336 matches
-
dovedit rapid talentul și competența învingând o armată sasanidă mult mai numeroasă prin calitățile sale militare superioare. În iunie 530, în timpul Războiului din Iberia, a condus Armata Bizantină spre o victorie răsunătoare împotriva Imperiului Sassanid, datorită în mare parte a mercenarilor huni și heruli în Bătălia de la Dara (sudul Turciei de astăzi), urmată de Bătălia de la Callinicum de pe râul Eufrat, în anul 531, înfruntare soldată cu un final indecis și cu semnarea unui acord de "Pace Eternă" în care Bizanțul se
Belisarie () [Corola-website/Science/313509_a_314838]
-
Suedia, Kiev în Ucraina, Dublin în Irlanda, York în Anglia,Rouen în Franța și Novgorod în Rusia, unde au întemeiat formațiuni statale. Au organizat incursiuni în bazinul mediteranean, cei înfrânți de bizantini punându-se în slujba acestora ca negustori și mercenari varegi. Au nafigat până în Groenlanda și America de Nord. După anul 1000, formațiunile vikinge s-au convertit la creștinism, devenind regate creștine. Influența lor asupra Europei de nord a fost imensă, deoarece au stabilit rute comerciale și au fondat orașe. Urmașii acestora
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
bătută inclusiv de regii ostrogoți chiar în perioada războaielor lor cu Iustinian, moneda purtând efigia împăratului. În tezaure se găsește pe tot cuprinsul Imperiului roman (orient și occident) precum și în zone din afară - Iran, peninsula Scandinavă (ca urmare a plății mercenarilor vikingi care constituiau garda imperială de la Constantinopol) și chiar mai departe pe drumul mătăsii către China. Solidi emiși de împărații romani din Bizanț Primul solidus, emis în timpul domniei lui Constantin cel Mare, avea pe avers reprezentarea efigiei acestuia, iar pe
Solidus () [Corola-website/Science/313343_a_314672]
-
iarna anului 1091, Comnenul i-a zdrobit pe pecenegii și capitala a sărbătorit triumful, însă, primăvara, dușmanii au trecut din nou Dunărea. La 29 aprilie 1091, la poalele Munților Lebunion pe câmpia Traciei, armata bizantino-cumană, întărită cu 500 de cavaleri mercenari din Flandra, le-a provocat o înfrângere grea, zeci de mii de pecenegi s-au predat. De teamă că soldații obosiți nu vor fi în stare să păzească o asemenea mulțime, romeii, la lăsarea nopții, i-au înjunghiat pe toți
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
trilogia "Zorii nopții", dar într-o notă mai întunecată. Cartea prezintă o societate corporatistă dominată de cinci mega-corporații care au puteri aproape nelimitate, descriind o campanie militară problematică de "strângere de bunuri" pe o colonie minoră, văzută prin ochii unui mercenar veteran. Unul dintre aspectele interesante ale cărții este descrierea neconvențională a unei societăți care colonizează spațiul cosmic fără a fi capabilă să descopere o metodă convenabilă de călătorie interstelară și ai cărei oameni au probleme în a se adapta la
Peter F. Hamilton () [Corola-website/Science/320482_a_321811]
-
state. În vara anului 1502, armata franceză condusă de Luis de Armagnac a ajuns la înfruntări armate cu trupele spaniole de sub comanda lui Gonzalo Fernández de Córdoba care, în inferioritate numerică față de cele franceze, au atras de partea lor pe mercenarii angajați de familia Colonna, care se aflaseră anterior în slujba lui Frederic I. În timpul primelor faze ale acestui conflict, forțele franceze s-au deplasat spre sud și au ocupat partea atribuită spaniolilor prin Tratatul de la Granada, care s-a redus
Provocarea de la Barletta (1503) () [Corola-website/Science/323906_a_325235]
-
(n. cca. 1530, Poreč, Șerbia - d. 5 februarie 1601, Cluj; pronunție [ "babă no-vac" ] de la "babà" = „tata” în turcă) a fost un haiduc mercenar sârb, luptător consecvent contra Imperiului Otoman, căpitan al ostii de haiduci din armată lui Mihai Viteazul. Este erou național al Șerbiei și respectat că personalitate militară în România. În 1601, aflat în solie, este arestat de autoritățile (Dietă) maghiare din
Baba Novac () [Corola-website/Science/297294_a_298623]
-
patrimoniu intangibil și deține zece capodopere culturale intangibile incluse pe lista UNESCO, mai multe decât orice țară din Europa cu excepția Spaniei care are tot zece. O contribuție culturală de anvergură mondială adusă de Croația este cravata, purtată la început de mercenarii croați din secolul al XVII-lea aflați în Franța. În 2009, Croația are 23 de teatre profesioniste, 14 teatre profesioniste pentru copii și 27 de teatre de amatori vizitate de peste două milioane de spectatori pe an. Teatrele profesioniste au în total
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
și 1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, a ctitorit și a refăcut o seamă de lăcașuri de cult. Sfârșitul domniei a fost caracterizat de o slăbire a autorității domnești în raport cu mercenarii seimeni, care avea să ducă la Răscoala seimenilor din timpul lui Constantin Șerban. Prin bunicul său, Vâslan din Caracal, Matei din Brâncoveni (sau Brâncoveanu) descindea din puternica familie a boierilor Craiovești. Această origine i-a justificat, de altfel, adoptarea numelui
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
de membri ai Gărzii Naționale, fiind deschisă și cetățenilor pasivi, 2.000 de federați, conduși de cei din Marsilia, au mărșăluit spre Tuileries. Palatul era apărat de 3.000 de soldați, dintre care 2.000 aparțineau Gărzii Naționale, ceilalți fiind mercenari elvețieni. Regele a cerut adăpost Adunării, pentru a-și proteja familia. Garda națională care apăra palatul s-a alăturat insurgenților și au început sa tragă. Marsiliezii au replicat cu mitralii. Regele a ordonat gărzilor elvețiene să înceteze focul. Dar 600
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
împreună cu partea, tocmelnicii mediau împăcarea, iar hotărnicii fixau hotarele. La oraș, județul sau pârgarul, împreună cu domnitorul reprezentat de dregătoriile domnești, judecă. Armata era formată din slujitori și curteni și era permanentă, fiind întreținută din veniturile vistieriei și cămării. Erau plătiți mercenari. Domnitorul mobiliza în caz de război foarte repede steagurile domnești, cete ale micilor proprietari. Boierii aveau și ei propriile lor cete de oșteni, alături de slugi și curteni ce formau mică oaste. Țăranii și orășenii care erau apți să poarte o
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
turcici kipchaci din nordul Caucazului să se stabilească cu familiile lor în Georgia. Acest remarcabil rege a populat și Kartli cu alanii veniți din nordul Caucazului, din Alania (Oseția de azi) care era din 1120 vasală Georgiei. Oștirile regale includeau mercenari ruși din Kiev și occidentali recrutați din rândurile cruciaților, numiți în Georgia "franci", deși proveneau din diverse părți ale Europei. În 1121, sultanul selgiuc Mahmud a declarat Georgiei Jihadul și a trimis o armată numeroasă sub conducerea generalului Al-Ghazee împotriva
Istoria Georgiei () [Corola-website/Science/298065_a_299394]
-
din Partid și din armată epurați. În 1936, în toiul proceselor, Hrușciov își exprima vehement susținerea: Toată lumea care se bucură de reușitele din țara noastră, de victoriile Partidului nostru condus de marele Stalin, vor găsi un singur cuvânt pentru câinii mercenari și fasciști ai găștii troțkisto-zinovieviste. Acel cuvânt este execuția. Hrușciov a contribuit la epurarea multor prieteni și colegi ai săi din regiunea Moscova. Din 38 de înalți oficiali de Partid din oraș și din regiune, 35 au fost uciși — cei
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
mai mare speranță de viață din Africa (dar în număr de unități este depășită doar de insula britanică Sf. Elena), și anume 74 de ani. "Articol principal: Istoria Libiei" Primele indicații ce apar în istorie despre Libia, se referă la mercenarii libieni angajați în Egiptul antic, în primul mileniu î.Hr. De asemenea armata cartagineză a lui Hannibal Barca, a angajat numeroși mercenari libieni, care mai târziu au ajuns să constituie partea cea mai puternică a infanteriei ei în faimoasa expediție punică
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
preocupat de resursele limitate și a trimis mesaje de urgență la Cartagina pentru a cere sprijin. Cartagina a trimis forțe comandate de Hanno, un alt fiu al lui Hannibal. Polybius susține că Hanno conducea 50 de elefanți, călăreți numidieni și mercenari. Diodor susținea că erau 50 000 de infanteriști, 6000 de călăreți și 60 de elefanți, pe când Orosius estimează că întăririle erau alcătuite din 30 000 de infanteriști, 1500 de călăreți și 30 de elefanți. Hanno a avansat și și-a
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
angajat de Cartagina după negocierile grele purtate cu Roma. El avea să instruiască trupele cartagineze că să lupte în câmp deschis cu romanii. Armata romană condusă de Regulus a staționat la Tunis. Xanthipupus a așezat falanga de civili în cnetru, mercenarii infanteriști în dreapta și rândul de elefanți în față infanteriei, cu elită de călăreți cartaginezi împărțită în două flancuri. Romanii erau organizați într-o formație normală, cu infanteria legionară în centru și cu cavaleria în ambele flancuri. Cartaginezii au trimis elefanții
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
care făcea prima dată parte din , a părăsit statul, și de asemenea, s-a alăturat Regatului Iugoslavia. Pentru a evita predarea flotei militare către Puterile Antantei, împăratul austriac, a dat Consiliului Național al statului întreaga marină imperială austro-ungară și flota mercenară inclusiv toate porturile, arsenalele, și fortificațiile de pe țărm. Consiliul Național a trimis guvernelor din Franța, Regatul Unit, Italia, Statele Unite ale Americii și Rusia note diplomatice pentru a-i înștiința că statul nu era implicat în război cu niciunul dintre acestea
Statul slovenilor, croaților și sârbilor () [Corola-website/Science/315685_a_317014]
-
de elenizare a statului și sunt fondate noi orașe: Sub Prusias I (235-183) hotarele sunt extinse spre sud până la râul Sangarios (râul Sakariya) și Munții Olimp (Munții Uludağ). În luptele pentru tron de la începutul domniei, Nicomede I (279-250) folosește ca mercenari hoardele celtice care invadaseră Peninsula Balcanică; triburile tectosagilor, tolistoagilor și trocmerilor traversează la 278/277 î.H. Bosforul și pustiesc Asia Mică, stabilindu-se durabil la SE de Bitinia, într-un ținut care primește numele de Galatia. Nicomede I mută
Bitinia () [Corola-website/Science/315036_a_316365]
-
greacă: Κιλικία Πεδιάς; asirian Kue), la est include piscurile accidentate ale Munților Taurus și o câmpie mare de coastă, cu sol bogat argilos, cunoscut de greci, cum ar fi Xenophon, care a trecut prin aceste ținuturi cu cei 10000 de mercenari greci ai săi, pentru abundență să plin cu susan și mei și măsline și cu pășune pentru caii importați de către Solomon Multe dintre locurile sale înalte au fost fortificate. Câmpia este udata de cele trei râuri mari, Cydnus (Tars Çay
Cilicia () [Corola-website/Science/315241_a_316570]
-
flotei lacedemoniene, la solicitare regelui Artaxerxes, s-a angajat să-i trecă pe greci peste strâmtoare, să le plătească ce li se datora din războiul civil persan și să le acorde alimente când vor ajunge la Byzantion. Dar la apropierea mercenarilor greci refugiați, a dispus închiderea porților cetății. Iritați de acea perfidie, mercenarii greci au doborât porțile și au intrat în oraș. Numai Xenophon a reușit să împiedice jefuirea și preluarea în posesie a orașului dovedit ostil. Aliat cu Rodos și
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
pe greci peste strâmtoare, să le plătească ce li se datora din războiul civil persan și să le acorde alimente când vor ajunge la Byzantion. Dar la apropierea mercenarilor greci refugiați, a dispus închiderea porților cetății. Iritați de acea perfidie, mercenarii greci au doborât porțile și au intrat în oraș. Numai Xenophon a reușit să împiedice jefuirea și preluarea în posesie a orașului dovedit ostil. Aliat cu Rodos și Chios, Byzantion s-a eliberat de jugul despotic atenian, în anul 364
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
sub numele de Predători. El este eliberat pe o planetă din galaxie, care este un fel de rezervație pentru „vânătoare”. Alături de el mai sunt alți șapte oameni, care, cu excepția unui fizician căzut în dizgrație, toți sunt ucigași cu sânge rece, mercenari și foști deținuți. Royce ia conducerea fără tragere de inimă a grupului de luptători de elită. În curând ei își dau seama că au fost aduși împreună pe această planetă că pradă pentru o rasă nouă de Predător și că
Predators () [Corola-website/Science/318868_a_320197]
-
În 410 i.en., regatul este divizat între doi moștenitori, Seuthes al II-la și Amadocos. Fiecare își caută aliați pentru a o suprimă pe cealaltă. Amadocos s-a împrietenit cu generalul grec Alcibiade, iar Seuthes al II-lea a angajat mercenari greci conduși de Xenofon. Xenofon l-a cunoscut personal și a descris un ospăț de la curtea să. În final, cei doi își normalizează relațiile, iar Amadocos moare în 390 i.en. Regatul își revine temporar sub domnia lui Cotys I
Regatul Odris () [Corola-website/Science/320093_a_321422]
-
Arslan s-au ivit pe dealurile din apropiere, transformând orice posibil contraatac bizantin într-o adevărată sinucidere. În acea noapte, călărimea ușoară a lui Alp Arslan a hărțuit neîntrerupt tabăra bizantină, la lumina flăcărilor. Spionii sultanului au luat legătura cu mercenarii pecenegi și turcomani din oastea împăratului și i-au convins să i se alăture lui Arslan. Om de onoare, sultanul i-a propus termeni de pace împaratului, dar Romanus nici nu a vrut să audă. Mândria avea să-i fie
Bătălia de la Manzikert () [Corola-website/Science/320209_a_321538]
-
crescut și mai mult. În 1625 a strâns o triplă alianță cu Danemarca și Țările de Jos. Popularitatea lui a avut mult de suferit, atunci când a fost acuzat de eșecul expediției militare conduse de Ernst von Mansfeld, un celebru general mercenar. Buckingham a condus o expediție cu scopul de a repeta acțiunile lui Francis Drake - sechestrarea principalului port spaniol Cadiz și arderea flotei ce se afla în port. Deși planul părea bine pus la punct, trupele engleze erau slab echipate, indisciplinate
George Villiers, Duce de Buckingham () [Corola-website/Science/320544_a_321873]