25,494 matches
-
aparținînd puterii comuniste, fără a se delimita prea mult realitatea politică a primilor trei ani de după război, în care Regele Mihai se afla încă pe tron; cel puțin aceasta era perspectiva istoriilor apărute în anii comunismului). Or, Gabriel Dimisianu are meritul de a ne face să înțelegem realitatea cotidiană a anilor 1945-1948, speranța care îi anima pe mulți, făcîndu-i să nu observe dinții fiarei aflate deja la pîndă. În felul acesta înțelegem mai bine cum a fost posibil ca multe dintre
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
neevreu). Uneori situația politică din România este mai clar - și în mod sigur mai succint - explicată în acest newsletter decât în presa românească. Totodată, face o impresie bună și inspiră încredere apărarea consecventă a cauzei evreiești de pe o poziție democratică. Meritul impecabilei ținute publicistice a săptămânalului îi revine editorului, Uli Friedberg Vălureanu, cândva ziarist la România liberă, unde era respectat pentru profesionalismul său și iubit pentru generozitatea și umorul de care dădea dovadă în relațiile cu cei din jur. Stabilit acum
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
s-ar prăbuși dacă una dintre ele nu ar susține-o pe cealaltă. O boltă a cărei cheie este autoritatea, raportul fondat pe o comunitate de solicitări și de avantaje, ierarhia mai mult sau mai puțin riguroasă și justă de merite și de putințe, acordul de voințe a cărui sonoritate este o voință vectorială, totală, oricare notă din acord reprezentând voințe individuale, ce reclamă subordonare și chiar obediență. 6. Ciclul de tip melancolic a debutat cu situația în care pofta de
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
lor, aceste publicații l-au lăsat mai întîi din brațe pe Adrian Năstase. Apoi au început să descopere că Băsescu nu e chiar personajul malefic despre care scriau cu cîteva zile în urmă. Ba că, de fapt, are și el meritele lui. Iar dacă ne gîndim mai bine, poate că Băsescu ăsta chiar merită să fie președintele României. Pateticele pledoarii pentru continuitate și împotriva aventurierului Băsescu s-au metamorfozat în atacuri violente împotriva lui Adrian Năstase și a fostului președinte al
Proba libertății by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12172_a_13497]
-
lui Greenaway au reușit s-o facă la fel de expert ca Fata cu cercel de perlă; în mare parte, aceasta se datorează faptului că cele două lungmetraje îl au ca designer de producție pe Ben van Os. A nu se ignora meritul cinematografiei lui Eduardo Serra, ea metamorfozând geometria tablourilor lui Vermeer în încadraturi numeroase și originale; el e responsabil și de asemănările de perspectivă. Dar asemănările se opresc la nivelul celor dintre picturi și lungmetraj. Cu alte cuvinte, nu vă încredeți
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
era una dintre fiicele sale. Aș mai vrea să contracarez o critică adusă filmului, și anume că face parte dintre acelea feministe care preiau masculi celebri (Proust, Rodin, Picasso, T.S. Eliot), le descoperă muze, pentru ca apoi să le acorde acestora merite speciale pentru opera produsă de soții sau iubiții lor. Poate în vremurile noastre ea ar fi putut fi curator, pictoriță sau critic de artă, dar filmul nu târăște povestea în contemporaneitate pentru a face din ea o fabulă. Griet se
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
fi curator, pictoriță sau critic de artă, dar filmul nu târăște povestea în contemporaneitate pentru a face din ea o fabulă. Griet se simte stimulată mental, și reacționează cu tact și inteligență, dar nu încearcă să depășească limitele condiției ei. Meritul efectiv pe care i-l acordă filmul se limitează la ajutorul dat la pregătirea culorilor și la dispariția unui scaun din decor și, în consecință, din tabloul lui Vermeer. Nu e o muză constantă care să nască obsesii în mintea
Vermeerul de pe micile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12166_a_13491]
-
are cel mai mult să-i reproșeze pentru a nu se fi ridicat la nivelul moștenirii genetice și al educației primite; episodul pe care-l povestește și asupra căruia revine, trădarea germană a Marthei și asumarea de către ea a unor merite pe care nu le avea, nu e încă lămurit de biografi). Nepoata lui Odobescu e reticentă față de evrei (nu crede într-un holocaust românesc, e de părere că în general "evreii fac un scandal enorm", iar polonezii au avut mai
Fața și reversul memoriei by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12209_a_13534]
-
de se adaugă de la sine. Cei familiarizați cu literatura picarescă mă vor înțelege când spun că mi-e absolut imposibil să rezum subiectul romanului. Metaforic vorbind, subiectul romanului este, dacă vreți, însuși epicul. Evanghelia lui Arańa este însăși Povestirea. Sigur, meritul este în principal al formulei, al tipului de roman, dar rareori cititorului român i-a fost dat să treacă, alături de personajul cărții, prin atâtea întâmplări de viață și de moarte. Suntem, așadar, în Spania primului secol, dar pentru foarte puțin
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
un cuplu exemplar, cum ar fi cel al marilor comandanți Hanibal și Scipio - nu se plasează într-o simplă antinomie, tabloul configurat nefiind zugrăvit doar în alb și negru, mai cu seamă că recunoașterea calităților adversarului poate servi la reliefarea meritelor proprii. Arta latină oglindește complexitatea raporturilor stabilite între romani și un dușman odios, dar cu o certă putere de fascinație. Alteritatea reprezentată de spațiul punic pare să fi contribuit în mod decisiv la constituirea identității romane.
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
cineva de strălucit tot poate să scrie, prin accident, un rău articol, neinformat și plin de contraziceri, cum i s-a întâmplat acum d-lui Șiulea. Deci articolul era în discuție și nu d-l Șiulea, ca persoană plină de merite pe care nimeni nu i le neagă. Ce ne-a mirat în intervenția d-lui Stănescu, altfel un comentator scrupulos, este faptul că îi atribuie Cronicarului afirmații pe care nu le-a făcut. Când a susținut el, de pildă, că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
într-un fel sau altul destinul, dar importanța lor este departe de a fi supraestimată. Ludovic este un tînăr fără complexe și prejudecăți de rasă, un om care încearcă să trăiască normal și să își clădească o carieră prin propriile merite. Dincolo de evocări și de întîmplările propriu-zise, A șasea lumină este și o carte despre înțelepciune. Titlul este sugerat de o poveste hasidică (reprodusă în volum la paginile 169-170), potrivit căreia un rabin consacra anual o zi pentru "lacrimi și lamentații
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
țintă, să te concentrezi pe esențial, să lași la o parte amănuntele nefolositoare, să eviți digresiunile. Concentrarea pe esențial, iată o artă pe care n-o stăpînesc deloc" (p. 60). Impecabil din punct de vedere stilistic (trebuie salutat aici și meritul traducătorului în limba română, Dan Petrescu; inițial romanul a apărut în limba franceză, la editura Fayard, în anul 2003) și foarte bogat tematic, romanul A șasea lumină este departe de ceea ce s-ar putea numi o lectură facilă. Dimpotrivă, acțiunea
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
capăt ascunși sub un văl de discreție. Versurile - să le zicem așa - au o mare doză de candid, sunt netrucate de travaliul poetic ("firesc" este un cuvânt recurent) și, prin asta, (re)capătă o bună forță de expresie. Căci un merit al cărții este retorica din Cântarea Cântărilor, supralicitată de-a lungul istoriei poeziei, dar abordată aici fără complexe într-un demers ce presupune în subiacent și resemantizarea locurilor comune ale dragostei. Cei care au prejudecăți (literare) și pretenții (existențiale), mai
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
ortodocși cu vederi înguste, Catedrala Mântuirii Neamului, tutuiala generalizată ș.a.m.d. Adnotând și comentând realitatea (cu actanții ei cu tot) grotescă, sordidă, absurdă sau suprarealistă de-a binelea, Andrei Pleșu face figura unui moralist modern. Dar nu acesta este meritul esențial. Într-o societate care nu duce lipsă de situații pe care, în lipsa unui termen mai potrivit, le vom numi simplu negative, dificilă nu e decizia de a lua o poziție (ar fi nevoie doar de puțin curaj), importante sunt
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
de discuții despre cel care a făcut metroul: Ceaușescu. În marea lor majoritate aceste discuții porneau de la ideea că dacă n-ar fi fost Ceaușescu n-ar fi fost nici trenul subteran. Am mai auzit însă și interpretări în care meritul revenea comunismului, pe care degeaba îl înjurăm azi, fiindcă "a făcut realizări pentru oameni". Amîndouă aceste interpretări au ca punct de pornire propaganda totalitară care continuă să-și facă efectul în România după 15 ani de la căderea ceaușismului. Totuși primul
Metroul lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12689_a_14014]
-
a tezei reeditate. Traducerea în românește, fără să pună, din câte îmi închipui, mari dificultăți, aparține unui colectiv de tineri de la secția germană a Universității orădene. Rezultatul inițiativei lui Ioan Derșidan e un volum cu tot aparatul științific necesar, cu merite indubitabile în elucidarea unui interesant episod de istorie literară cu o vechime de un secol, riscând să fie complet obscurizat de praful indiferențelor și al aproximațiilor succesive. Brașoveanul, apoi din 1919 sibianul Horia Petra-Petrescu își va face de timpuriu o
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
Ion Iliescu " pe un ton fără replică. Sunt, adevărat este, dar de când lumea, profesii reputate ca stupi ai corupției " aceea de vameș figurează în Biblie. Dar nici aici Puterea nu are vreun amestec, postul de vameș dobândindu-se după hazardul meritului. Că un număr impresionant de inspectori financiari, de polițiști " nu e vorba de cei stradali " și-au construit magnifice vile, nu atât din salarii, cât din economiile soacrelor, mătușilor unor veri de ambele grade și cu sprijinul unor luminoși bunici
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
al lui Lucrețiu Pătrășcanu. Acum este țucalagiul lui Moscu Cohn (Gh. Stoica) și al lui I. Gh. Mauret". S-ar putea să fie într-adevăr atît de sumbru profilul acestui "Talleyrand valah"? Dintr-un anumit unghi de vedere, foarte probabil! Meritul lui Petre Pandrea e, pe de-o parte, cel de-a prezenta o densă paradă de personaje grotești, zugrăvite cu o profuziune de amănunte incitante, dînd senzația îmbătătoare a concretului, iar pe de alta, de-a le încadra într-o
Glose la Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12736_a_14061]
-
la rîndul lor, niște mari dandies (Barbey d'Aurevilly, Balzac, Baudelaire, Oscar Wilde, Marcel Proust). În fine, cei care doresc să aprofundeze fenomenul găsesc două importante liste bibliografice, una de "opere dandy", iar cealaltă de texte "despre dandy și dandysm". Meritul autoarei este acela de a oferi o imagine completă asupra a ceea ce a însemnat dandysmul, mai cu seamă spre mijlocul secolului trecut (este inutil aproape de amintit aici rolul jucat de tinerii români din perioada pașoptistă, ironizați de Eminescu în celebrul
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]
-
generație pare a se dispensa de criteriul estetic. După Arcadie Suceveanu criteriul estetic (axiologic) trebuie să fie singurul care să gireze aprecierea creației, ceea ce nu prea s-a întâmplat în cazul scriitorilor basarabeni, decretați unii drept mari scriitori pentru alte merite decât cele literare. A. Suceveanu a vorbit și despre relația dintre "margine" și "centru", arătând că pentru mulți fenomenul literar basarabean a devenit azi o problemă agasantă, "a cincea roată la căruță", cum ar fi numit-o criticul Ion Simuț
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
dintre îngrijitorii edițiilor se simt datori să mulțumească în mod special directorului Editurii Univers enciclopedic, Vlad Popa " ceea ce dovedește o legătură eficientă foarte strânsă. Să mai menționez că la toate volumele figurează ca redactoare de carte Elisabeta Simion " al cărei merit de ultim supraveghetor al corectitudinii editoriale trebuie subliniat. Să nu uit încă o observație importantă privitoare la instituțiile colaboratoare: toate aparițiile editoriale din cadrul colecției "Opere fundamentale" din anii 1999-2002 beneficiază de subvenții obținute de la Ministerul Culturii " ceea ce explică prețurile mai
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
cu care ne învecinăm cotidian, un spațiu pe care-l traversăm cel mai adesea indiferenți, ca pe orice spațiu cunoscut și anost. Raiul găinilor se citește însă cu sufletul la gură, ceea ce nu e un paradox, pentru că autorul are un merit esențial: știe să vadă și știe să spună ce a văzut. Rezumate, povestirile sînt neinteresante, farmecul lor vine din felul în care sînt scrise, din limba personajelor, din insistența aproape cinematografică asupra unora dintre detalii. Memorabil e capitolul doi, în
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
Criza ficțiunii în anii '90 ține de cu totul alte cauze decît cea din anii '50 (concurența universului multimedia, rolul mecanismelor pieței, pauperizarea unor segmente importante ale populației), dar însuși faptul că această discuție se poartă este de salutat, iar meritul i se datorează, în mare măsură și lui Ion Simuț. Mai interesantă chiar decît comparația dintre criza ficțiunii în literatura română a anilor '50 și cea a anilor '90 este paralela dintre ce se întîmplă la ora actuală în literaturile
Raport despre starea fictiunii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12789_a_14114]
-
iluzia, înainte de război, nici un scriitor important nu s-a întors de la Moscova cu gânduri bune. Afară doar dacă nu era plătit, acceptând. Pentru că și pe Gide voiseră să-l cumpere, dar nu se lăsase - de unde scandalul iscat. Nu era cine știe ce merit să vezi... Se vedea de la o poștă. Meritul era să nu minți. (Cu Aragon fusese altceva). Contrar lui Rabelais, un robust, viziunea asupra corpului uman a lui Celine este maladivă. Traumatismul războiului, handicapul operației grele făcută după rana căpătată în
Fraza lui Celine (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12811_a_14136]