1,001 matches
-
său, bătrânul ban Ilie Grădișteanu, pe frumoasa roabă, care iubea pe Floricel. Intervenția brutală a postelnicului în viața și destinele robilor săi, duce la răscoala robilor și fuga de pe moșie a tinerilor îndrăgostiți. Dar autorul nu cade în capcana unei melodrame (tip filmul „Aferim”). Intenția sa este urmărirea destinului familiei postelnicului grec, reprezentativă în descrierea sistemului fanariot din țările române. Povestea lui Iani, tatăl postelnicului, este un fir retro-narativ, rezultat din amintirile acestuia și ale fiului său Dimitrie, narațiune ce se
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
ncântare de jonglerii, dresuri și acrobați, o țigăncușă-i strică pe bărbați purtându-și nurii ca o provocare. Femeile se-nchină sub năframă, când focuri se aruncă din gâtlejuri. Admiră cai buieștri în manejuri, ori plâng la un sfârșit de melodramă. Aleargă timpul fără frâu să-l strângă, cât bucurii inundă adunarea. Petrec, dar li-i destulă provocarea și oboseala, trage să-i înfrângă. Trei zile, doar atât a fost de mas. De-ajuns pentru circari ca fiecare, Să dea ce
CIRCARII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372824_a_374153]
-
expusă, jena care i-ar fi urmat absurdului pe care l-ar fi degajat o astfel de întrebare simplă ar fi cedat unui calvar al inocenței presupus de un răspuns pe tot atât de simplu, însă imposibil de imaginat. Râsu-plânsu ca-n melodramele și sitcomurile noastre mioritice abia acum vine : gustând din libertatea asta pe la mijlocul vieții sau ceva mai sus de el - după decembrie '89, și nici acum neînțelegând mare scofală - și punându-mă în pielea lui Păcală al nostru - că-ți pot
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (XVI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371104_a_372433]
-
de cetate, Căci aduc în spate Ucaz de dreptate. Îmi înfrânez gândul Să ajung pe lună, Mâhnit căci cuvântul Nu are-o stăpână. Caut în neștire, La poala pădurii, Versul de iubire, Gândul aventurii. Goarna sună moartea, Ca-ntr-o melodramă, Să citească-n cartea Codrului de-aramă. Zboară-n toiul nopții Pasărea furtunii, La îndemnul sorții Spre casa Nebunii Din noian de gânduri Unul, bată-l vina, Scrijelea pe scânduri C-a sosit furtuna. A PLECAT UN OM TĂCUT A
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
un mormânt: trăiesc durerea unei patrii ca într-un sacru legământ; printre ventricule și atrii același sânge curge - sfânt. trăiesc, privirea mi-e departe, spre marea mea, spre răsărit; trăiesc și în această carte, de-atâtea versuri răstignit. trăiesc aceeași melodramă prin vise și prin alte vieți, ca plânsul unui dor de mamă, ca roua unei dimineți. trăiesc cu ochii și cu gândul la tot ce-a fost și ce va fi; trăiesc, când se termină rândul, pe firul unei agonii
UN IMAGINAR ARTISTIC ORIGINAL SEMNAT DE ION CARAGEA de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345028_a_346357]
-
li se refuză românilor din provinciile învecinate până și cea mai elementară libertate de dezvoltare. [ 7 octombrie 1880] ["ASEARĂ S-A JUCAT... "] Aseară, s-a jucat la Teatrul Național Mănăstirea de Castro. Sala era aproape goală. Piesa, care este o melodramă ordinară de bulevard, un gen învechit și obositor, a fost relativ bine interpretată. Actele piesei, în număr de 7, sânt foarte lungi, dar mai lungi au fost întreactele. Mâine seară vom da amănunte. Tot aseară s-a făcut deschiderea stagiunei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pare a fi intrat nici măcar în stadiul prealabil al unei cestiuni, e totuși îndestul de caracteristică pentru ca s-o punem asemenea în cadrul obiectelor ce se pot atinge cu ocazia întrevederii de la Rucisuc. [ 8 octombrie 1880] TEATRUL NAȚIONAL: MĂNĂSTIREA DE CASTRO Melodramă în 7 acte cu mare spectacol O dramă care de mult făcea deliciile publicului nostru de provincie, cea mai vulgară țesătură cu tablouri, peripeții, schimbări de scenă și surprinderi calculate pentru galerie, a fost aleasă pentru a doua reprezentare a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scriitor. Scrisorile sale arată o superioritate de gândire, o-nlesnire de pătrundere a celor mai grele cestiuni, eleganță și spirit de sarcasm care dovedesc până și în mucul condeiului pe omul mare. Compară acum pe acesta cu celebrul tip de melodramă al cancelarului de la Dâmbovița, care nu știe compune o scrisoare acătării, nu pricepe nici o cestiune decât pe jumătate și care n-are decât astuție, o calitate comună a oamenilor cu inteligență mică și discreție asemenea comună celor ce se tem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Stanislaw, Rege al Poloniei, era pe punctul de a-și pierde tronul și viața când un generos cavaler a acceptat să joace rolul regelui, în timp ce acesta ajungea în siguranță la sprijinitorii săi din Varșovia pentru a-și asigura coroană. Subiectul melodramei Un giorno s-a nascut plecând dela acest fapt real”, Prima reprezentație a operei a avut loc la Teatro alla Scală din Milano pe 5 Septembrie 1940. Premieră a fost un eșec astfel că teatrul La Scală a anulat celelate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
explică de ce Îl Corsaro apare ca fiind un regres stilistic după Macbeth. Că și I Masnadieri, ea a fost concepută cu mult mai devreme, cu mult înainte de operă Atilla și înainte ca Verdi să aducă în discuție procedurile standard ale melodramei de care se servise până atunci. Îl Corsaro a fost turnat în forma finală în 1846. Dacă la data respectivă Verdi ar fi intenționat să-și actualizeze opera în conformitate cu standardele post-Macbeth, el ar fi trebuit să-i ceară lui Piave
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
popolare. Deși compusă între celelalte două opere ea se deosebește de surorile ei care o preced în clasamentul primelor 10 opere din creația lui Verdi. În timp ce Rigoletto și La Traviata sunt în esență drame de casă, Îl Trovatore este o melodrama romantică, o culme a epocii belcantoului pe cale de dispariție și care făcea loc, la începutul deceniului 6 al secolului 19, unui nou stil componistic promovând subiecte mai credibile. Deși din start Verdi se consideră un compozitor de avangardă și își
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
furnizase librete pentru Gaetano Donizetti și pentru alte mai puțin cunoscute genii ale belcanto-lui: Saverio Marcadante și Giovanni Pacini. Faptul că premieră urma să aibă loc la Teatro Sân Carlo din Neapole a atârnat decisiv în alegere. Piesă constituind o melodrama puternică care fiind plină de orori gotice a convenit de minune lui Cammarano care a început imediat lucrul la libret. În ciuda dorinței lui Verdi de a exprimenta, Cammarano se pare că a impus formă convențională a operei, ferm ancorată în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ca să-i scutească pe ceilalți de încă o rușine, bătrîna, înăbușindu-și plînsul, se chinuie să fredoneze un cîntec, după cum au chef "musafirii". Vădind intenția de a construi arhetipal, personajul ne convinge totodată că autorul nu se teme nici de melodramă. Și, dintr-o dată, terorizanții Vecini dispar. În fundul scenei se mai întrezăresc, parcă, vreo două perechi de fantoșe. Ambiguitatea învăluie totul (dramaturgul își plimbă îndemînatic degetele pe această claviatură). A fost o întîmplare aievea? Sau un vis urît?... În fine, bine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
această "desființare" a scenei) Ce naiba ți-o fi venit și ție cu trăsnaia asta...! Hm! Să-ți faci o scenă în cameră...! Gh. P. unu: ...Ușoare disperări de actor..., de actor la pensie... Gh. P. doi: Aiurea! Vrei să spui, melodrame..., vanități de actor... adică poate mori ep scenă... Vax! Gh. P. unu: Ei, uite, îți promit că am să mor în fotoliu..., sau în baie..., sau în tramvai... Gh. P. doi: (privind cu atenție scena, cu cortina trasă) Zău că
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
dramă tutelată de Victor Hugo (Ruy Blas), dar asimilând și o experiență autohtonă (Răzvan și Vidra de B. P. Hasdeu). Apreciată de Eminescu, piesa, care nu se ține strict de adevărul istoric, are o desfășurare spectaculoasă, apelând la efecte de melodramă, ca și la alte procedee din panoplia romantică (travesti, situații-limită, lovituri de teatru, tirade - despre soartă, cu ale ei căderi și înălțări, despre glorie și deșertăciunea ei). Despot este văzut ca un aventurier îmboldit de ambiția încoronării, care piere nu
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
1929, sub pseudonimul Modestinus. Condiția artistului, lupta pentru o carieră universitară se împletesc cu motivul triunghiului pasional, preluat din teatrul bulevardier. Scenele tari, tipologia sumară, protagoniștii inadecvat conturați obnubilează teza piesei - emanciparea femeii. Fragmentul publicat din Ispita tratează, cu mijloacele melodramei, un malentendu. SCRIERI: Dochia, București, 1916; ed. București, 1927; ed. București, 1929; Meșterul Manole, București, 1916; Dragoste nordică, București, 1929. Repere bibliografice: I. C. Bacalbașa, „În preajma tronului”, LUP, 1894, 2413; Victor Eftimiu, „Dochia”, LUT, 1928, 1926; H. Blazian, „Dochia”, DEP, 1928
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
Își educă singur delicatul fiu, Îndrumându-l spre lumea umanioarelor. Debutul tânărului Disraëli cu Vivian Grey - volum taxat mai apoi de critici drept „minor”, „frivol” - e răsunător. Autorul știe prea bine să folosească toate ingredientele pentru un roman de succes: melodramă, suspans, viață fashionable. În fond, despre ce este vorba? Despre ascensiunea unui tânăr dandy, strălucitor și trufaș, În lumea politicii. Un roman despre arivism? Până la un punct, da. Autobiografie camuflată? Simplă proiecție compensatorie a autorului sau o incredibilă premoniție? Probabil
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
atunci Într-o clipă Întregul sens al unei vieți. Fără a propovădui propriu-zis crima, romantismul se consacră ilustrării unei profunde mișcări de revendicare printr-o serie de imagini convenționale: figura celui certat cu legea, a bunului ocnaș, a tâlharului generos. Melodrama Însângerată și romanul negru triumfă. O dată cu Pixérécout și prin cele mai mici eforturi, sunt scoase din adâncuri aceste pofte Îngrozitoare ale sufletului pe care alții și le vor satisface În lagărele de exterminare. Fără Îndoială, aceste opere sunt și o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ar fi o școală de moravuri i se pare un „moft”. Teatrul este mai ales distracție, petrecere. Ca o reacție față de creațiile moderne, care i se par prea complicate, sofisticate, „insipide”, iubitorul de confort tânjește după „o bună și caldă melodramă” sau „o farsă nebună”. În seria de comentarii Cercetare critică asupra teatrului românesc („România liberă”, 1877-1878), incriminând lipsa de probitate a criticii dramatice (dramaturgul însuși s-a dedat exercițiului critic), C. conturează un tablou cu mult mai multe umbre decât
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
ploieștence Mița Baston. Stârnește în acest fel gelozia fioroasă a lui Iancu Pampon, cartofor cu merchez și „ex-tist” de vardiști, și oțărârea neputincioasă a lui Telemac Răzăchescu, zis Crăcănel. Năduful Miței Baston se manifestă zgomotos, întărâtat, în clișee de țipătoare melodramă. Sminteala continuă la bal, unde suita de quiproquouri, de păruieli și bastonade e la locul ei. Un bal mascat, cum nu se poate mai nimerit pentru aceste personaje de carnaval. O tragedie a vindictei râvnește a fi Năpasta (1890). Atmosfera
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
unele preferințe lexicale (arhaisme sau neologisme) care le dezvăluie starea socială sau nivelul de cultură. A mai compus o comedie cu cântece, în patru acte, nepăstrată, Tribunalul femeilor, jucată în 1846. C. a tradus din franceză, pentru aceeași trupă ieșeană, melodramele Viața păstorească sau Munți, târguri și prăpăstii (apărută în 1844), Gabrina sau Odaia leagănului (1844) de J.-E. Alboize de Pujol și Capodopera necunoscută sau Mikel Anj (1845) de Ch. Lafont, ultimele două reprezentate, dar nepublicate. SCRIERI: Plete lungi și
COPCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286405_a_287734]
-
ostilitate față de mica burghezie, devorator de Malraux, Popa Nan, Sărindar și Camus. C. are mult din caragialianul Mitică, pe care știe să-l acomodeze cu stalinismul și ceaușismul. Personajul prozelor „ficționarului” vede lumea ca un colaj suprarealist în culori de melodramă, dar nu fără distanțare autoironică. El își constată ridicolul avântului revoluționar de tinerețe, dar nu-l persiflează și nu-l tratează corosiv: nereușite sunt, aici, dorlotate, privirea se strecoară prin găurile țesăturii biografice și extrage invariabil binele șăgalnic până și
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
lumii. Deși era atras de teatru, deși lirica sa are o încărcătură dramatică, textele destinate scenei nu atestă la A. o reală înzestrare de dramaturg. Seringa, piesă jucată în 1946 și în 1967, denunță, fără nerv, într-un cadru de melodramă, venalitatea și parvenitismul unor medici. Mai interesante sunt Neguțătorul de ochelari și Interpretări la cleptomanie (apărute în volumul Teatru, 1968), mici jocuri dialogale de un fantezism cvasiurmuzian. În schimb, în tălmăciri (farsa Maestrul Pathelin, după un anonim francez, un fragment
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
de viață”, PSS, 1995, 12; Arcadie Suceveanu, Lecția de melancolie continuă, „Contrafort”, 1996, 9; Constantin Dram, Situații și tipologii, CL, 1998, 3; Gh. Lupu, „O dimineață pentru fiecare”, ATN, 1998, 8; Theodor Codreanu, Texte recuperate, VR, 1998, 11-12; Ioan Holban, Melodrame suspendate, RL, 1999, 9; Simion Bărbulescu, Un solitar confesiv, CNT, 2000, 10; Vlad Sorianu, Între simbolism și expresionism, ATN, 2000, 39; Constantin Pricop, Cu buzunarele pline de vrăbii, „Bucovina literară”, 2000, 7-8; Daniel Ștefan Pocovnicu, Intelectualul și armata, CL, 2002
BELDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285679_a_287008]
-
de rouă, basm dramatic reprezentat și tipărit în 1938, caracteristice dramaturgiei lui B. vor fi interferențele dintre elementele romantice și cele realiste. Eroii, trasați în tușe avântate, aspiră spre perfecțiune, au de multe ori calități excepționale. Cu unele accente de melodramă, Mărul licitează dualitatea bine-rău, sprijinindu-se pe un simbol ostentativ didacticist. Piesa în trei acte Sirena (1910) își propune dezvoltarea unei teme cu implicații sociale, în care timide introspecții psihologice atestă influențe din Ibsen. În același an, 1910, i se
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]