4,697 matches
-
poartă sînt ruinele lăsate de această vreme/ infamantă... Ruine... Ruine ale singurătății noastre/ trădate.(...) Călcînd pe urmele păsărilor din rai./ Rai din carte. Din cartea aceea - / a revoluției/ Animaluluiť, care-și schimbă/ culoarea. Bănuiți de prea multă depresie amestecată cu/ melancolie. Melancolie// a neputinței. Bănuiți de pîrjol și de foamete./ După zece ani? Pe// cînd ne făceam vînt cu pălăriile, să împrăștiem/ perdelele de fum ale/ vorbăriei, ținîndu-ne cu o mînă de burtă" (Cap șAceeași cîini). Nu mai puțin vituperat e
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
sînt ruinele lăsate de această vreme/ infamantă... Ruine... Ruine ale singurătății noastre/ trădate.(...) Călcînd pe urmele păsărilor din rai./ Rai din carte. Din cartea aceea - / a revoluției/ Animaluluiť, care-și schimbă/ culoarea. Bănuiți de prea multă depresie amestecată cu/ melancolie. Melancolie// a neputinței. Bănuiți de pîrjol și de foamete./ După zece ani? Pe// cînd ne făceam vînt cu pălăriile, să împrăștiem/ perdelele de fum ale/ vorbăriei, ținîndu-ne cu o mînă de burtă" (Cap șAceeași cîini). Nu mai puțin vituperat e trecutul
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
domesticită-n smârcul curgerii naufragiate. Pe argintul închipuirii se întindea inventând emoții, ca și cum ar fi emigrat dinspre un zbor spre celălalt. Numai dezmățul singurătății îi atingea sufletul. ÎMI LĂSĂM TÂMPLA Îmi lăsăm tâmpla pe umărul ploii ce sughița mut, în melancolia înclinată a zilei, fugarița pe străzi de copacii cu trotuarele în gură... Și cădea sânge din coasta sărutului cu care ți-am îndrăgostit umbră atârnata într-un plisc de pasăre prelinsa spre cer. Se udaseră sentimentele, că le picurau trupurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
o pulbere fină rămășițele pământești ale stelei dau de gândit vecinei noastre de palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că pe un ceasornic cumpărat de la târgul de vechituri într-o vară Ce ne mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-njura, toți treceau și-n citadela mea defăimata am facut o revoltă pe șleau. să nu mai aud cântec de Mare, cum se zbate spre țărmuri, mereu, când vin arcele din depărtare și căpitanul...nu mai sunt eu. poate de melancolie sau bleg de insuccesele-mi prea ciunge mi-am spus mie...mi, ca unui coleg: gata poetule, iti cam ajunge... și mi-am dat vederea la pescăruși, ca să nu mai văd ce țin minte, dar îmi răsar mereu dintre scoruși
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
departe? Cine ajunge primul la țintă? Cum e de așteptat, Oedip și Hamlet se demască drept inferiori. Unul se lamentează, nu e mulțumit cu soarta ce i s-a fixat, se zvîrcolește în greșeală, celălalt nu se leapădă de o melancolie neproductivă". Descalificat fiind atît regale Tebei, cît și prințul de la Elsinor, ciobanul nostru conduce detașat la puncte. Mai mult, dacă se poate, și sub condeiul lui D. R. Popescu se putea oricît de mult pe tărîmul propagandei, păstorul nostru se
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
artistică și ca temperament, Eugenia Iftodi se situează exact la polul opus. Elevă a lui Tonitza, dar andreesciană ca alcătuire sufletească, pictorița are vocația monumentalității în relația directă cu forma plastică, iar în plan afectiv ea percepe continuu chemările unei melancolii surde. În mod obiectiv, întîlnirea ei cu }uculescu în același spațiu al creației era nu doar improbabilă, ci și fatalmente nefuncțională. Ca modele pure, ca manifestări absolute și, evident, abstracte, ei se înscriu în acea complementaritate mitică a diurnului cu
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
viață, cu toate bucuriile, speranțele și visele pe care le conține. Uneori, pe neașteptate, un cântec de demult, o imagine sau o vorbă o transpune, proustian, în cu totul altă lume, din alt timp. Sufletul se umple de o strivitoare melancolie, iar stilul devine cel al unei mari prozatoare. Dacă notațiile factuale au o inestimabilă valoare istorică (memoria noastră mereu capricioasă și, uneori, afectivă, are tendința să uite unele episoade foarte semnificative din perspectivă istorică sau să așeze faptele într-o
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
a U.A.P. va găzdui vernisajul expoziției personale de pictură și obiect a artistei plastice Elena Minodora Tulcan. Prezentarea va fi făcută de pictorul și criticul de artă Ciprian Radovan. Cu aceeași ocazie va fi lansat volumul „Obiecte pentru o melancolie“ de Elena Minodora Tulcan, despre care vor vorbi criticul literar Cornel Ungureanu și poetul și jurnalistul Robert Șerban. ( I. S.) Număr de telefon Începând cu 14 iunie, numărul de telefon al British Council Timișoara se va modifica, devenind 0256-497 678
Agenda2003-23-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281096_a_282425]
-
supranumele de „Privighetoarea“ și „Ciocârlia“. Sensibilitate poetică Acum 90 de ani a murit poetul Șt. Octavian Iosif, autor al unor versuri melodioase, ce evocă peisajul și trecutul patriarhal, pe linia sămănătorismului. Lirica sa este dominată de sentimentul dezrădăcinării și al melancoliilor erotice. A scris și versuri satirico-umoristice, în colaborare cu Dimitrie Anghel, și a fost un apreciat traducător din lirica universală. Miercuri, 25 iunie Contra totalitarismului Acum 100 de ani s-a născut scriitorul britanic George Orwell (pe numele adevărat Eric
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
român ce a trăit 25 de ani în străinătate. În total, Michael Mussulis are 33. Cristica-i vârstă îi este imprimată pe chip: cârlionți negri, răsfirați rebel pe frunte, ochi mai tot timpul veseli, dar care pot afișa lejer și melancolia, nasul osos și bărbia așișderea. Mic de statură, dar agil în mișcări. Mersul ritmat. Modest și la suflet, și la fizionomie. Și când dansează, fură toate privirile celor din jur. Părinții lui Michael Mussulis au plecat, în 1977, după cutremur
Agenda2003-43-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281634_a_282963]
-
George F. Jewsbury - Anexarea Basarabiei la Rusia 1774-1828 (Ed. Polirom, 129 000 lei); Alain de Botton - Eseuri de îndrăgostit (Ed. Humanitas, 150 000 de lei); Vyvyen Brendon - Primul război mondial 1914-1918 (Ed. All, 139 000 lei); Andrei Pleșu - Pitoresc și melancolie (Ed. Humanitas, 190 000 lei); Donald M. Nicol - Împăratul fără de moarte. Viața și legenda lui Constantin Paleologul, ultimul împărat al romanilor (Ed. Polirom, 119 000 lei); Yasushi Inoue - Lupul albastru (Ed. Humanitas, 150 000 lei); Haper Lee - Să ucizi o
Agenda2003-30-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281291_a_282620]
-
Gabriel Dimisianu Nicolae Breban împlinește 80 de ani, eveniment care pe deoparte mă bucură, iar pe de alta mă aruncă în melancolie. Un longeviv printre marii noștri scriitori postbelici, iată un motiv pentru a fi bucuros. Breban este activ azi ca întotdeauna, scoate cărți noi una după alta, conduce o revistă, e angajat în complicate polemici cu „critica trădătoare“. Sunt motive, în
Destin de romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2826_a_4151]
-
polemici cu „critica trădătoare“. Sunt motive, în ce mă privește, de a fi bucuros, fără doar și poate. Și totuși, 80 de ani ! Faptul înseamnă, printre altele, că au trecut aproape 60 de când ne cunoaștem, motiv, de astă dată, de melancolie. Îmi amintesc de parcă s-ar fi întâmplat ieri și nu în toamna îndepărtatului an 1958 . Eram, ca în fiecare după-amiază, la „Gazeta literară“, în sediul acesteia din Bulevardul Ana Ipătescu, împreună cu redactorii tineri de atunci: Lucian Raicu, Matei Călinescu, Sami
Destin de romancier by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2826_a_4151]
-
adevărul unei raportări demne la omul concret și la cel social. El poate observa încă, de la distanță și cu o întîrziere considerabilă, ca un martor cu o enormă capacitate vizuală, dinamica unei evoluții umane din care nu sînt excluse nici melancolia și nici suferință, dar poate vedea și disoluția unei civilizații, a unei idei, a unui mod de a exista în lume și, mai ales, în istorie. În această atmosferă contradictorie, în care demnitatea conviețuiește cu înfrîngerea și triumful cu traumă
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
care n-au altă sursă de informare. Născut la 27 martie 1968 în orașul Săveni din județul Botoșani, Cristian Bădilită a studiat filologia clasică, la București, si teologia, la Madrid și Paris. A debutat cu volumul de eseuri Sacru și melancolie, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. În 1998 a publicat: Nodul gordian (jurnal-eseu), București, Ed. Humanitas, Călugărul și moartea (eseu despre reprezentarea morții în monahismul egiptean), Iași, Ed. Polirom și Apocalipsa lui Ioan în tradiția
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
unul, voi continua să-i spun astfel) este un scriitor înzestrat, care nu s-a decis încă pentru un gen de proza care să-l avantajeze. Observator distant al realității și, în același timp, visător solemn, cuprins uneori de o melancolie filosofica, el ne-ar putea face cândva o surpriză frumoasă. Un talent de 24 de carate Cel mai spectaculos debut în proza înregistrat în ultima vreme este acela al Feliciei Mihali (32 de ani, ziarista la Evenimentul zilei). Românul sau
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
Aderca îl întîlneam în același an al studenției mele bucureștene, 1954: era un domn vîrstnic, decent, cu părul cărunt tuns scurt, învesmîntat într-un veston maron reiat (pe atunci o haină "de lux"!), a cărui privire șovăia, abia simțit, între melancolie și difidentă. Citindu-i, recent, paginile de jurnal, mi-am dat seama că era atras erotic, în acel timp, de Maria Banus, care-l trata cu o dezamăgitoare condescendenta... realist-socialistă.
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
Formația de matematician a lui Mircea Măluț transpare, desigur, în acest interes pentru de-limitare. Situația-limită a "spiritului de geometrie", în raport cu "spiritul de finețe", o reprezintă năzuința de-a geometriza și ceea ce nu se poate supune măsurii (e aci o melancolie a Formei absolute, intangibile, care sporește lirismul, nefiind extranee, ci implicită substanței acestuia). Idealitatea interzisă plînge, leacul său fiind însă, pentru a spune așa, de natură homeopatica, adică o accentuare a "secetoasei" abstractizări: "atunci îți vine să crezi că și
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
o fidelitate echivalentă cu o oglindă în care se răsfrînge, aburoasa și spartă de străfulgerările infinitului, o atmosferă. Capitala Moldovei reprezintă azi o rezervație a unui trecut de glorie literară, inspiratoare, așa cum se întîmplă de regulă în asemenea situații, de melancolie și de ironie. Melancolia fiind, după cum spunea Victor Hugo, "fericirea de-a fi trist", constituie, paradoxal, fata afirmativa, pozitivă, a stării de ieșean, prelungirea să în prezent, care poate fi constatată la numeroși barzi ai urbei (nu în ultimul rand
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
o oglindă în care se răsfrînge, aburoasa și spartă de străfulgerările infinitului, o atmosferă. Capitala Moldovei reprezintă azi o rezervație a unui trecut de glorie literară, inspiratoare, așa cum se întîmplă de regulă în asemenea situații, de melancolie și de ironie. Melancolia fiind, după cum spunea Victor Hugo, "fericirea de-a fi trist", constituie, paradoxal, fata afirmativa, pozitivă, a stării de ieșean, prelungirea să în prezent, care poate fi constatată la numeroși barzi ai urbei (nu în ultimul rand la importantul Emil Brumaru
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
să existențiala se ascunde sub pudoarea acidă a contestării. Neputînd fi suspendată, existentă se prezintă la un mod distorsionat, învesmîntata în poze cinice sau doar ludice, cu efect anihilant, precum la celălalt poet de frunte al Iașilor, Mihai Ursachi. Nu melancolia e o devitalizare, cum s-ar părea, ci ironia, care, după cum specifică reputatul ei teoretician, Vladimir Jankelévitch, "rîde fără pofta și glumește cu răceală". Dacă omul melancolic poate fi, în felul său, fericit, omul ironic e unul prin excelență frustrat
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
este unul als ob, mimînd existența în loc de-a o evocă în concretețea să caldă (Topîrceanu, patronul insuficient recunoscut al unor urmași de succes, precum Geo Dumitrescu ori Marin Sorescu, a fost un maestru al procedeului). Dar, în fond, între melancolie și ironie se stabilește o legatura subterană (romanticii germani au înțeles acest lucru). Una e aversul, cealaltă reversul aceleiași medalii morale, pe care spiritul le înfățișează, conform structurii și dispozițiilor sale, exclusiv sau alternativ. Ambele exprimă o criză a raporturilor
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
legatura subterană (romanticii germani au înțeles acest lucru). Una e aversul, cealaltă reversul aceleiași medalii morale, pe care spiritul le înfățișează, conform structurii și dispozițiilor sale, exclusiv sau alternativ. Ambele exprimă o criză a raporturilor eului cu lumea. În cazul melancoliei, această criză se relevă prin preeminenta afectului destructiv-constructiv, în cazul ironiei prin preeminenta conștiinței critice constructiv-destructive (sau prin "construcția negativă" despre care vorbea un alt comentator al limbajului ironic). Spuneam că Lucian Vasiliu ni se pare cel mai caracteristic poet
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
afectului destructiv-constructiv, în cazul ironiei prin preeminenta conștiinței critice constructiv-destructive (sau prin "construcția negativă" despre care vorbea un alt comentator al limbajului ironic). Spuneam că Lucian Vasiliu ni se pare cel mai caracteristic poet ieșean, întrucît în producția d-sale melancolia și ironia se cumpănesc. Dar, întîi de toate, să-i consemnam reveriile închinate metropolei moldave. Ele dau glas unui calendar sacral local, cu file întoarse patetic, într-un netimp celebrator în absolut: "Vai, vremea cum trece/ rostogolind în abisuri/ sfintele
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]