1,871 matches
-
sugestiv - „un buchet” de 10 piese corale. Frunze de toamnă este o sensibilă miniatură pentru cor mixt pe versuri de Ioan Alexandru, concepută într-un elegant dialog contrapunctic al vocilor, având o scriitură muzicală aerată. Folosirea isoanelor și a recitativului melodic ușor melismatic, imprimă lucrării un iz psaltic. La piesa intitulată La casa cu grădiniță pentru trei voci egale, realizată pe versuri populare, remarcăm eleganța melodicii susținută de ritmica complementară, ce conferă cursivitate discursului. Cele Două stihuri bizantine pentru cor mixt
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
elegant dialog contrapunctic al vocilor, având o scriitură muzicală aerată. Folosirea isoanelor și a recitativului melodic ușor melismatic, imprimă lucrării un iz psaltic. La piesa intitulată La casa cu grădiniță pentru trei voci egale, realizată pe versuri populare, remarcăm eleganța melodicii susținută de ritmica complementară, ce conferă cursivitate discursului. Cele Două stihuri bizantine pentru cor mixt, ne introduc în atmosfera religioasă a rugăciunii. Acompaniamentul realizat la toacă și clopote conferă un plus de expresivitate. În Cântec și joc pentru cor de
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
alte titluri din bibliografie s-a familiarizat cu limba română, lucru pe care l-am putut constata “live” la Simpozionul Internațional de Muzicologie “George Enescu” 2013, unde a și lansat volumul. Subliniind în cadrul parametrului muzical al doinei diferențele dintre structurile melodice ale ei din diferite regiuni ale României (Doina în Ținutul Sibiului, al Năsăudului și Maramureșului, al Bucovinei și al Olteniei dar și al Olteniei), Vincent Rastädter surprinde cu acuitate și deosebirile între doină și specii asemănătoare ei din folclorul ocazional
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
al Olteniei dar și al Olteniei), Vincent Rastädter surprinde cu acuitate și deosebirile între doină și specii asemănătoare ei din folclorul ocazional (bocet, baladă, cântec de leagăn). Cea mai mare parte a studiului este dedicată analizei muzicale și decelării structurilor melodice care se constituie în modele pentru recunoașterea melodiei de doină. Analizele sunt aplicate pe melodii de doină apărute în culegerile de folclor ale Academiei Române, respectiv pe doina Ce mi-e drag dealu să-l sui, pe care autorul o
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
melodiei de doină. Analizele sunt aplicate pe melodii de doină apărute în culegerile de folclor ale Academiei Române, respectiv pe doina Ce mi-e drag dealu să-l sui, pe care autorul o analizează din punct de vedere al rândurilor melodice, al finalei acestor rânduri, insistând asupra desenului melodic, al formei, prezentând și diferitele ei variante. În urma acestei minuțioase analize, cercetătorul își permite să stabilească constante și variabile în practica folclorică actuală a doinei. În capitolul referitor la tematica doinei, Vincent
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
de doină apărute în culegerile de folclor ale Academiei Române, respectiv pe doina Ce mi-e drag dealu să-l sui, pe care autorul o analizează din punct de vedere al rândurilor melodice, al finalei acestor rânduri, insistând asupra desenului melodic, al formei, prezentând și diferitele ei variante. În urma acestei minuțioase analize, cercetătorul își permite să stabilească constante și variabile în practica folclorică actuală a doinei. În capitolul referitor la tematica doinei, Vincent Rastädter se oprește asupra structurii formale a unor
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
atrage hipnotic atenția oriunde s-ar afla. Asocierea cu muzicianul - violoncelist Kniazev a fost una benefică, pentru că acesta din urmă are o nesfârșită capacitate de a se adapta timbral și dinamic pe sinuozitățile discursului muzical, la enunțul și preluarea liniilor melodice, în energia travaliului tematic. 15. Arătătoarele ceasurilor s-au apropiat de ora închiderii și ultimul concert din seria midnight închide și el un alt cerc, poate în sens invers. Europa Galante, orchestra barocă aflată sub conducerea violonistului Fabio Biondi se
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
structură, în care enunțul tematic se desfășoară neîntrerupt, a evidențiat și a pus în valoare sunetul foarte cald și generos al artistului, care a susținut cu multă ardoare această imensă desfășurare. Capuçon a colorat sunetul urmărind fiecare întorsătură a liniei melodice, s-a lăsat cuprins trup și suflet de acest câmp sonor, dăruind fiecărei note atenția cuvenită. Totul a demonstrat că stăpânește lucrarea dincolo de partitură și că dezvoltă discursul conform unui mod de frazare și accentuare în acord cu gândirea compozitorului
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
a te afla într-o sală de concert și mai ales când este vorba despre Filarmonica din München, o orchestră îngrijită și lansată de Sergiu Celibidache. Ca fapt inedit, Celibidache nu a dirijat Mahler, pe care îl admira pentru inspirația melodică dar dezaproba arhitectura. Fiind un opus atât de cunoscut, încredințat mâinilor și instrumentelor unor artiști extrem de bine puși la punct, într-un ansamblu de mare omogenitate, dirijat de Semyon Bychov, se poate spune că erau împlinite toate condițiile ca să asistăm
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
ca ilustrând fenomenul (cu toate că apropierea de limbajul muzical infantil favoriza sau presupunea inclusiv conceptual această apropiere). Doar că ulterior compozitorul a devenit tot mai mult preocupat de găsirea unor limbaje egal universale și arhaic- primordiale, ca și ale unor texturări melodice și polifonice de tip antic, ascunse însă în discurs și stil postexpresionist, modern și chiar postmodern. Oricum, rezultanta este nu doar o muzică destul de pretențioasă, care cere studiu și interpreți de primă mână, dar și una pe deplin inspirată: plină
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
lucrare de atmosferă, de sugestivitate, iar în această atmosferă sensibilitatea și stilizările domină la orice nivel. Vecernie - lucrare pentru kantele solo, scrisă în 2008 și interpretată în mai multe rânduri în Finlanda, Japonia sau aiurea -, are la bază trei fragmente melodice, mai exact imnice, preluate din manuscrisul Anastasimatarulului de la Cluj-Napoca. Practic, avem de a face cu patru piese, fiecare având formă de variațiuni. Citatul preluat exact din transcrierea imnelor bizantin-românești este expus de așa o manieră încât caracterul său monodic și
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
limbajelor sonore nu numai în formulări esențializate, ci și în realitatea lucrărilor. Dincolo de cronologie, acest reper de dualitate teoretică și autentificare practică ar putea fi Columna modală (1984-1985), aici ”...primordială fiind descifrarea ethosului închis...în primul rând înfățișarea unei lumi melodice...” - cum ne spune creatorul. Mai târziu, într-un capitol concluziv al meditațiilor asupra muncii sale de artist, Theodor Grigoriu subliniază cu fermitate deosebirile între căutare și trăire: “Nu mi-am propus niciodată să fac din muzică un poligon de încercări
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
ne ducea spre Simfonia liturgică - rugăciune de înmormântare a bisericii Sf. Vineri , urmând un alt inel ciclic. Te deum, partea a III-a, Aeterna verba călătorește spre prezent pe drumurile Bizanțului, „omul e alcătuit după chipul lui Dumnezeu. Orice linie melodică omenească există, probabil, monumentală, de o amploare la care noi nu avem acces, în Creatorul nostru.” Aeterna verba, este o meditație liturgică pe textul unei rugăciuni din secolul I a creștinilor din Roma. Pe un plan sublimat și limpezit în
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
mijloace instrumentale, menit să evoce magia universului sonor specific al compozitorului; spectatorii au admirat fantezia și subtilitatea cu care au fost conturate motivele și temele muzicale (în plan dinamic și agogic), calitatea tușeului, măiestria cu care au fost reliefate liniile melodice, structurile armonice și modale. Am apreciat colaborarea artistică la cel mai înalt nivel, percepută în dialogul cuceritor, plin de vervă și culoare al celor două instrumente, felul în care au fost redate imagini și sentimente contrastante: luminoase și optimiste în
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
capabili să creeze o atmosferă plină de poezie și inefabil, în care sunt percepute timbre și culori pastelate, imagini luminoase ori difuze. De la primele sunete, publicul a fost fascinat de simplitatea și noblețea expresivă cu care au fost conturate liniile melodice, de rafinamentul cu care au fost reliefate structurile armonice și modale, de modul în care au fost marcate disonanțele. Dotați cu o fantezie uimitoare și cu o muzicalitate înnăscută, pianiștii au redat cu har și măiestrie cele șase tablouri muzicale
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
desfășura un diapazon extrem de variat din punctul de vedere al expresiei și al mijloacelor instrumentale. Asemănătoare ca stil cu divertismentele și serenadele mozartiene, muzica a captivat publicul, creând o stare de entuziasm și bucurie. Pianiștii au reliefat cu subtilitate frumusețea melodică, ineditul limajului armonic, varietatea ritmică și diversitatea scriiturii instrumentale. În mișcarea a doua, Larghetto, publicul a fost captivat de cântul pianistic expresiv plin de sensibilitate și culoare al celor doi soliști, care au evidențiat într-o manieră unitară ideile muzicale
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
doar latura pianistică, ci s-a manifestat la nivel artistic și conceptual. Interpretarea captivantă și originală a încântat, a amuzat, a fascinat și a procurat momente de bucurie publicului; a impresionat prin mobilitatea și fantezia cu care a reliefat farmecul melodic, confruntările de timbre, jocul de ritmuri, caracterul umoristic al disonanțelor, pe care le-a înveșmântat într-o paletă coloristică sclipitoare. Prestația plină de vervă și prospețime a transmis un sentiment de entuziasm debordant și o paletă amplă de stări sufletești
Excelență pianistică by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84209_a_85534]
-
modală, sexta eolică alternând cu cea majoră. Sincopele asimetrice deplasează constant accentele, transformând ritmul punctat într-unul anacruzic. Vioara principală (notată în partitură: „Solo”) introduce, la măsura 45, o temă care va reapărea în repriză, asociată cu tema principală. Profilul melodic, definit de salturi mari (duodecimă, terțiadecimă, cvintadecimă) asociat unui ritm întrerupt de pauze, dă un aspect de cadență solistică acestui fragment. Tema principală reexpusă de vioara solistă în mi minor nu mai are structura secvențială originară, dar păstrează caracteristica frigică
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
este deja evidentă în această partitură. Și aici, Cuclin evită perioadele cu o construcție anume (paralelă, secvențială), dar intenția variațională face ca lanțurile de fraze să derive firesc, din nuclee tematice înrudite, ceea ce creează o coeziune a discursului sonor. Fluxul melodic ce pare să „țâșnească” din inspirație, oarecum rapsodic, este, insă, riguros controlat în plan logic. Concertul pentru vioară și orchestră în la minor nu are număr. Manuscrisul original al partiturii generale, aflat în colecțiile aceluiași cabinet, M.R.9062, este datat
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
așa cum am văzut în construcția concertului în mi minor. În schimb, ea devine „motorul” dezvoltării, prin „aventurile tonale” pe care le experimentează. Este o temă derivată dintr-un motiv desfășurat într-un cadru tetracordal, el însuși arcuit într-o mișcare melodică ascendent-descendentă. În interpretarea funcțională, potrivit gândirii lui Cuclin, mișcarea este întâi în sensul dominantei, între ceea ce Cuclin numește Tonica modului minor și Dominanta (în sens invers - interpretată în muzicologia tradițională drept subdominantă), apoi în sensul subdominantei, direcția depresivă/expansivă
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
coborâte în suflet formează baza dispozițiunii lirice în spiritul creator al lui Chopin. Dela Mazurkă - dansul sufletului polon, străbătută de freamătul eroismului și al plânsului înăbușit - până la Poloneze - poeme epice cu dinanismul strâns într’un paroxism disciplinat, toate formulele sale melodice sunt o transpoziție a sensațiilor stârnite dintr’un șoc exterior, filtrate apoi de cuget și revărsate în echivalențe sonore. Georges Sand lăuda într’o zi preludiul supranumit „picătura de apă” scris la Valdemoza, în insula Majorca, pe o zi de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Profesorul să lămurească elevilor atmosfera în care se desfășoară bucata, precum și însemnătatea primordială a tempo-ului, și culoarea tonului în care cântă. Să analizeze apoi modulațiile care reprezintă în sintaxa sonoră verbul unei fraze, să stabilească climatul și sentimentul poeziei melodice, să lege într’o viziune unitară textul pentru ca să se construiască arhitectonic compoziția pe care o va cânta. Coloritul unui sunet se va obține prin diferite feluri de tușeu ale mâinii. Dar aceasta rămâne unealtă fără cuget dacă e mânuită fără
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
în stare directă sau în răsturnări - septima, nona, undecima, terțiadecima, este tratată evolutiv în diversele faze de modernizare ale limbajului și expresivității genului. Un capitol important dezbate, sub termenul generic de voicing agregarea sunetelor acordurilor în acompaniamentul armonic al liniilor melodice. O atenție specială este acordată în capitolul IX al lucrării, modurilor din muzică, fie ele clasice grecești, simetrice (cromatice, hexatonale), neoclasice și desigur, modul specific de blues - toate estimate în conexiune nemijlocită cu armonia. În chip firesc este deslușită inclusiv
DARUL UNUI MAESTRU by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84219_a_85544]
-
17, 1935, cânt la Ateneu în simfonicul dirijat de Ionel Perlea. Concertul d-moll de Brahms (prima audiție în București). Acest concert minunat l-am studiat în șase săptămâni l-am cântat cu entuziasm și bucurie, prinsă de farmecul și bogăția melodică și arhitectonică a acestei minuni muzicale. A fost un mare eveniment. Regina Maria a ținut să asiste de asemenea și principesa Sofia de Wied. După ovațiile care nu mai conteneau, m-am reîntors în loja familiei mele, fapt observat de
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Știa unde e adevărul și profunzimea. Le cunoștea sălașul și cotloanele. Când se întâlnea cu cineva în același gând, spunea doar atât: “Păi da!”, însoțind afirmația cu un gest categoric. I-am admirat lucrările, felul în care erau croite, darul melodic, dar mai cu seamă un anumit fel de a “sări” în traseul muzical. Asemenea unei feline componistice, Radu Paladi simțea când trebuie să atace ascultătorul, să-l apuce de grumaz și să-l ducă în vizuina sa de cleștar, unde
Radu Paladi - o evocare by Dan DEDIU () [Corola-journal/Journalistic/84236_a_85561]