448 matches
-
pentru ca să salvezi ceva mai de preț. Dar... dar, oare, există ceva mai de preț ca viața? Dacă... dacă nu poți face altfel?... E o artă și în a trăi, și în a muri. Totul e "să nu mori de florile merișorului", cum mi-a spus un țăran în noaptea dinaintea bătăliei de la Valea Albă. A doua zi, el a murit... Aici e chinul meu: să fac așa fel ca moartea lor să nu le fie zadarnică. Și... și a mea, spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Valea Opatului - Dumbrava - Pârâul Ghețeștilor - Pe Boltă - Pe Vârfu Dumbravă - Fântâna lui Maftei, din sus de Dumbravă - Calea Dumbrăvii - Calea Priloagelor - La Fântâna Popii e. Hotaru pe coastă-n sus. Sud-vest - La Perii Popii - La Stejari - Deasupra Grădinii Imbrii - Calea Merișorului - În Pârâul Poieniții - Din Jos de Calea Sărății - Din Sus de Grădina lui Comșă - Grădina lui Comșă - La Mlăcuță, Pe Coastă-n sus - La Cărămizi - Calea pe Coastă-n sus - Calea Porumbacului - Calea Sărății - La Poartă - Fundurile Deasupra Grulăiții - Mlaca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ridică bastonul noduros, mi-aduc aminte de palmele încasate, și încep: Cât îi Țara Ungurească Nu-i ca fata românească Așa 'naltă și frumoasă și la corp e sănătoasă și-n dragoste drăgăstoasă și mai sus de cingătoare Are două merișoare, Iar mai jos de cingătoareă Aici am fost întrerupt de câteva voci din spatele bărbilor. Gata, băiete, gata. Spune săru-mâna și du-te cu Dumnezeu. Așa am făcut, doar că am spus bună-ziua, bună în speranța că nu voi mai intra
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
peri a umplut satul Bogata de pomi. Și pleacă și din Bogata mașini cu mere cum pleacă și din vestitul sat Rădășeni, la București, din meri altoiți de el acum 60 de ani. A dăruit școlarilor din Bogata 2566 de merișori altoiți. Și în clasa a III-a în 1903, de la începutul anului și până mai era 2 săptămâni până în Crăciun am avut 7 suplinitori la matimatică. Nici ei nu știau nimica, că erau studenți și noi nici atâta. Și într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sute de lei pe an pentru carte îi foarte greu. Și iaca eu strâng. Și el mi-a spus: "Iorga-i un nebun ". A fi nebun, da la țărani le place cum scrie el. Iar în grădina școalei am 6755 de merișori și perișori unii altoiți, alții nu. Și nu-s ascuțiți la rădăcini și înfipți în pământ, ca pentru inspecție, ci au rădăcini și frunze și unii și înfloriți și vor face și fructe. Apoi elevii tăi nu știu gramatică nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
etnologul rus V. I. Propp la numărul IX, este trimiterea eroului pentru a restabili ordinea distrusă de un agresor ce întrupează haosul. Pomul cosmic devastat de Dulful mării în colinda tip III, are o reprezentare solară: „Prunduleț de Marea Neagră,/ Mărului, merișor de aur!/ Crescutu-mi-au ș-au născut,/ Crescutu-mi-au merișorul,/ Face mere în toate vere,/ Geaba face, nu le coace” (Țăndărei - Ialomița), „Nalți sînt merii pîn' la cer,/ Cu coaja de argințel;/ Cu mere de aurel” (Martanoșa - Kirovograd
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a restabili ordinea distrusă de un agresor ce întrupează haosul. Pomul cosmic devastat de Dulful mării în colinda tip III, are o reprezentare solară: „Prunduleț de Marea Neagră,/ Mărului, merișor de aur!/ Crescutu-mi-au ș-au născut,/ Crescutu-mi-au merișorul,/ Face mere în toate vere,/ Geaba face, nu le coace” (Țăndărei - Ialomița), „Nalți sînt merii pîn' la cer,/ Cu coaja de argințel;/ Cu mere de aurel” (Martanoșa - Kirovograd). În balada Ardiu - Crăișor I(30), figurarea este și mai transparentă: „În
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mijloc, în cântecele funerare, iar dulful la rădăcină, „stratificare” reluată și în colindele din Țara Loviștei. Dulful sau peștele de mare este animalul care întrupează forțele Haosului ce amenință Arborele Vieții prin periodica lui devastare: „Prundurele marle’n dalbe/ Mărului merișor de aur/ Pe prundișul Mării Negr’/ Crescut-ai d-un merișor-u/ Făcea mere-n toate ver’/ Câte-ș face nu le coace/ Din pricina Dul de mar’./ Dul de mare ies-afară;/ Sărea-n vânt, sărea-n pământ,/ Sărea-n vârf de merișor-u
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
poate fi nimicitoare. Obiectul căutării lui Gruicea este un pom atemporal, moștenit: „Taica-al meu, când a murit,/ Piste Marea Neagră-a avut/ Un pui de măr de argint./ Pe-o parte pârguit,/ Da pe-unambobocit,/ Pe-alălaltă a roșit./ Asta pui de merișor/ De păzât mi-l păzăște/ Vo trii zâne, fete mari”. Prima sugestie a acestei recuperări este cea a actului eroic ce trebuie repetat de fiecare generație, ca o actualizare a gestului mitic, fiindcă „«Lumea» (adică «lumea noastră») este un univers
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
jidăvoaică, în timp ce sufixele diminutivale arată o implicare afectivă față de lumea familiară (sătișoare), erou fiușori, voinicel) și toate caracteristicile lui (fețișoară, mustăcioară), calul acestuia și harnașamentul (călușel, frâușor), ajutoarele năzdrăvane (vulturii au gușicioară, unghișoară), animalul sacrificat (bourel) ori ipostaza arborelui lumii (merișor). Dacă sufixele augmentative au și rolul de a supradimensiona puterile și apariția malefică, în plus față de a ilustra relația de dușmănie, inclusiv cu cel care povestește, sufixele diminutivale nu micșorează deloc atributele zugrăvite, ci le dau o încărcătură afectivă și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mormintele din criptă erau cu totul prăpădite, înghețaseră și se uscaseră, nefiind înlocuite de două luni, de la parastasul lui Ionel. Mergând sus la ceaiul din sufragerie, unde ne întruneam toți, cerui Elizei voie să tai câteva crăci de mahonia și merișor pentru a le înlocui până la sosirea buchetelor de la București. „Nu, nu-ți dau voie să-mi devastezi grădina, strigă dânsa, în mirarea celor prezenți. Destul [că] moș Petre a pus acolo în toamna trecută astfel de ramuri fără știrea mea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de la București. „Nu, nu-ți dau voie să-mi devastezi grădina, strigă dânsa, în mirarea celor prezenți. Destul [că] moș Petre a pus acolo în toamna trecută astfel de ramuri fără știrea mea.“ „Dar dealul este plin de mahonia și merișor, îi răspunsei liniștit, și acum le voi tăia cu grijă ca să nu se observe.“ „Nu, nu-ți dau voie“, repetă. Nu zisei nimic și mă suii în camera unde dormeam. După mine veni Adina cu un secator. „Elizei îi pare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
salonului. Încăperea era cufundată În umbră, cu draperii negre pe pereți, cu sicriul așezat pe ceea ce era probabil masa din sufragerie. Cele două lumînări nu erau aprinse, dar Într-un bol din sticlă era apă sfințită, cu o crenguță de merișor. Ușa sufrageriei era deschisă, la fel și cea de la bucătărie. Mobila și obiectele din salon fuseseră Îngrămădite În sufragerie. În bucătărie, tînărul Dicelle citea un album de benzi desenate, În timp ce-și bea cafeaua. — Vreți cafea? Am făcut mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
a citricelor în care predomină acidul citric, aciditatea este determinată de acidul malic. In mere, din totalul acizilor, 70% este acid malic, 20% acid citric și 7% acid succinic. De asemenea, acidul malic predomină în gutui, vișine, prune, cătina albă, merișor și scoruș. Acidul citric predomină în citrice, coacăze, zmeură, fragi, mure. Aciditatea ionică ( pH- ul ) oscilează între 3,1 și 6,4, fiind variabilă de la o fracțiune anatomică la alta. De valoarea acestuia depinde în mare măsură activitatea enzimatică și
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
castraveți murați; ceai; ciocolată; ciudat; credință; crud; cuvînt; delicios; des; destin; dietă; dragoste; dur; durere; eroare; fermentat; fresh; galben; gît; gogoșar; greață; grimasă; gust rău; gustos; idiot; indispunere; încrețeală; încrezut; însărcinată; înțepat; înțepător; lămîi; limbă; mari; masă; matematică; măsură; membru; merișoare; mure; nasol; necaz; necomestibil; negustos; neplăcere; neprietenos; nesimțire; nostalgie; om; papile gustative; pepene; perfect; pervers; pișcăcios; îmi place; plăcut; plete; puțin; rece; repulsie; roșie; roșii; sărat; sarcină; sare de lămîie; săgeată; scînteia; sec; sentiment; soacră; soarta; soartă; straniu; strîmbare; strîmbat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fin; finețe; fiu; flexibil; cu fracție de lemn; folos; fotbalist; fracturat; frig; fundament; fustă; gambe; ghips; gips; indiferență; iute; încălțat; încordare; îngrijire; jogging; jos; laba piciorului; leg; legat; lemnar; locomoție; lovitură; lucrat; luxație; masă; măreț; mărime mică; mărime; membră; mergi; merișor; al mesei; metropolă; al meu; miros; mîine; mîini; mobilitate; natura; oase; obosit; occident; operație; palmă; pantaloni; par; paralizie; parte a omului; parte a organismului; parte corporală; pasăre; de pasăre; pasiune; părăsire; părinți; pedichiură; penis; piciorong; piele; pilon; pirat; de plecare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
I, 1976, într-un tiraj de 34.000 de exemplare; ed. II, 1979, 100.000 de exemplare; plus alte trei ediții ulterioare, ultima apărută în 2002 la Chișinău) e o mostră durabilă de ceea ce înseamnă romanul obsedantului deceniu (1948-1958). Chiril Merișor, redactor la o editură, membru de partid din 1945, este exclus în 1950, în timpul verificărilor - situație ce nu-i aduce, totuși, din punct de vedere profesional, un prea mare prejudiciu, putând dobândi un serviciu. Mai grav e însă faptul că
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
conținutul subversiv al unui caiet pierdut, în care se afla un jurnal cuprinzând însemnări despre atitudinile sale și ale prietenilor în epocă, atitudini deloc conformiste. Cum prietenii erau desemnați precaut cu inițiale, securistul îi cere să-și deconspire complicii. Chiril Merișor se simte de două ori profund jignit: o dată pentru că el nu poate fi un delator, a doua oară pentru că este suspectat, datorită unei gândiri prea libere, de infidelitate față de comunism. Ca urmare, se sinucide, surprinzându-i pe toți: pe prieteni
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
de atitudine față de trecut și față de omul prezentului etc. Diferențele sunt făcute de gradul de ideologizare conformistă, schematismul conflictului, simțul dramatic al vieții concrete confruntate cu o nouă viziune, implicată în toate compartimentele și nivelurile existenței sociale și individuale. Chiril Merișor se confruntă cu limitele libertății în comunism și, în același timp, cu efectele distructive pe care le implică orice schimbare de regim politic. Romanul lui Constantin }oiu nu poate fi înțeles adecvat fără a ține seama de cel puțin două
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
cea după care voi cita în continuare și alte pasaje). "Reacționarul" Baudelaire nota despre Revoluția Franceză: "În orice schimbare există ceva infam și plăcut în același timp, ceva ce ține de infidelitate și de agitația unei mutări" (p. 523). Chiril Merișor verifică pe cont propriu acest adevăr, care ar fi putut figura în caietul său problematic. Exaltarea schimbării l-a cuprins și pe el din moment ce s-a înscris de foarte tânăr în partidul comunist, tocmai în 1945. Era, fără îndoială, atașat
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
curată și un spirit independent, în virtutea căruia credea că poate să acorde comunismului înțelesul care îl avantaja cel mai mult: un regim al totalei libertăți, cum a învățat dintr-o propagandă înșelătoare. Cum și-a pierdut părinții de timpuriu, Chiril Merișor a fost crescut de un muncitor ilegalist, un fel de troțkist nedeclarat, în orice caz un comunist inteligent, specie rară și periculoasă în care se înscrie și novicele. Ce e infam în schimbare Chiril va descoperi foarte curând, pe propria
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
acuzat de colega lui Luiza în ședința de excludere (p. 123) și, în cele din urmă, de securistul care îl anchetează pentru ideile, speculațiile și convingerile din caietul pierdut. A doua mare idee a cărții și a existenței lui Chiril Merișor este aceea că "nimic nu-i poate răpi omului libertatea lui de gândire" (p. 445). Chiril gândește în funcție de această credință intimă propria definiție a comunismului, considerată dubioasă de toți oficialii (președintele ședinței de excludere din partid și securistul care îl
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
Lenin, singura acceptată în epocă: "comunismul este puterea sovietelor plus electrificarea", dar o replică dinamitardă, pe care, oricât de generoasă în fond, nu voia să și-o asume nimeni și nici să o accepte, pentru că nu avea aprobarea oficială. Chiril Merișor descoperă că a gândi pe cont propriu, chiar dacă, aparent, în spiritul epocii, e periculos și, de aceea, interzis. Or, intelectual nu poate fi decât gândind de unul singur. Dar însuși faptul de a fi intelectual e dubios. I-o spune
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
ușor, dar nea Costică care trage la șaibă n-are timp de așa ceva, de îndoieli adică, și noi cu toți Costicii aceștia trebuie să facem treabă, să facem o societate nouă, optimistă și robustă, și iată că vine domnul Chiril Merișor cu un caiet, cu acest caiet, plin de îndoieli și de observații ostile" (p. 450). Securistul nimerește foarte bine caracterizarea, uneori direct (Chiril este un om al îndoielii), alteori prin ricoșeu (Chiril nu este o fire robustă și optimistă). Dar
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
dumneata caietul ăsta? Ce-ți veni?... Te rog să-mi spui și mie, sunt foarte curios să știu, ce te-a îndemnat pe dumneata să treci pe hârtie toate aceste... reflecții, să le zicem" (p. 452). Se declanșează, pentru Chiril Merișor, un întreg proces de conștiință a scrisului. Căci Chiril Merișor nu scrie un jurnal oarecare, el este sau ar vrea să fie un scriitor, fără să o spună vreodată direct. E perfect conștient de importanța însemnărilor sale, ca dovadă că
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]