618 matches
-
incredibilă. Sprijinită pe cochiliile cornoase ale câtorva semene, o meduză gigantică ieșise aproape cu totul din apă și arăta precum o plasă imensă, rotundă, având în centru gura cu clești înfricoșători. Oksana coti brusc, dezechilibrîndu-l pe Durdrin, dar grupul de meduze reacționă prompt, apropiindu-se foarte mult. Când îi mai despărțeau doar douăzeci de metri de animalul care ieșise acum cu totul din apă și își etala corpul imens, lasîndu-se să se vadă mucilagiul dens care ocupa ochiurile pe care îl
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
foarte mult. Când îi mai despărțeau doar douăzeci de metri de animalul care ieșise acum cu totul din apă și își etala corpul imens, lasîndu-se să se vadă mucilagiul dens care ocupa ochiurile pe care îl formau brațele sale reticulate, meduza sări cu o sprinteneală incredibilă. Realizară că scopul animalului era să-i prindă ca într-o plasă și apoi să-i scufunde. Oksana strigă scurt, încercă să cârmească, dar creatura era prea mare pentru a putea fi ocolită. Cochilia ei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe care îl auzi bărbatul înainte de a leșina fu un plescăit ciudat. Când se trezi, văzu o umbră cu coada ochiului și apoi o simți pe Oksana că vine lângă el. Mișcîndu-se foarte repede, femeia tăie o ultimă bucată a meduzei și apoi se opinti din greu ca să arunce și corpul cornos în apă. Durdrin dădu să se ridice dar Oksana îl opri. - Stai acolo. O să ajungem în câteva minute și nu cred că ne vor mai ataca. Forțîndu-i mâna, Durdrin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu cred că ne vor mai ataca. Forțîndu-i mâna, Durdrin se ridică, dar priveliștea pe care o văzu îl făcu să-și fi dorit să nu se fi ridicat. Pe suprafața apei pluteau corpurile neînsuflețite a cel puțin douăzeci de meduze, toate având carapacea cornoasă despicată și lăsând să se vadă un țesut care semăna izbitor de mult cu cel al unui creier uman. - Cum ai făcut? îngăimă Durdrin. - Știi că sunt mai îndemînatică decât tine cu laserii. M-am gândit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
bord. Femeia bătu din palme fericită. - Doamne, ce senzație de putere mi-a dat! Să fi văzut cum le-am luat la țintă pe toate. N-a mai rămas nici una. - Mi-e greu să cred că ai omorât chiar toate meduzele din oceanul Kyrallului. Hai mai bine să ne grăbim. Femeia încuviință din cap și barca porni vijelios spre unul din picioarele gigantice ale psiacului. Durdrin se lăsă să cadă înapoi pe fundul bărcii, încercînd să facă abstracție de durerea ascuțită
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
putea să aibă o coastă ruptă. Atacul îl nedumerea. Calea Kyrallului era simplă: uscatul pentru telepați, oceanul pentru celelalte animale. Lumea apelor era una a echilibrului perfect. Existau doar două specii, una hrănindu-se cu exemplarele celeilalte, peștii ac și meduzele reticulate fiind însă solidari în a-și apăra teritoriul împotriva oricăror ființe telepate. Reacția meduzelor nu avea nici o logică. Nici el și nici Oksana nu îndreptățeau o asemenea izbucnire de violență. Bărbatul oftă încercînd să-și scoată din minte teroarea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
telepați, oceanul pentru celelalte animale. Lumea apelor era una a echilibrului perfect. Existau doar două specii, una hrănindu-se cu exemplarele celeilalte, peștii ac și meduzele reticulate fiind însă solidari în a-și apăra teritoriul împotriva oricăror ființe telepate. Reacția meduzelor nu avea nici o logică. Nici el și nici Oksana nu îndreptățeau o asemenea izbucnire de violență. Bărbatul oftă încercînd să-și scoată din minte teroarea pe care o simțise când corpul cornos al meduzei aproape că îl strivise. Era oare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
teritoriul împotriva oricăror ființe telepate. Reacția meduzelor nu avea nici o logică. Nici el și nici Oksana nu îndreptățeau o asemenea izbucnire de violență. Bărbatul oftă încercînd să-și scoată din minte teroarea pe care o simțise când corpul cornos al meduzei aproape că îl strivise. Era oare posibil ca spionul din psiac să fi creat în jurul lor un câmp de activitate psi care să fi ațâțat meduzele? Era o posibilitate. La urma-urmei, operatorii aceia care îi erau ostili pe față tocmai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să-și scoată din minte teroarea pe care o simțise când corpul cornos al meduzei aproape că îl strivise. Era oare posibil ca spionul din psiac să fi creat în jurul lor un câmp de activitate psi care să fi ațâțat meduzele? Era o posibilitate. La urma-urmei, operatorii aceia care îi erau ostili pe față tocmai fiindcă știau că nu îi poate atinge transmiteau instantaneu gânduri la mii de ani lumină. Probabil ca, pentru ei, o asemenea ispravă ar fi fost joacă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
săi îl ridică. Durerea din coaste îl săgetă făcând să-și uite nu numai îndoielile, ci și faptul că poate respira. - Cred că am măcar trei coaste rupte, încercă el să zâmbească spre Barna. - Așa pățești când te bălăcești cu meduzele, încercă celălalt o glumă. Dar cum ați scăpat, frate? Durdrin privi zâmbitor spre Oksana. - Zău dacă știu. În tot timpul luptei eu am fost leșinat... " Nu voi face greșeala să neg faptul că lucrurile care unesc comunitatea clonelor de pe fostele
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
v-ar ataca, rânji din nou militarul. Exact așa ar face. Eu nu am însă o minte atât de puternică precum voi și totuși, pe când mă aflam doar cu Oksana într-o barcă, am fost atacați cu furie de niște meduze uriașe, absolut înspăimîntătoare. Am luptat în jumătate din galaxia asta, dar nu am văzut nicăieri lighioane mai scârboase... Oksana se ridică de pe scaunul pe care stătuse câtăva vreme și continuă, fără să-l lase pe Johansson să termine povestirea. - Ne
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și tocmai de aceea își examinase cu atâta atenție corpul. Știa că are o slăbiciune imensă, o poartă prin care se putea pătrunde în mintea ei și care ar fi putut să o trădeze în orice moment. Episodul în care meduzele reticulate o atacaseră fiindcă îi detectaseră potențialul psi îi adusese aminte de slăbiciunea aceea, de faptul că indiferent de ceea ce credea ea că este, mai avea multe de înfăptuit până la a putea spune că s-a împlinit ca persoană. Nici măcar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
poate face după diverse criterii, ca dimenisuni, plante acvatice, vegetația terestră riverană, substrat etc. Mediul acvatic este destul de străin omului, care de regulă are o imagine foarte simplistă și parțială cu privire la viața acvatică. El se gândește la pești, eventual alge, meduze, scoici (mai ales dacă e vorba de mare), iar despre bacterii se gândește că e o nedorită poluare. În realitate în ape există o imensă diversitate de plante și animale. Cel mai mare animal de pe Terra e balena albastră, și
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
animal Și în corpul animalelor apa se găsește în procent însemnat. Acesta variază de la o specie la alta, iar în cazul aceleiași specii, de la organ la organ. În melc, apa reprezintă 84%, în pești, 80%, iar galinaceele conțin 65% apă. Meduzele conțin 98% apă. Apa asigură echilibrul hidric al pădurii 52 În funcție de vârstă, conținutul de apă din om variază. În nou-născut, apa reprezintă 75%, în adult, 65%. Un om în vârstă de 70 de ani are un conținut de 55% apă
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
, revistă apărută la Focșani în octombrie 1925, în editura lui Mihail Steriade, care este de fapt semnatar al tuturor paginilor publicate, dar și machetator, ilustrator etc. Din editorialul Tâlcul „Meduzei” și gânduri se deslușește intenția redactorului de a „publica numai opere pur beletristice, inedite, și nicidecum opere de polemică sau de interes social ori cultural”, fiecare număr fiind consacrat „unui scriitor român necunoscut sau ignorat”. Tot aici este deconspirată și
MEDUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288077_a_289406]
-
Lui Dumnezeu, „Mie”. În schimb, capitolul din romanul Malvia conține o poveste de dragoste scrisă în manieră tradițională. Nu lipsește din paginile M. nici bibliografia scrierilor autorului, unde, pe lângă două tomuri de poeme (Pajiștile sufletului și Vremelnicii), este menționată și Meduza, culegere de poeme și proză. O spirituală autorecenzie enumeră laturile slabe, dar și reușitele literaturii publicate în revistă. M.V.
MEDUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288077_a_289406]
-
este un poet al afirmațiilor constructive, al optimismului solar. SCRIERI: Oglinzi sonore (volum colectiv), Timișoara, 1945; Certitudini, București, 1958; Frumuseți simple, București, 1962; Nostalgii solare, București, 1965; Divagații și simetrii, București, 1969; Transparențe, București, 1972; Peregrinări terestre, Timișoara, 1975; Surâsul Meduzei, Timișoara, 1979; Forma clară a inimii, București, 1982; Viziunile lui Narcis, București, 1985; Linia azură a lucrurilor, pref. Emil Manu, Timișoara, 1986; Arhitecturi de cristal, Timișoara, 1989; Magnolii de octombrie, Timișoara, 1994. Repere bibliografice: Virgil Birou, Poezia nouă bănățeană, Timișoara
JEBELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
negrei mări,/ Cu spume tulburi, cu furtuni abstruze, / O-nvolburare de precipitări” (Vii tu). E încheierea unei evoluții poetice care s-a desfășurat sub semnul unei mari tristeți. Într-un concis comentariu consacrat eseurilor de istorie a artei din Pegas între Meduza și Perseu (I-II, 1985), Ștefan Borbély observa că această antologie devine „un jurnal indirect”, reflectând „devenirea de sine a unui încarcerat în angoase, care-și disciplinează neliniștea, obiectivând-o în corpul amăgitor al artei”. Observație exactă în ceea ce privește selecția conținută
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
portret de G. Tomaziu, București, 1941; Greul pământului, cu o vinietă de A. Diaconescu, București, 1943; Maree, cu un portret de G. Tomaziu, București, 1945; Ostrovul meu, București, 1957; Dragostele aceleiași inimi, București, 1967; Țărmurile clipei, București, 1983; Pegas între Meduza și Perseu, I-II, București, 1985; Scrieri, I-II, îngr. Florica Cruceru, pref. Amelia Pavel, Constanța, 1997; În căutarea tradiției, îngr. Florica Cruceru, pref. Dan Grigorescu, București, 1998; Disparate, îngr. Florica Cruceru, pref. Ruxandra Demetrescu, București, 2002. Traduceri: Franz Jakobsen
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
d'un „inactuel”: B. Fundoianu journaliste, „Cahiers Benjamin Fondane”, 2003, 6; Dossier Fondane-Cioran, „Cahiers Benjamin Fondane”, 2003, 6; Gabriella Farina, Benjamin Fondane et le gouffre, Roma, 2003; Eugène van Itterbeck, Le Baudelaire de Benjamin Fondane, Louvain, 2003; Radu Petrescu, Privirea Meduzei. Poezia lui B. Fundoianu / Benjamin Fondane, Iași, 2003. Il.M.
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Sfruntând oceanele azure”. Similar, într-o altă legendă, piatra se metamorfozează în broască țestoasă, iar aceasta „Prin bolți de-azur/ Face-nconjur...// Stele de mare, aștri marini/ Îi trec prin preajmă fluizi, felini...” În alt poem, povestea despre „Michelangelo și meduza” rezumă sensul „zbaterii sisife” a titanului renascentist cu „găvana lui [a ochiului] secată de forme” și pe care eroul năzuiește s-o umple „c-un freamăt nou,/ [...] imens, inform ca marea”. Însetatul de puritățile „azure” și de infinitul oceanului se
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
acum, membru al Institutului de Literatură condus de Mihail Dragomirescu. Călăuzit de profesor (în casa căruia locuia), tipărește cartea de poeme Vremelnicii (1924), unde cultivă cu stăruință catrenul. În octombrie 1925 imprimă la Focșani o revistă într-un singur număr, „Meduza”, un fel de publicație personală, unde semnează versuri, proză și critică literară, pe care o machetează, ilustrează etc. Ultima plachetă tipărită la Focșani poartă titlul Rumeurs sans aurores (1926). E prezent cu versuri în „Convorbiri literare”, „Bilete de papagal” și
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
Nour, Doctorul Ygrec și Alexandru Bilciurescu, autor al unui experiment de roman parodic, Stafiile dragostei (1929), interesant ca idee, în care el însuși deține „rolul” lui Ștefan Străjescu. Culegerea Relief (1935) reia o serie de secvențe din Feciorul..., iar „romanul” Meduza (1938) este un eșec. SCRIERI: Flori de nufăr, București, 1900; Culise cernite, București, 1904; Comedia adolescenții, București, 1922; Stafiile dragostei (în colaborare cu Alexis Nour, Doctorul Ygrec, Alexandru Bilciurescu), București, 1929; Feciorul lui nenea Tache vameșul, I-III, București, 1932-1943
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
cernite, București, 1904; Comedia adolescenții, București, 1922; Stafiile dragostei (în colaborare cu Alexis Nour, Doctorul Ygrec, Alexandru Bilciurescu), București, 1929; Feciorul lui nenea Tache vameșul, I-III, București, 1932-1943; Trilogia dragostei, București, 1933; Relief, București, 1935; Ginta latină, București, 1936; Meduza, București, 1938. Repere bibliografice: [E. Lovinescu], „Comedia adolescenții”, SBR, 1921, 14; I. Valerian, Un roman cu patru autori, VL, 1929, 101; Izabela Sadoveanu, „Stafiile dragostei”, ALA, 1929, 448; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 286-287; Sebastian, Eseuri, 282-284; Constantinescu, Scrieri
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
Ginta latină”, CRE, 1936, 2 905; Gheorghe Corneanu, „Ginta latină”, DMN, 1936, 10 498; Mihail Sebastian, „Ginta latină”, RP, 1936, 5 477; Silviu Cernea, Sensul și destinul unui pseudonim, RFR, 1936, 7; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 250; I. Zahacinschi, „Meduza”, IIȘ, 1938, 9; Munteano, Panorama, 224-227; Călinescu, Ist. lit. (1941), 833-834, Ist. lit. (1982), 918; Ovidia Babu Buznea, Un scriitor uitat - Sărmanul Klopstock, AUB, filologie, t. XVI, 1967; Isaiia Răcăciuni, Amintiri, București, 1967, 126-128; Neagu Rădulescu, Sărmanul Klopștock, „Urzica”, 1971
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]