905 matches
-
fost cumpărat de Gheorghe cavaler de Flondor, căsătorit cu Isabella de Buchenthal-Dobrowolski, de la cumnatul său Alexandru (Alecu) cavaler de Buchenthal, în jurul anului 1880. El a fost transmis lui Tudor cavaler de Flondor. În conacul familiei din Rogojești este amenajată Casa Memorială Flondor. Un alt domeniu al familiei Flondor a fost cel din satul Zaharești, Suceava, comuna Stroiești, care a aparținut lui Alexandru von Flondor (fiul lui Nicu Flondor) și a fost transmis prin moștenire fiului său, Nicolae baron de Flondor. Toader
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
1 iunie 2000, Muzeului Bucovinei, instituție cu sediul în Suceava, care o administează și de care aparține în prezent. Casa-muzeu „George Muntean” reprezintă un elogiu adus masonilor țărani români, în frunte cu Horea. Tot în localitatea Bilca se află Casa memorială „Traian Brăileanu” (sociolog, profesor universitar, ministru în guvernul Averescu).
Casa-muzeu Bilca () [Corola-website/Science/331376_a_332705]
-
fiind și locul în care acesta este înmormântat. Clădirea este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Domeniul pe care este amplasat a devenit muzeu și casă memorială dedicată poetului Octavian Goga. Domeniul pe care se află astăzi conacul a aparținut avocatului Miklos Boncza din Huedin. La sfârșitul secolului XIX, acesta va ridica un castel aici, la insistențele nepoatei sale, fiica unei surorii a sa. Ulterior nepoata se
Conacul Octavian Goga din Ciucea () [Corola-website/Science/307449_a_308778]
-
de unde s-a tras și locul exact al masacrului. În schimb, la ieșire, am văzut, încă o dată, cum funcționează în tranziția post-socialistă istoria adevărată: pe zidul de la GRIRO, într-o crăpătură în ciment, se mai zărește un colț din placa memorială pusă de autoritățile socialiste în amintirea grevei. Întreaga placă a fost acoperită cu ciment: [caption id="attachment 2796" align="aligncenter" width="610"] Foto: Florin Poenaru[/caption] După cum se vede, ofițerii istoriei adevărate de după 1989 au ținut să șteargă complet din istorie
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
Articolul 1 (1) Se aprobă transmiterea imobilului Casa memoriala "Lucian Blaga", situat în localitatea Lancram, Sebes, județul Alba, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din proprietatea publică a statului și din administrarea Muzeului Satului în proprietatea publică a orașului Sebes și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129310_a_130639]
-
statului și din administrarea Muzeului Satului în proprietatea publică a orașului Sebes și în administrarea Centrului Cultural "Lucian Blaga", instituție publică de interes local, în subordinea Primăriei Orașului Sebes. ... (2) Personalul angajat cu contract individual de muncă, care deservește Casa memoriala "Lucian Blaga", va fi transferat în interesul serviciului la Centrul Cultural "Lucian Blaga", instituție publică de interes local, în subordinea Primăriei Orașului Sebes, până la ocuparea posturilor prin concurs, în condițiile legii. ... Articolul 2 Imobilul prevăzut la art. 1 își va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129310_a_130639]
-
transferat în interesul serviciului la Centrul Cultural "Lucian Blaga", instituție publică de interes local, în subordinea Primăriei Orașului Sebes, până la ocuparea posturilor prin concurs, în condițiile legii. ... Articolul 2 Imobilul prevăzut la art. 1 își va păstra destinația de casa memoriala. Articolul 3 Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, la valoarea de inventar de la data transmiterii. Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129310_a_130639]
-
de culoare albă, cu înălțimea de 1,58 metri. În soclu este încastrată o placă, tot de culoare albă, cu următoarea inscripție: Pe postamentul în plan înclinat din fața soclului, în data de 2 iulie 2004, a fost montată o placă memorială pentru a marca 500 de ani de la trecerea în neființă a lui Ștefan cel Mare. Placa conține următorul text: "„In Memoriam Domnului Ștefan cel Mare și Sfânt - 2 iulie 2004”". La aceeași dată, în Suceava au fost montate alte două
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
1934), "Concertino în stil clasic pentru pian și orchestră de cameră" Op. 3 (1936), "Simfonie concertantă pentru două piane și orchestră de coarde" Op. 5 (1938), "Sonatină pentru mâna stângă" (1941) au rămas în cea mai mare parte inedite. Casa memorială Dinu Lipatti se află în satul Ciolcești din comuna Leordeni, județul Argeș. Acolo sunt expuse obiecte legate de viața și activitatea marelui pianist și compozitor român. Printre exponate se află un pian Bechstein și un bust al artistului, realizat de
Dinu Lipatti () [Corola-website/Science/297412_a_298741]
-
o placă comemorativă cu următorul text: “"În această casă a locuit Costache Negri, pârcălab de Galați, militant pentru ideile Revoluției de la 1848 și ale luptei pentru unire"“. În comuna Costache Negri din județul Galați, lângă consiliul local se găsește Casa Memorială „Costache Negri”. Aceasta a fost deschisă la 2 iunie 1968, chiar în casa revoluționarului moldovean, construită în stilul unei case țărănești de tip evoluat, cu două cerdace pe stâlpi de lemn. În fața casei memoriale, la 19 mai 1973, a fost
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
între 1930-1931), si ASTRA HUNEDOREANA, Deva (fiind director și redactor între 1943-1946). 3.3 COMUNICĂRI ȘI LUĂRI DE CUVÂNT LA DIFERITE MANIFESTĂRI SOCIAL-CULTURALE 1. REVOLUȚIA LUI HORIA - conferință ținută la Deva, 1934 ; 2. PROF. SILVIU DRAGOMIR (1888-1962) - conferință la casa memoriala din Gurasada, 1970 ; 3. PARTICIPAREA HUNEDORENILOR LA ACTUL UNIRII DE LA ALBĂ IULIA, comunicare la Sesiunea științifică și de comunicări din 16-17.11.1979, Deva ; 4. CUVÂNTARE rostita la Adunarea Generală ASTRA din Orăștie în 25.08.1993 ; 5. CUVÂNTĂRI (neconsemnate
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
renașterii târzii și ale barocului. În perioada revoluției pașoptiste (1848-1849) Ineul este un important centru al mișcării naționale românești. În 1849 aici a depus armele armata condusă de generalul Vécsey Károly. În parohia reformată din Ineu se poate vedea placa memorială a acestui eveniment. Potențialul turistic al orașului este unul de excepție. Cetatea Ineului, ansamblul arhitectural din centrul istoric al orașului, Poiana cu narcise din Pădurea Rovina si Balta Rovina sunt obiective turistice de prim rang care nu trebuie ocolite de
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
ale unor artiști străini precum Constantin David Rosenthal sau Karl Storck. Rețeaua de muzee cuprinde, pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei și Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universității). Casa memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural. Un reper important pentru cultura orașului a devenit în anii recenți Fabrica de Pensule, un spațiu de creație și difuzare a artei contemporane, cunoscut la nivel internațional în special
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
și Alexandru Rosetti. Mihail Sadoveanu se stinge din viață pe data de 19 octombrie 1961, la ora 9 dimineața, fiind înmormântat pe 21 octombrie la Cimitirul Bellu din București. Casa din apropierea Schitului Vovidenia este astăzi un muzeu dedicat scriitorului, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”. După moartea soțului ei, Valeria Sadoveanu s-a stabilit în apropierea Mănăstirii Văratec, unde a organizat un cerc literar informal și un grup ortodox de rugăciune, la care au luat parte istoricul literar Zoe Dumitrescu-Bușulenga și poeta Ștefana
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
sale”. Constantin Mitru a moștenit pictura și a donat-o Muzeului Literaturii Române (MLR). Un bust din marmură reprezentându-l pe Sadoveanu, făcut de Ion Irimescu, a fost ridicat în Fălticeni în 1977. În București a fost amplasată o placă memorială pe strada Pitar-Moș, pe o casă în care a locuit pentru o scurtă perioadă. În timpul anilor '90, un al bust al lui Sadoveanu, munca a mai mulți sculptori, a fost dezvelită la Chișinău, ca parte a ansablului sculptural de pe "Aleea
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
poate de original. El spunea: „Interpreții români s-ar putea apropia cu mai multă ușurință de lucrare și prin lecturarea unor teme privind natura talentului românesc sau viața lui George Enescu (...) Și încă ceva: o călătorie la Liveni, la casa memorială, din care se pleacă cu alte rădăcini și vibrații în înțelegerea simțirii lui Enescu.” În prejma compunerii Suitei „Săteasca”, Enescu îi mărturisea criticului muzical José Bruyr despre „Câmpia mea moldovenească, cu câmpuri de orz și de porumb, cu fâșii de
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
a fost restaurată în 1971, la înființarea muzeului. Colecția muzeului cuprinde fotografii, albume, documente, cărți, scrisori care reflectă momente din viața și activitatea lui Constantin Brâncuși. Este prezentat mobilier original de interior țărănesc de la începutul secolului al XX-lea. Casa memorială este amplasată pe terenul unde s-a născut și a copilărit sculptorul, dar nu este adevărata casă în care s-a născut Brâncuși. Aceasta se află la circa 100 de metri mai jos de casa memorială. La moartea lui Radu
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
al XX-lea. Casa memorială este amplasată pe terenul unde s-a născut și a copilărit sculptorul, dar nu este adevărata casă în care s-a născut Brâncuși. Aceasta se află la circa 100 de metri mai jos de casa memorială. La moartea lui Radu Nicolae Brâncuși (1833-1885), tatăl sculptorului, conform dreptului cutumiar, casa ar fi trebuit să fie moștenită de fiul său cel mic, Dumitru, însă, în casă rămân soția sa, Maria (1851-1919) și fiica cea mică, Eufrosina (1884-1948), căsătorită
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
făcut împărțirea averii părintești. Pentru aceasta, rudele au pus într-o căciulă bilețele cu toată averea familiei părinților sculptorului, Nicolae și Maria Brâncuși. La tragerea din căciulă, lui Constantin Brâncuși i-a revenit terenul, unde acum se află amplasată casa memorială, iar adevărata casă în care s-a născut sculptorul i-a revenit surorii sale, "Frâsina", care și-a luat casa și a mutat-o pe un alt teren la 100 de metri distanță. Istoricul și criticul de artă Vasile Georgescu
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
alternând grupat. Clădirea are un stil arhitectural eclectic, trăsăturile baroce îmbinându-se cu elemente neoclasice caracteristice edificiilor destinate să găzduiască instituții administrative austriece. La data de 2 iulie 2004, pe fațada clădirii, în stânga intrării principale, a fost amplasată o placă memorială din marmură albă, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Placa conține următorul text: "„Dezvelită cu prilejul comemorării a 500 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ștefan cel Mare și Sfânt
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
albă, cu prilejul comemorării a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Placa conține următorul text: "„Dezvelită cu prilejul comemorării a 500 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ștefan cel Mare și Sfânt”". O placă memorială similară a fost amplasată la aceeași dată pe un zid al Cetății de Scaun a Sucevei. La începutul lui 2014, placa a fost înlăturată ca urmare a începerii lucrărilor de modernizare și consolidare a clădirii muzeului. este cea mai importantă
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
ei publicistică se reflectă oscilația între o formidabilă vitalitate și dorința de a fi prezentă în toate disputele morale și politice ale lumii din jur, și între disperare și melancolie. În octombrie 2005 primaria Tel Aviv a asezat o placă memorială pe peretele clădirii în care a locuit poeta pe strada Yehoash nr.6 din Tel Aviv Poeta a publicat 10 volume de versuri. "Miha vehakabayim" - pentru copii "Dragostea portocalei", versuri ("Ahavat tapuah hazahav") "Ahavá amitit", versuri versuri povestiri Zafrira Lidovsky-Cohen
Dalia Ravikovich () [Corola-website/Science/321042_a_322371]
-
Humorului, Rădăuți, Seletin, Solca, Suceava și Stulpicani). În perioada 1948-1956, în închisoarea aflată în partea din spate a clădirii au fost deținuți și schingiuiți luptătorii anticomuniști. În prezent, pe peretele din partea din spate a clădirii a fost amplasată o placă memorială din marmură pe care se află următoarea inscripție: "„În această clădire, au fost schingiuiți și martirizați, unii dintre cei mai buni fii ai neamului românesc, care s-au jertfit pentru libertate, luptînd împotriva comunismului”". La 20 septembrie 1992, lângă Palatul
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
uciși și cinci arabi. Cei șase evrei au fost înmormântați în două gropi comune din Kfar Giladi, iar ambele localități au fost abandonate pentru o vreme. După moartea sa, Trumpeldor a devenit un simbol al autoapărării evreilor, iar ziua sa memorială din 11 Adar este comemorată oficial în Israel în fiecare an. Faimoasele sale ultime cuvinte, "Nu-i nimic, e bine să mori pentru țara ta” ("Ein davar, tov lamut be'ad arzenu", în ), au devenit celebre în propaganda din mișcarea
Iosef Trumpeldor () [Corola-website/Science/310224_a_311553]
-
anticului Arrubium este legat de trecerea pe aici a celților. Pentru turiști, un interes aparte îl reprezintă ruinele cetății, hanul vechi construit la sfarsitul sec.XVI, geamia din sec.XVIII și Mănăstirea de maici. La Cerna se pot vedea Casă Memoriala a lui “Panait Cerna” și Rezervatia arheologică Troesmis sec. III i. Ch. și monumentele funerare din epoca română și romano-bizantină. La Garvăn se găsesc Ruinele cetății Dinogeția și au unei bisericuțe romano-bizantine.În apropiere de Luncavița se gaseste “La cetățuie
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]