387 matches
-
la o masă festivă. Cum crezi că este cel mai potrivit să te comporți? a) Vorbești cu gura plină și gesticulezi spre ceilalți invitați; b) Mesteci cu gura închisă și nu plecăi;c) Vorbești și râzi mai tare decât ceilalți meseni, să te faci auzit. 6. După masă ți-a rămas un rest de mâncare între dinți. Ce faci? a) Mergi la baie și îndepărtezi restul de mâncare; b) Pui o mână la gură și cu degetele de la cealaltă încerci să
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
simtă bine sau nu în prezența ta. Spală-te pe mâini înainte de a te așeza la masă! Mănâncă la masă, nu prin alte camere sau în fața televizorului! Așteaptă să se așeze la masă toți membrii familiei prezenți acasă. Urează celorlalți meseni "pofta buna"! Stai drept pe scaun, nu pe o parte; În timp ce mănânci, ține-ți coatele lipite de corp, nu pe masă! Mănâncă cu gura închisă, nu plescăi! Nu vorbi cu gura plină! Așteaptă să înghiți ce ai în gură și
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
așezi un tacâm folosit direct pe fața de masă. Dacă ai terminat de mâncat așază tacâmurile unul lângă altul, pe farfurie. În timpul conversației, nu gesticula cu tacâmurile prin aer ! Dacă vrei să te ridici de la masă, cere-ți scuze celorlalți meseni. Mia este într-o mare încurcătură. Nu știe exact care alimente se mănâncă cu mâna și care cu furculița. Completează tabelul de mai jos și ajut-o pe fetiță: Alimente Cum se mănâncă? Pâine sau chiflă Pizza Carne de pui
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
politice din postura de takist argumentînd lui Delavrancea că "deși nepotul unui grec bucătar, la bucătărie mi-e greu să merg: e o deprindere care trebuie învățată de tînăr" și năzuind că marele șef "mă va pune la masă între meseni"; intenția ca și altele nu s-a împlinit și strîmtoarea materială l-a urmărit aproape toată viața: în 1890 scria lui Missir: Chiria n-am plătit-o și sunt dat în judecată; lemne n-am deloc; palton nici atîta; aștept
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a trece încercările grele intrase deodată în inimile tuturor: Nici că se uitau oamenii ca mai-nainte la dânsa. Las' că banul te ridică și în sufletul tău, și în gândul altora, dar banul agonisit e dovadă de vrednicie, și mesenii toți înțelegeau de ce Mara șede în scaun ca pusă într-un jeț și vorbește rar și apăsat. Mai bine de jumătate de roman, prozatorul va nota cu meticulozitate modul în care se aprinde, se propagă și se clarifică un sentiment
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu altele, cu toții așezați alături la un același banchet." E un vis profetic ce anunță, după ce toate popoarele europene își vor fi dobîndit libertatea, o întîlnire pașnică. Am văzut, scrie Michelet, o masă întinsă din Irlanda pînă în Kamciatka: erau meseni absenți și prezenți, era o aceeași comunitate." " Viața constă în unitate, a susținut Bossuet cu două secole în urmă; dincolo de unitate e moarte sigură." Ca un ecou este afirmația lui Joseph de Maistre, potrivit căreia lucrarea lui Dumnezeu nu-și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Cei doi îndrăgostiți sunt pregătiți a se jertfi întru iubire, înfruntând lumea și mentalitățile ei. „Trist, cutremurându-și clipa, / Dorul și-a zdrobit aripa” - suferință tipic ovidiană. Natura pare tulburată, iar în temple, „zeii stau la sfat”. Petrecerea-i ciudată: „Mesenii beau din vinul translucid / Curat ca lacrima mireselor jertfite / în clipele când se ucid iubiri”. Cine îmbie? „rra” și „3ăcatul” (întrupări diabolice). „E vinul limpede și bun / Iar mirele e altul” decât cel iubit și dorit de mireasă. îndrăzneț, mirele
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
adaugă chiar o proprietate a temei-titlu care motivează ansamblul celei de-a treia fraze și o rezumă prin efectul produs asupra asistenței: "care stîrni strigăte de admirație". Primele două fraze pun tema-titlu în relație cu masa (la sfîrșitul mesei), cu mesenii și cu producătorul (patisierul din Yvetot). A treia frază, de asemenea amplă, este articulată în trei subansambluri marcate prin punctuație și prin trei puneri în situație (Pd. SIT. Loc) subliniate de conectorii enumerativi 4: P3 Pd (1) SIT. Loc + Conector
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ne chemați și la 40 de zile (de ce neapărat 40?!), că venim cu mare bucurie”. Apoi, la un an, dacă se mai face ceva masă, decesul celuia care a plecat dintre noi este deja o amintire aproape vagă. Pe fețele mesenilor este imprimat un zâmbet, încremenit acolo de complezență, „că așa se cade”, iar ochii privesc cu lăcomie la bunătățile de pe masă din care se vor înfrupta din belșug. Totul devine coveniență, se bea și se mănâncă bine, se schimbă replici
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
grabă și țiganca târguită pe douăzeci și cinci de taleri de la Nica negustorul, la un semn al domnului, aducea în talgere alt fel de mâncare peste cel cu felul din care se mâncase, așa că la sfârșit erau patru, cinci talgere în fața fiecărui mesean. — Pe cât îmi dau seama, Ștefane, domnia ta și sfinția sa știți ce scrie în scrisoarea aceasta, spuse vodă scoțând din buzunarul de la piept hârtia cu sigiliile rupte, și continuă pe același ton scăzut. După câte înțeleg, nu putem aștepta să treacă Paștele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pornesc este închis acum pentru mine. - Și daca ne ducem noi la Miroși? zise tata cu un glas din care înțelesei că ezitase îndelung până să-mi spună acest trist lucru. La Miroși era o școală numită "de arte și meseni", cu o durată de patru ani, învățai în ea tâmplărie, tinichigerie, croitorie, cizmărie, fierărie (da, fierărie, să faci roți, potcoave, să dai zimți la seceriv să ascuți cazmale și otice, să faci căruțe, gabriolete! Ce mai încoace și încolo, ca
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
la o halbă de bere. Mă apropii și îl batui ușor pe umăr. - Nene, te cheamă tata până afară... - Da’ ce, mă, tac’tu nu poate să intre în crâșmă, că doar nu-i Biserică, râse cu poftă unul din meseni. - Zice că are o vorbă cu matale, am continuat eu fără să mă întorc spre ceilalți doi. Vii? - Vin, mă, ce-am să fac, mă pun rău cu tine? Părea mai înalt decât l- am văzut prima dată. Avea brațele
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
vinul de buturugă, gros ca uleiul și dulce În cerul gurii, alunecă pe gât cu o ușurință care anunță chef mare, În ciuda dimineții ce plesnește ferestrele. Of, Doamne, că frumoasă mai e viața asta, Își lasă Gore impresiile la dispoziția mesenilor, frumoasă e și scurtă ca minijupurile În zi de vară, când trec frumusețile pe bulevard... Măi, fraților, cum facem, cum dregem, ne Întâlnim o dată pe săptămână și bem. O fi bine, o fi rău? Sandu Șpriț - eu nu beau sec
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
toarnă vin. Lasă paharul umplut pe jumătate și adaugă apă minerală, adusă chiar atunci din congelator. Apoi gustă și fluieră a satisfacție... Spune, spune moș bătrân, spune caii când se fură, noaptea pe fulgerătură - vocea spartă a lui Gore face mesenii să râdă. Șpriț, ridicând paharul, explică situația. Gicule, dragule, nu cerceta aceste legi dacă nu poți să le-nțelegi. Nu la cinste mă refeream eu, ci la... cinste - Gicu mărește ochii, nu-nțelege nimic -, la băutura pe moca... Nu mai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
abia după ce scoate o goarnă din buzunar și suflă În ea. Domnilor, că numai domni suntem aici, stabilimentul nu face casă bună cu doamnele, vreau să Închin o cupă cu vin spumant În onoarea lui Sandu Șpriț, cel mai trist mesean al acestor sărbători! Să ne trăiești, Sandule, să-ți curgă șprițul pe gât În cantități industriale, să nu-ți crească nici glicemia, nici colesterolul, nici tensiunea! Să ți crească apetitul bahic, pofta de mâncare și de dragoste cu năbădăi! Nu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
noapte... Da’ tu te-ai sculat - iartă-mi verbul folosit - cu fața la cearceaf, În această sfântă zi lăsată de la Cel de Sus, nu ne bagi În seamă și bei fără să scoți un cuvânt. De ce? Gicu rotește privirile prin cârciumă, iar mesenii - observându-i gesturile elocvente - Întreabă Într-un singur glas: DE CEEEEE? DE CEEEEE? Privirile tuturor poposesc pe obrajii lui Sandu Șpriț. Acesta, cu paharul Într-o mână și cu o țigară În cealaltă, privește meditativ combina muzicală din care răsună
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
douăzeci de minute. Și când ne-o fi mai rău așa să ne fie! Exclamația lui Gicu descrețește și mai mult frunțile, iar patronul bodegii, aflat la bar, le oferă o dedicație muzicală consumatorilor. Aplauzele concretizează starea de bine a mesenilor, Sandu Își mai toarnă un pahar și murmură aproape neauzit: Suprema fericire poate fi cea mai mare cauză a nefericirii, dragii mei, asta a spus-o ăl mai deștept dintre toți deștepții. Dau un vin cui Îi ghicește numele. Gicu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
erau alea... Doamne, dă-mi visu-napoi și pe urmă pot să citesc toată cartea lu’ antoan! 16.04.2010 Pe diverse teme Viață de artist, noaptea vesel, ziua trist! Soarele se tolănește leneș peste umbreluțele colorate care populează terasa, iar mesenii afișează expresii optimiste. Se apropie vara cu pași repezi Și totul pare privit dintr-o altă perspectivă, mult Îmbunătățită. Păi, da, Sandule, că noaptea e cu dansuri Și cu beuturi, dar ziua vine cu dureri de cap, asta ai vrut
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ei, pe ei, pe mama lor! Disidentule care ești! Pus În fața freneziei generale, Sandu Șpriț se ridică de la masă și face o reverență. Închină paharul În văzul tuturor și le transmite prin semne că intenționează să țină un toast. Dragi meseni și prieteni de pahar, minunați concetățeni, oameni cu suflete mari și cu poftă de băut, În aceste momente de largă respirație politică și nu numai recunosc că am fost atras Într-un joc de culise pervers, de culoare portocalie. Uraaaa
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
după el m-am făcut mangă, n-am mai rezistat! Când auzeam că Băsescu bea, beam și eu, ca să fiu de partea lui! Când a băut cu Becali și s-a urcat matol la volan era să leșin de fericire! Mesenii aplaudă. Chiar și patronul a apărut și ascultă cu urechile ciulite. Dă Întrebător din cap către Gicu, dar acesta duce degetul la gură. Sandu se urcă pe scaun. Dragilor, vă respect ca pe mama care m-a făcut. Nu m-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Întrebarea lui Gicu pune lumea pe jar. Toți se uită la Sandu precum se uită lumea la Lady Ga Ga atunci când cântă melodia cu Alejandro și Fernando. Șpriț se ridică din nou și pune mâinile În șolduri: Fraților și distinși meseni, ce mai contează viitorul bocului dacă m-am retras eu din pedele? Asta-i știrea zilei În circumscripția noastră. Restul, vorba lui șecspir, e tăcere. Și poa` să-l contrazică vreunul pe șecspir? Nu poate... Tonul la cântec, destupați sticlele
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
peste cap? Adică eu am o Întrebare gravă - va fi ca-n Biblie sau ca la holiud, păcatele mele, că om sunt și nu mai Înțeleg nimic?! Gore și Gicu se uită unul la altul, rămași fără replici, iar un mesean care trăgea cu urechea le aruncă ziarul. Cu litere mari, pe prima pagină, se anunță că Apocalipsa vine pe 11.11.11. Sandu Își toarnă În pahar, apoi oftează. Vedeți? Măcar avem timp să culegem via. Facem vinul, cumpărăm pastramă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
n-ați evoluat, degeaba s-a agitat darvin cu teoria lui. Gore și Gicu se relaxează brusc, duc halbele către gură, moment În care Sandu Șpriț strigă de se aude la distanță de vreo cincizeci de metri: Constituția mamii lor! Mesenii de pe terasă râd, aplaudă, cer Încă În un rând. Doar unul sau doi privesc cu milă către cei doi păcăliți. Gore Își șterge berea scursă pe cămașa cadrilată, roșu cu negru, În timp ce Gicu privește trist la pantalonii subțiri, albi, de
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
să nu dea cămașa jos de pe el. Gestul incipient a fost taxat cu priviri aprinse de către Sandu Șpriț, iar acuzatul de serviciu a Înghițit În sec. Apoi a ras halba și s-a uitat cu jind către halbele pline ale mesenilor. Sandule, e căldură ca-n iad, pe cuvânt de onoare! Ai fost Într-o excursie pe-acolo și știi cum e? De ce n-ai luat un autograf de la Sarsailă? Îl scoteai pe ibei. Asta e tot cu băutură? Nu, cu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Dumnezeu însuși, dacă - dacă nu murea. Asia-n plăceri molateci e-mbătată, somnoroasă. Bolțile-s ținute-n aer de columne luminoase Și la mese-n veci întinse e culcat Sardanapal; Și sub degete măestre arfele cugetă mite, După plac și-mpart mesenii a cântării flori uimite, Vinuri dulci, mirositoare și femei cu chipul pal. Azi? Vei rătăci degeaba în câmpia nisipoasă: Numai aerul se-ncheagă în tablouri mincinoase, Numai munții, garzi de piatră stau și azi în a lor post; Ca o
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]