371 matches
-
Mihai Eminescu. Colaborează: Mihai Cimpoi, Ion Cozmei, G. Muntean, V. Rareș, George Damian, Ion Mărgineanu, Emil Satco ș.a. Din Arcașul nr.4/1998 aflăm despre profesoara Elena Calancea de la Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, raionul Hliboca, o deosebită interpretă a melosului popular, despre apariția unui abecedar pentru școlile românești din regiunea Cernăuți. Bucovina, gazetă românească pentru politică, religie și literatură, apare la Cernăuți săptămânal (1 mai 1848 - 20 septembrie 1850), cu text bilingv (român și german) având ca redactori responsabili pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mozart și Beethoven; la subiectul Jazz expune Petru Comarnescu (Elly Roman exemplifică), despre Ctitorii muzicii vorbește I.D. Petrescu; pentru Magia și originile muzicii Mircea Eliade apelează la tineri muzicieni, care, în premieră românească, transpun pe instrumente autohtone sau execută coral melos african, asiatic, oceanian, pus în relație cu mitologiile arhaice. Concomitent, Comarnescu organizase, începând din 19 octombrie, încă un ciclu, de opt simpozioane, „Tendințe 1933”, cu teme enunțate frecvent sub formă interogativă; s-a deschis cu Soluțiile crizei [economice]; au mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
planul acțiunilor practice, în procesul de sanogeneză și, în egală măsură, în acela de educație estetică. Dincolo de considerații de ordin teoretic, experimentele practice demonstrează modificări semnificative ai parametrilor fiziologici și psihologici, punând astfel în evidență răsunetul acustic de profunzime al melosului. Practicarea meloterapiei solicită concentrarea atenției, fantezie care îndepărtează gândurile și afectele negative, substituindu-le cu cele pozitive, stenice. Ea conduce și la un excelent exercițiu respirator, oxigenând organismul, tonificând sistemul neuropsihic etc. Muzica în comun are remarcabile influențe asupra caracterului
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
industriale sau resturi menajere, maidanele, părțile de cartier lipsite de verdeață, inundate de praf și de sărăcie. Esteticitatea peisajului se amplifică și prin valori acustice, încât peisajul este un ambient vizual, dar și sonor. Muzica, în varietatea stilurilor și a melosului, îmbogățește starea afectivă și stațiunile balneare sunt de neconceput fără programe alese, executate de formații profesioniste, de amatori sau prin mijloace audiotehnice. În peisaj avem în vedere valorile acustice ale pădurii, ale arborilor solitari, vibrațiile sonore ale păsărilor și insectelor
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
forme moderne, printre care commedia dell'arte și melodrama. Funcționalitatea tropilor ontologici, din cadrul compozițional al artei literare, se poate vedea cel mai bine în analiza aristotelică a teatrului. Astfel, teatrul este compus din șase părți centrale: mytohs, ethos, dianoia, lexis, melos și opsis. Mitul poate duce la hamartia sau eroarea ce deschide ignoranța și greșeala, și la pathos ca suferință și experiență. Prin ethos se descriu ideile și credințele unei comunități sau ale unui personaj, oferind o descriere interioară. Dianoia este
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ce intră în contrast cu înțelegerea imediată (noesis) specifică 40. Lexis, sau cântul, este împărțit de Platon în mimesis sau imitație și diegesis sau narativitate simplă. Prin lexis se mediază retorică ce poate forma phantasia prin care toate imaginile ne sunt prezentate. Melos și opsis reprezintă muzica și spectacolul. Opsis înseamnă și posibilitatea teatrului, întrucât face posibilă prezența teatrului, totodată este elementul final al tragediei. Tropii sunt activi numai în cadrul relației și sunt individualități autonome ce funcționează prin intensitate oferind calitate operei literare
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
și mulți sunt apreciați în funcții didactice, tehnice, de cercetare sau finanțe. Mircea Eliade (Chicago) filosof și istoric al religiilor a intrat în cultura universală ilustrând o epocă și fundamentând un curent de idei. Valeriu Anania (Detroit) poet inspirat din melosul popular transpune cu artă peisajul rustic, simțul profetic al țăranului, seninătatea în fața morții. Vasile Bârsan, doctor în filosofie și litere la Universitatea Urbană Illinois, ardelean de origine, s-a interesat în mod deosebit de Istoria Transilvaniei. Prof. G. Andronescu locuiește la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de vedeală; Vălușel de pânză, Altul de peșchire. Scenariul epic e lung, de aceea femeile se mai opresc să răsufle și-l reiau pe același ton sacadat. Cuvintele par să se repete, ca-ntr-o invocație imnică. E reactulizat un melos tragic, smuls parcă din carnea trupului. Cu toate acestea, mesajul sună straniu și depărtat, ca și cum ar aparține unor ființe nepământești. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Voi să nu pripiți Voi să nu grăbiți, Să mi-ți răsăriți Până mi-or gătire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cultă cu toate genurile ei. Descifrăm spiritualitatea Iașului și prin istoria muzicii sale. Descoperim firul de aur nevăzut ce se transmite de la o epocă la alta, de la o generație la alta, instituțiile muzicale ale Cetății asigurând continua educație în armonia melosului. Revenind mai spre zilele noastre, nu putem să nu amintim de Cvartetul Voces, de prezența sa în elita artistică internațională. De peste patru decenii, membrii celebrei formații, conduși de maestrul Bujor Prelipcean, duc faima muzicală a Iașului în lume. Voces-ul ieșean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
extrarațională, învăluitoare, obsedantă, motiv pentru care „gândim la Eminescu așa cum cugetăm la Schumann sau Chopin” (Junimea - Marii creatori). Intră în calcul percepția integratoare, în viziune structurală, gestaltistă. Esteticianul face distincție între armonia exterioară (de nuanță prozodică), sesizabilă la mulți, și melosul eminescian intern, în pas cu „principiul adânc al inspirației”. Cu alte cuvinte, deși „fenomen muzical” (asemantic), armonia internă nu se reduce la „un simplu fenomen sonor”, ci reprezintă o intruziune complexă, de aspect existențial, în ordinea universală (Armonia eminesciană). În comparație cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
și mulți sunt apreciați În funcții didactice, tehnice, de cercetare sau finanțe. Mircea Eliade (Chicago) filosof și istoric al religiilor a intrat În cultura universală ilustrând o epocă și fundamentând un curent de idei. Valeriu Anania (Detroit) poet inspirat din melosul popular transpune cu artă peisajul rustic, simțul profetic al țăranului, seninătatea În fața morții. Vasile Bârsan, doctor În filosofie și litere la Universitatea Urbană Illinois, ardelean de origine, s-a interesat În mod deosebit de Istoria Transilvaniei. Prof. G. Andronescu locuiește la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a stării de fapt În acest moment din Republica Moldova. Congresul a prilejuit și desfășurarea unui impresionant spectacol de muzică și poezie - cu participarea Cenaclurilor “Totuși iubirea”, ‘Flacăra”, a distinsului artist Tudor Gheorghe, a interpreților Tatiana Stepa, Andrei Păunescu, a Grupului “Melos din Chișinău (Maria și Luminița Stoianov și Ioana Durda), cu vernisajul expoziției de pictură a artiștilor plastici Ionuț și Petre Achițenie și Ion Ghigore, lansarea a peste patruzeci de titluri de volume privind problemele romanității, lansate de “Scrisul românesc”, Editura
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Baltag. Modelul a fost luat și de alții, care au apelat la creația lui Caragiale, ale cărui teme bogate în conținut au folosit ca model de inspirație transpus în diverse modalități de exprimare ca limbaj muzical. Acestea, cu rădăcini în melosul popular, au beneficiat de prelucrări elevate: O făclie de Paști de Alexandru Zirra, Năpasta de Sabin Drăgoi, O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, Conul Leonida față cu reacțiunea de Matei Socor, opera Revuluția de Adrian Iorgulescu, D’ale carnavalului de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
determinant, o provocare și un câmp magnetic! Raționalistul Paul Valéry (disprețuitor cu cei care, posedați, scriu "în transă"), recunoștea indirect funcția menționatului magnetism: "Le premier vers vous est donné pour rien; le reste je l'ai achevé à table". Vechiul melos bizantin pornea de la un impuls fonetic, de o melodie, după care tot el scria versurile. Italianul Tartini se trezise din somn entuziasmat de o melodie, însă Trilul diavolului notat imediat îi apărea sub nivelul celui din vis. Linia melodică din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
instrument muzical vechi, kantele, făurit de zeul Väinämöinen din scheletul unei știuci fantastice. Acesta se fabrica din lemn și era înzestrat cu coarde, cu ajutorul lui acompaniându-se cântecele. Kanteletar s-ar putea traduce prin "duiosul kantele"173, sufixul -tar sugerând un melos feminin. Culegerea se împarte în trei părți, în funcție de anumite criterii. Astfel, prima parte cuprinde cântece dedicate momentelor cruciale din viață: nașterea, moartea, căsătoria. În cea de a doua parte sunt grupate cântecele după vârstă și sex, întâlnindu-se astfel cântece
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
revistei mai include o rubrică („Ex-libris”) de consemnări ale aparițiilor editoriale românești în Occident, redactată în limba română sau în alte limbi și unde semnează G.C. Vocke, Pavel Chihaia, Scarlat Ioanide, Elisabeta Axmann-Mocanu. Alte două rubrici sunt dedicate cronicii muzicale („Melos”) și plastice („Contur”). Între colaboratorii importanți, se numără, sporadic, Vintilă Horia, Radu Tudoran și Ioan Petru Culianu. După ce schițează într-un cuvânt de „bun rămas” multiplele motive ale suprimării sale („Nu vom insista asupra oficialităților occidentale care, de pildă, au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
invocă, asemeni lui Eminescu în Doină, pe marele Ștefan: „Nu mai sta nici tu la Putna în mormânt, Ștefan Părinte.” O seamă de versuri, majoritatea scurte, precum acelea care alcătuiesc piesa titulară a volumului Umbra plopilor (1965), aduc rezonanțe de melos simbolist. Ele reiau, de altfel, și un motiv simbolist, călătoria: „Și vom călători odată/ Pe unde n-am mai fost nicicând, / Cu umbra plopilor, ciudată, / Alunecând, alunecând...” Ultimul stih e refrenul întregii compoziții. Refrene există și în alte piese, bunăoară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
dintre antiteze i se datorează și armonia complexă sau grația și seriozitatea ce se vădesc în creațiile etnice de durată ale românilor, scrie Dumitru Stăniloae, exemplificând prin portul și veșmintele românilor expresia plastică a sărbătorii și a bucuriei comuniunii, prin melosul românesc, prin expresivitate și bogăția limbii române. Consevatoare prin vechime, și totuși flexibilă și ospitalieră, ea cuprinde cuvinte cu înțelesuri unice prin subiectivitatea lor, cum ar fi cuviința sau bunacuviința. Comparând-o cu conceptul grecesc de kalokagathia, traducătorul "Filocaliei", cunoscător
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mistuitoare posesiune: "Te dezgolesc și-n brațe îți strâng rotunda noapte / Lumina cărnii pipăi cu degete de orb / și mâna ospătată cu sâni, culege șoaptă. / Tot trupul cu migală de mângâieri să-ți sorb". Citatul ales de Nicolae Oprea anunță melosul sculptural și stilistica sinesteziilor din "ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginară de V. Voiculescu", și nicidecum extremismul erotico-ludic al lui Emil Brumaru, cum susține monograful. În privința povestirilor scrise în perioada deplinei maturități (1947 - 1958) și publicate postum, în 1966
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Însă mijlocul de căpetenie prin care Val Gheorghiu încearcă a contracara realul dezamăgitor îl reprezintă perspectiva retro, nelipsită, cum singur se grăbește a specifica, „de o patină a unui romantism cumva desuet și vag aberant". Rîndurile apar furnicate de un melos subtextual, inducînd un fior fantomatic. Doi îndrăgostiți „se întorc, ținîndu-se de mînă, pe sub teii uscați, visîndu-se ca-n atîtea rînduri, în vremea lui Conachi", pentru a se opri „în fața unui grilaj din celălalt veac". Într-o casă cu parfum de
Performanțe stilistice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6247_a_7572]
-
a construit cu personalitate și farmec; ea și-a susținut cele două arii de mare dificultate cu brio, reliefând nuanțat trăirile personajului, lansându-se în coloraturi impecabile sau frazând delicat. Are talent actoricesc și capacitatea de a îngemăna acțiunea cu melosul Și, ceea ce este cel mai important, stăpânește o cultură a cântului supus rigorilor stilului mozartian. Din păcate, nu același lucru se poate spune și despre partenerii masculini, care cu voci sonore, prezență scenică plăcută, muzicalitate naturală au întruchipat pe cei
Gustul dulce-amar al infidelității by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10889_a_12214]
-
stăpânește în mod suveran; sunt luminate cu abilă diferențiere detaliile planurilor sonore; iar aceasta urmărind claritatea evoluțiilor tematice, a liniilor complementare ale muzicii. Plastica imaginii muzicale pe care o dezvoltă Simonov este determinată de o plastică eficientă a gestului. Indiscutabil, melosul slav îi este apropiat și cunoaște o cuprindere expresivă de o profunzime ce atinge limitele greu imaginabile ale paroxismului; ...de asemenea, în ce privește ardoarea comunicării, extensia dinamică a sonorităților devine covârșitoare. Este ceea ce poți observa audiind sub conducerea sa Simfonia a
Relațiile muzicale româno-ruse: o promisiune, o speranță by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5509_a_6834]
-
fațete, uneori obsedante, alteori obsesive. M. Padding manevrează lejer planurile sonore și deține un anume sens de anvergură. Lucrarea lui Liviu Dănceanu Hexaith, op. 147, prezentată în primă audiție, mi-a apărut ca o expresie de adâncă sensibilitate, într-un melos și în pulsații ritmice, și nu mai puțin cu o policromie de timbre realmente performantă. Liviu Dănceanu în muzica sa relevă și un detaliu interesant, acela de a anticipa cu ceva mai mult și mai prospectival decât ceea este, sau
Muzic? de azi... by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84207_a_85532]
-
scrisă și o notă cântată". O altă confidentă a Ceciliei este, așa cum era și firesc, Maica Domnului, mai precis icoana pictată în altarul Bisericii Orfelinatului. Acesteia îi închină muzica tăcută a propriului suflet, zbuciumul preluat de cuget și transfigurat în melos. Chiar și scrisorile din jurnal către mama sa, recitite se pretează a fi transferate în recitative pentru clavicimbal, elaborate în arii și mottete. Să fi fost aceasta ambiția scripturală a lui Tiziano Scarpa, cea de a ne oferi o carte-partitură
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]
-
pentru luni, 10 februarie, de la ora 17, la Sala Lira a Casei de Cultură a Municipiului (str. Miron Costin nr. 2), în cadrul căreia Nicolae Ivan (fondatorul revistei „Fruncea“) va fi evocat de Mircea Șerbănescu, se va lansa volumul de versuri „Melos Amoris“ de Alexandru Șelaru (prezentat de Panait Stănescu-Belu, Alexandru Moraru, Rodica Opreanu și Ioan Crăciun Petrișan), iar Florin Contrea va citi proză scurtă (prezentarea: Marcel Turcu). ( S. P.) Deponenții B.P.R. Banc Post - Sucursala Timiș atrage atenția foștilor deponenți de la Banca
Agenda2003-6-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280669_a_281998]