erau: Paul Scorțeanu, despre care am scris altă dată; Ion IancovescuJano; Grigore Golescu, fost* director al Băncii Agricole etc. Toți aceștia erau dintre cei mai inteligenți și buni camarazi din facultate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fi odihnind astăzi necăjitele oase ale acestei milostive restauratrice?! Mai târziu ne-am răzlețit. Căci mai toți din grupul acesta de studenți în Drept - ba chiar toți afară de mine - aveau idei conservatoare. Pe mine m-au împins ideile înaintate către mediciniști, spre care m-am dus cu Paul Scorțeanu. Am spus că viața studențească era grea pentru mulți. Eu, pe la 1879- 1881, eram un simplu copist la Ministerul de Instrucție, de unde primeam 88 de lei lunar. Cu ce să plătești chiria
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
noastre e numai profesorul dr. Romniceanu, că scopul mișcării e depărtarea sa din Universitate, că mișcarea, în fine, e legitimă și trebuia să se facă.“ Iar la sfârșit se află semnăturile a 277 de studenți din toate facultățile, dar cei mai mulți mediciniști. Public, aci imediat, numele tuturor acestora. Este de făcut o foarte interesantă constatare, anume ce s-a ales din toți acești tineri cari formau atunci fruntea universităților și partea ei cea mai militantă. Câte valori s-au manifestat, câți au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Stăuceanu și Manicea îmi spun că o întrunire secretă și cu caracter socialist se va ține la spitalul Filantropia. Mă duc. Eram câțiva: Stăuceanu, Manicea, Paul Scorțeanu, Sabin, Spiroiu, Inotescu, Emil Frunzescu. Afară de Scorțeanu și de mine, toți ceilalți ereau mediciniști. Fiindcă pentru istorie trebuie să se știe că mișcarea socialistă bucureșteană, îmboldită de începuturile socialiste de la Iași, n-a început nici din pătura muncitoare, nici din cauza mizeriei lumii lucrătoare, ci din spitale. După discuțiuni asupra organizării noastre în grup socialist
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]