952 matches
-
a lăsa să i se ghicească ceva pe chip, îl înfruntă cu privirea pe vlăjgan. ― Ce vrei? Thorson nici măcar nu schiță vreun pas să intre în cameră și nici nu închise ușa. Îl scruta numai din ochi, cu o mină meditativă. ― Am vrut numai să te văd... ― zise el. Să te privesc, nimic altceva. Ridică din umeri: ― Asta-i tot. Se întoarse și ieși. Ușa se trânti în urma lui. Gosseyn clipi. Se așteptase la un duel verbal și acum se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de pescari. Acum trei ani, cu gândurile în altă parte, absorbit de problemele sale științifice, psihiatrul, propabil că nici nu luase în seamă toate aceste anexe ale singurătății pe care și-o dorea. În mod sigur își continuase lecturile, plimbările meditative pe prundișurile plajelor pustii, iar oamenii întâlniți întâmplător rămăseseră niște simple siluete, cărora nu merii a să le acorzi atenție. Asta nu însemna, însă, că el, doctorul nu fusese remarcat. Șansele ca sosirea la cabană a doi bărbați imediat după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
a-l da mai tare de la distanță. Din televizor pleacă firul antenei, al cărui capăt scapă undeva prin fereastră, afară, antena e fixată În geam dracu’ știe cum. În mijlocul acestui decor absurd se vedea sfecla lui Stancu, de un roșu-incandescentă, meditativă, cu mîinile Încrucișate pe piept, bătînd rar din genele șatirate, cu spicul sintetic al mustății Înfruntînd semeț umbra nasului roz și ascuțit. — Nu că e mișto? Balkan Express, zice comandantul de baterie și-mi trage rîzÎnd o palmă pe spinare
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
parte stinse pentru mari penumbre, apoi iar aprinse toate, confeti, panglici de hârtii. - Bat alte vremuri la poartă, domnule judecător! - era Lung. Omul acesta are vocație de filozof, îmi spusei - după felul în care își rostise gândirea, o anume încărcătură meditativă; vine din măreția câmpiei și a istoriei și nici nu știe. - Așa e, Lung! răspunsei. Apoi în gând: Da, Lung, se vor transforma toate, adevărat, numai oamenii nu, și asta va fi nenorocirea. Abia terminai și el se întoarse chemat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
frustrat și nedreptățit. Mergând pe stradă, totul ți se pare urât, mizer, respingător. Nu vezi decât gunoaie, oameni încruntați și goliți de sentimente, oameni îmbrăcați în haine ieftine și ponosite, pensionari resemnați și tineri mizerabili, agresivi și inculți. Te așezi meditativ și posac pe o bancă, strecurând printre gene câteva lacrimi, în indiferența oamenilor care trec pe lângă tine, când, deodată, cineva se oprește în dreptul tău și te întreabă ce ai pățit, dacă te poate ajuta cu ceva. Mirat, ridici privirea, vrei
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
adesea, În asemenea situații, găsim suficiente motive să ne Îndoim de unele dintre cele ce se prezintă spiritului nostru, ceea ce Înseamnă că principiul care ne călăuzește În alegere este, cel puțin Într-o primă instanță, unul negativ. Îndoiala, fie ea meditativă sau sceptică, chiar agresivă, transformă radical raportul nostru cu lumea, pentru că ea solicită capacitatea cea mai intimă și proprie a gândirii: libertatea. Libertatea gândirii exprimă posibilitate de a lua distanță nu doar față de anumite aspecte ale lumii, ci mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
disimulări. Fondul afectiv e o tristețe grea, un sentiment al damnării, exprimat fie nemijlocit, adesea în cadențe ce trimit la Lucian Blaga, uneori într-un melos cu inflexiuni folclorice, inclusiv de colindă, fie prin insinuarea lui în notații descriptive și meditative, intermitent cu tușe de „creion” arghezian. Laitmotivul acestui lamento continuu, bine temperat, derivă din condiția de exilat: „Aici sunt oaspete nu stăpân / din tot nimic nu e al meu / nici locu-n care nu rămân / nici bobul sec nici rodul greu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
poezie, I. a scris versuri fără calități deosebite. Elev și imitator al lui D. Bolintineanu în prozodie, el a contribuit la îmbogățirea meditației lirice românești de până la Mihai Eminescu, printre precursorii căruia poate fi socotit. Cultura filosofică sistematică și firea meditativă se întrevăd în versurile lui I., care se detașează de poeții minori ai epocii prin abordarea unei tematici descinse din romantismul german, din schopenhauerianism și filosofia indică. A mai publicat satire, epigrame și ode în „România literară”, „Buciumul”, „Dâmbovița” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
accentuează discrepanța dintre trecutul ,,epic”, dominat de evenimențial, și prezentul ,,filozofic” al confesiunii. De fapt, întreruperile firului epic al poveștii de iubire sunt de două tipuri, în cazul confesiunii lui Mavrodin. Este vorba fie de introducerea unor fraze cu caracter meditativ, după cum am menționat deja, având aspectul unor concluzii generale extrase din experiența trăită, fie de apariția regulată a unei voci narative la persoana a III-a care creează o imagine din exterior a personajului, permițându-i acestuia un moment de
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
și unul prezent, al reflecției asupra acestor întâmplări. În a doua parte a romanului, constatăm o frecvență mai redusă a acestor întreruperi ale firului epic al confesiunii. De fapt, mărturisirea lui Hasnaș este lipsită în mare parte de acele momente meditative care îl copleșeau pe Mavrodin în urma rememorării poveștii de dragoste cu Ileana. Pretextul hotărârii lui Hasnaș de a-i povesti amicului său iubirea dintre el și Lena apare la sfârșitul capitolului IX și este asemănător cu cel pe care Camil
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
nuanță din vulgaritatea mea prețioasă.)” - p.90. Lipsesc din povestirea lui Hasnaș acele fraze cu nuanță de generalitate. Orice concluzie eventuală desprinsă în urma rememorării nu reușește să se despartă de concretețea întâmplărilor. Există totuși două sau trei încercări de momente meditative, lipsite însă de consistența observațiilor lui Mavrodin: Dacă te preocupă foarte mult un lucru, cred că nici nu ai timp să-ți dai seama că îmbătrânești [...]. Un bărbat nu se simte niciodată bătrân când e bogat și lipsit de timidități
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
se clătinau la răstimpuri, aproape fără zgomot, ca prin somn.” - vol.II, p.136. Asemenea fraze, destul de neobișnuite pentru stilul lui Eliade, sunt intercalate între replicile personajelor umplând cel mai adesea un gol prezent în conversații cauzat de o pauză meditativă a personajelor care înregistrează involuntar aceste detalii de atmosferă privind prin ferestre într-o tăcere apăsătoare. Funcția cestor descrieri este aceeași pe care o avea în Nuntă în cer gestul frecvent al protagoniștilor de a-și aprinde o țigară. Procedeul
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
de o stranie imobiliară, stopate din desfășurarea acțiunii anume parcă pentru a sluji unei fabule. Babeț dovedește aptitudini pentru metafora plastică elaborată prin răbdarea analiză (Reacție în lanț, Vânătoare de țânțari etc.), prin decupaj atent de forme expresive, prin sensul meditativ al „trimiterilor” din subtext.” ( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 95) Baiu Ion 1952 Pictor Născut în anul 1952 comuna M. Kogălniceanu, jud. Tulcea Debut artistic 1978 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea, Arta naivă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
-și realizează desenele și le transcrie în tuș pe curat lasă impresia că practică un desen tehnic. Dar finețea detaliilor observate pe viu și farmecul analizei lor, claviatura largă a valorației de alb-negru, ne dezvăluie de asemenea o natură lirică, meditativă, în stare să poetizeze fiecare notație, fiecare sugestie.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 74) Pascaru Adrian 1933 Pictor „Obsedat de artă, am realizat cu pasiune pictură religioasă, am modelat porțelanul, dar cel mai mult
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
copilăriei, înfățișat cu nostalgie în lucrări calde, senine, armonioase și însuflețite. Lângă jocurile anotimpului candorii, Constantina Voicu adaugă, firesc, alte teme ale existenței în lucrări care se rețin prin gravitatea sentimentului. Vechiul motiv al trecerii ireparabile a timpului capătă note meditative însoțite de o muzicalitate interioară, discretă, melancolică, în ciclurile de lucrări intitulate „Viața”, „Destin”, „Oprește clipa”. Constantina Voicu a descoperit în pictură o zonă de echilibru sufletească, de lumină, un tărâm colorat al liniștii și al bucuriei de a fi
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
generării unor confuzii legate de desfășurarea comunicării potrivit structurii sale teoretice. 4. ceea ce noi numim monolog interior (în paragraful următor), alții ar putea numi comunicare intrapersonală... 2.2. Monologul interior la vârsta adolescenței Cunoscută drept o etapă a vieții profund meditativa, în care individul uman aloca intervale de timp considerabile reflecției asupra diferitelor aspecte și modificări generate de varsta pe care o parcurge, interpretarea lumii în plan mental reprezintă o componentă de mare însemnătate pentru adolescență. Acordarea de semnificații implică utilizarea
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
animiste asupra naturii și satului, în diferite anotimpuri și ipostaze. Într-o reprezentare plastică personală, poetul schițează peisaje sau momente, notând senzații vizuale, auditive, constatări imediate cu o rostire metaforică, alegorizantă, care creează imagini insolite, dinamice, fără implicare sentimentală sau meditativă. Mai impregnate de afectivitate sunt poeziile din ciclul Inventar sentimental. Într-o stare de intensă așteptare, timpul se deformează, natura pare înțesată cu semnale, tensiunea erotică devine halucinatorie, exacerbând starea personajelor lirice. În general, o modificare a raporturilor firești dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
puțin structurate și mai puțin răspândite pe vaste arealuri umane. Un câmp de forțe: memoria colectivă Să vorbești despre „locurile memoriei” Înseamnă, fără Îndoială, altceva decât să contempli pasiv, ca În tablourile romantice Înfățișând diverse personaje oprite Într-o atitudine meditativă În fața unor ruine prestigioase, invadate parțial de vegetație. Ar fi vorba mai degrabă de organizarea unei expoziții care să cuprindă selecția cea mai reprezentativă din mulțimea picturilor Înfățișând asemenea scene de gen, ba chiar presupune și derularea atentă, analitică, a
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi fugit de lângă tine. JÜRGEN: E destul. E nimic. Toate astea nu trebuie să fie acolo... unde totul se arată, deasupra capetelor noastre. (ia două coaste și va dirija cu ele discursul. Herta a adormit pe masă. Ceilalți iau poziții meditative în jurul cadavrelor) JÜRGEN: Vreau un peisaj. Peisajul e totul. Cel mai bun lucru într-un om e un peisaj fără sfârșit. Sfârșiturile unui peisaj sunt curgătoare și amintesc de lapte și ceață. Peisajele sunt peisaje, pentru că sunt o privire dintr-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
rămâne seninătatea, prietenia cu propria persoană, alungarea răului absolut: reaua credință. Viața cotidiană plasată sub semnul unui epicurism autentic care reduce plăcerea doar la satisfacerea dorințelor necesare - chiar ceva mai mult decât consimțea Epicur însuși - cuprinde exerciții spirituale, o practică meditativă: Grădina oferă ocazia acestei asceze mentale bazate, o dată în plus pe un principiu familiar înțelepciunii zen... Angrenarea clădirilor între ele permite și ea un savant amestec de căutare intelectuală a filosofului și practică spirituală a credinciosului. Este și cazul bibliotecii
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
al solicitării, al cererii interesate: nu comunici cu zeii pentru a le cere binefaceri sau avantaje. La antipozii sacrificiilor grecești menite să asigure bunăvoința cerului, departe de orice transcendență, relația filosofului cu modelele sale se instalează în imanență, pe terenul meditativ și spiritual al unui fel de înțelepciune păgână. Zeii epicurieni îndeamnă la imitarea lor, un exercițiu de care creștinii - Ignațiu de Loyola, de exemplu - își vor aminti... A trăi încercând să-ți calchiezi existența după cea a zeilor, iată ceva
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
poetul Ben Corlaciu,/ care-am crescut prin mlaștini clocite,/ Cer am avut un fund de apă/ răscolit de trestii prea învechite”. Deși plasat în același registru, Manifest liric aduce o cristalizare a eului poetic în zona subiectivismului dramatic, anticipând lirismul meditativ ce marchează ciclul Postumele (1945-1967) din volumul Poezii (1969). Renunțând la ironie și la spectaculosul afișat cu ostentație, poetul caută acum semnificații esențiale, marcat de un sentiment al neîmplinirii căruia i se împotrivește cu luciditate: „Sunt un munte fugit în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]
-
din Ameto, care întruchipează doamne distincte ale Florenței, dar în același timp și virtuți abstracte, deoarece au calități emblematice. Dioneo, cel mai bine portretizat, caută plăcerea și este inteligent și comic, Filostrato este serios și grav, Emilia ni se înfățișează meditativă și timidă, Pampinea - înțeleaptă și senină. Nu știm cine erau în realitate, dar prin amănuntele pe care autorul le oferă în legătură cu relațiile de rudenie și de posesie a unor locații în care grupul va poposi, resimțim o realitate istorică în spatele
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
maturi (Vase comunicante, 1969, Am vrut să știu..., 1971, Scrisoare către tine, 1973, Revenire, 1977, Cântece de iarnă, 1981, și Steaua cea din lacrimă, 1988) deși nu impune o formulă artistică pregnantă, el cucerește totuși cititorul prin lirismul de factură meditativă și prin melodicitatea discursului bine articulat. D. s-a ilustrat și ca traducător: a transpus epopeile indiene Mahabharata și Ramaiana, sonetele lui Petrarca și Ronsard, din lirica lui Hugo, Tagore, A. Pușkin, M. Lermontov, L. Martânov, A. Prokofiev, V. Vinokurov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]
-
1. Mențineți o minte a Începătorului. Mintea vă afectează imediat și eficient cîmpul energetic. Pentru a elimina ideile preconcepute despre ceea ce va dezvălui testul abordați testarea energetică ca pe o practică de contemplare, Întrînd Într-o „minte a Începătorului” concentrată, meditativă. Dacă vă faceți griji că speranțele sau prejudecățile proprii sau ale partenerului pot influența rezultatele testului, următorul procedeu vă ajută să le dezactivați din punct de vedere energetic. 2. Dezactivați neurologic așteptările. Această procedură de dezactivare neurologică a ideilor preconcepute
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]