329 matches
-
gaze naturale, rezervele de minereuri metalifere și minereuri nemetalifere, definite mai jos. Rezerve de cărbune, petrol și gaze naturale (AN.2121) Rezervele de antracit, de cărbune bituminos și de lignit, precum și zăcămintele de petrol și gaze naturale. Rezerve de minereuri metalifere (AN.2122) Zăcămintele de minereuri de metale feroase, neferoase și prețioase. Rezerve de minereuri nemetalifere (AN.2123) Carierele de piatră, nisip și argilă, rezervele de substanțe chimice și îngrășăminte minerale, zăcăminte de sare, zăcăminte și depozite de cuarț, gips, geme
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
și se aplică direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 26 martie 2001. Pentru Comisie, Pedro SOLBES MIRA Membru al Comisiei ANEXĂ ALOCAREA POZIȚIILOR NACE PE CATEGORII DE CLASIFICARE AGREGATĂ Poziția CAEN Descrierea CAEN Clasificarea agregată 13 Extracția minereurilor metalifere Bunuri intermediare 14 Alte exploatări miniere și de carieră Bunuri intermediare 15.6 Fabricarea granulelor de grâu, a amidonului și produselor din amidon Bunuri intermediare 15.7 Fabricarea hranei preparate pentru animale Bunuri intermediare 17.1 Fabricarea și filarea fibrelor
jrc5223as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90391_a_91178]
-
Poți justifica zidul oricât de mult vrei, dar pentru mine înseamnă crimă. The Black Triangle, proiect realizat în anii ’90, urmărește aceeași relație dintre om și mediu în partea vestică a așa-numitului Triunghi Negru, o zonă submontană a Munților Metaliferi, situați între Germania și Republica Cehă. Potrivit Magnum Photos, este unul dintre cele mai devastate teritorii ale Europei, dar și o regiune care a modelat originea și dezvoltarea ulterioară a Republicii Cehe. Mineritul cu cărbune a fost cea mai mare
Josef Koudelka: quot;Fotografiile mele marchează istoria. Nu sunt însă sigur că și schimbă cevaquot; () [Corola-website/Science/295716_a_297045]
-
Țiței, gaze naturale, uleiuri minerale și produse conexe 11100000-1 Țiței 11200000-2 Gaze naturale 11300000-3 Uleiuri minerale și produse conexe 11310000-6 Șist bituminos sau petrolifer 12000000-7 Minereuri de uraniu și toriu 12100000-8 Minereuri de uraniu 12200000-9 Minereuri de toriu 13000000-4 Minereuri metalifere 13100000-5 Minereuri de fier 13200000-6 Minereuri de metale neferoase 13210000-9 Minereuri de cupru 13220000-2 Minereuri de nichel 13230000-5 Minereuri de aluminiu 13240000-8 Minereuri de metale prețioase 13250000-1 Minereuri de plumb 13260000-4 Minereuri de zinc 13270000-7 Minereuri de staniu 13300000-7 Diverse
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
Descriere mărfuri Definite de produse din divizia CPA 01 Produse agricole, de vânătoare și forestiere; pește și alte produse pescărești 01, 02, 05 02 Cărbune și lignit; turbă; țiței și gaze naturale; uraniu și tor 10, 11, 12 03 Minereuri metalifere și alte produse de minerit și de carieră 13, 14 04 Produse alimentare, băuturi și tutun 15, 16 05 Textile și produse textile; piele și produse de pielărie 17, 18, 19 06 Lemn și produse din lemn și plută (cu excepția
32006R1365-ro () [Corola-website/Law/295467_a_296796]
-
și independente) 111.4 Fabricarea semicocsului de huilă 112 Extracția și prepararea lignitului 112.1 Extracția și prepararea lignitului vechi (lignitul de Provence) 112.2 Extracția și prepararea lignitului recent (lignit, altul decât cel de Provence) 12 Extracția de minereuri metalifere 121 Extracția minereurilor de fier 122 Extracția minereurilor metalice neferoase 122.1 Extracția minereurilor metalice neferoase 122.2 Activități aferente extracției minereurilor metalice neferoase (măcinare, prăjire, concentrare etc.) 13 130 Extracția de petrol și gaze naturale 130.1 Extracția de
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
enumerate în anexa la Decizia 2000/532/CE49 01 DEȘEURI PROVENITE DIN EXPLORAREA ȘI DIN EXPLOATAREA MINELOR ȘI CARIERELOR PRECUM ȘI DIN TRATAREA FIZICĂ ȘI CHIMICĂ A MINERALELOR 01 01 deșeuri din extracția mineralelor 01 01 01 deșeuri din extracția mineralelor metalifere 01 01 02 deșeuri din extracția mineralelor nemetalifere 01 03 deșeuri din prelucrarea fizică și chimică ulterioară a mineralelor metalifere 01 03 04* reziduuri generatoare de acizi de la prelucrarea sulfurilor 01 03 05* alte reziduuri conținând substanțe periculoase 01 03
32006R1013-ro () [Corola-website/Law/295359_a_296688]
-
DIN TRATAREA FIZICĂ ȘI CHIMICĂ A MINERALELOR 01 01 deșeuri din extracția mineralelor 01 01 01 deșeuri din extracția mineralelor metalifere 01 01 02 deșeuri din extracția mineralelor nemetalifere 01 03 deșeuri din prelucrarea fizică și chimică ulterioară a mineralelor metalifere 01 03 04* reziduuri generatoare de acizi de la prelucrarea sulfurilor 01 03 05* alte reziduuri conținând substanțe periculoase 01 03 06 reziduuri, altele decât cele menționate la rubricile 01 03 04 și 01 03 05 01 03 07* alte deșeuri
32006R1013-ro () [Corola-website/Law/295359_a_296688]
-
alte reziduuri conținând substanțe periculoase 01 03 06 reziduuri, altele decât cele menționate la rubricile 01 03 04 și 01 03 05 01 03 07* alte deșeuri cu conținut de substanțe periculoase provenite de la prelucrarea fizică și chimică a minereurilor metalifere 01 03 08 deșeuri de praf și pudră, altele decât cele menționate la rubrica 01 03 07 01 03 09 nămoluri roșii din obținerea aluminei, cu excepția deșeurilor menționate la poziția 01 03 07 01 03 99 deșeuri nespecificate în altă
32006R1013-ro () [Corola-website/Law/295359_a_296688]
-
21: Extracția pietrișului și nisipului 14.21.11.50 Nisipuri silicioase (nisipuri cuarțoase sau nisipuri industriale) 2505.10 kg S 14.21.11.90 Nisipuri pentru construcție cum ar fi nisipurile argiloase; nisipuri caolinice; nisipuri feldspatice (excl. nisipurile silicioase, nisipurile metalifere) 2505.90 kg S 14.21.12.10 Prundiș, pietriș, pietre concasate și spărturi, din cele utilizate ca agregate pentru betoane sau pentru pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast 2517.10.10 kg S 14.21.12.30
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
forestieră (cod CAEN 0220), extracția cărbunelui superior (cod CAEN 0510), extracția cărbunelui inferior (cod CAEN 0520), extracția petrolului brut (cod CAEN 0610), extracția minereurilor feroase (cod CAEN 0710), extracția minereurilor de uraniu și toriu (cod CAEN 0721), extracția altor minereuri metalifere neferoase (cod CAEN 0729) și alte activități extractive (cod CAEN 0811, 0812, 0891, 0892, 0893, 0899). ... Articolul 2 (1) Impozitul prevăzut la art. 1 alin. (1) se datorează de operatorii economici, inclusiv filialele acestora și/sau operatorii economici aparținând aceluiași
ORDONANŢĂ nr. 6 din 22 ianuarie 2013 (*actualizată*) privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267374_a_268703]
-
Europa și pe locul 11 în lume, conform Enciclopediei Britanice). Are o populație de locuitori. Localitatea Simeria este situată în partea de vest a României, în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, protejată la nord de lanțul Munților Metaliferi din Carpații Apuseni, la sud de Munții Poiana Ruscă, Retezat și Sureanu, iar la vest, de câteva defilee din zona de întrepătrundere a Carpaților Meridionali și Apuseni. La est, lunca Mureșului se întinde spre Podișul Transilvaniei. Localitatea este așezată la
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
din timpul comunei primitive. În perioada ocupației române a Daciei, din prundișurile Arieșului s-a extras aur. Actuala formă administrativă a așezării a luat ființă în anul 1950, Satul Musca se află situat într-o zonă relativ înaltă, în Munții Metaliferi, la poalele sudice a Masivului Vârșii Mari(1.282 m), fiind înconjurat de Dealului Muncelus (878 m) în est, Dealulul Bunalasa în nord-est, dealul Frunți în vest, iar în partea nordică de albia Arieșului. În general, înălțimile de pe teritoriul satului
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
în est, Dealulul Bunalasa în nord-est, dealul Frunți în vest, iar în partea nordică de albia Arieșului. În general, înălțimile de pe teritoriul satului variază între 520 m la nivelul Văii Arieșului și 1.282 m în Masivul Vârșii Mari. Munții Metaliferi au înălțimi mici în jur de 1200-1500 m. Din punct de vedere climatic Musca se caracterizează printr-un climat temperat moderat, aflat sub influențe vestice (oceanice) și uneori, iarna, sub influențe nordice de origine polara. Muntele determina zonalitatea verticală a
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
cu apă subterană cât și fără apă subterană. Regiunile cu apă subterană sunt prezente în formațiunile cu pietrișuri și nisipuri din luncile aluvionare ale Ariesului și a afluenților săi. Deoarece mai exista și în zonele cu roci fisurate din Munții Metaliferi .Regiunile fără ape subterane sunt alcătuite din șisturi cristaline mezozoice. Ariesul unul din principalele râuri ale Apusenilor(164 km), ce străbate satul Musca în partea de nord. Valea Mușcanilor reprezintă principalul curs de apă de pe raza satului, cu prncipalele izvoare
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
Pleșcuța (în maghiară: "Peleskefalva") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea se află situată în Depresiunea Hălmagiu, la poalele Munților Codru-Moma și Metaliferi, pe cursul superior al Crișului Alb, la odistanță de 116 km față de municipiul Arad. Legătura cu Depresiunea Gurahonț se face prin defileul epigenetic al Crișului Alb desfășurat între Pleșcuța și Gurahonț. Prima atestare documentară a localității Pleșcuța datează din anul
Pleșcuța, Arad () [Corola-website/Science/300301_a_301630]
-
confesional, majoritatea locuitorilor este de religie ortodoxă (3.322 locuitori). Urmează religia romano-catolică cu 154 de credincioși. Alte religii, precum și ateismul, sunt prezente cu procente mult mai mici. Sursa: Roșia Montană este situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi la 80 km de orașul Alba Iulia, 15 km de Câmpeni și 11 km de Abrud. Aflându-se aproape de nodul rutier dintre DN74 și DN75, accesul se face cu ușurință din toate direcțiile: Din Alba Iulia pe DN74 pe ruta
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Vărădia de Mureș, colocvial "Totvărădia", adică "Vărădia Slovacă", (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea Vărădia de Mureș este situată în zona de contact a Munților Metaliferi cu Munții Zărandului și parțial în culoarul larg al Mureșului, la o distanță de 81 km față de municipiul Arad. Prima atestare documentară a localității Vărădia de Mureș datează din anul 1369. În punctul denumit ,Cetate’’, urme arheologice diverse, parțial cercetate
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
urme (măsele, cranii și oase de urși) în peștera de la Poiana Botizii, declarată în prezent rezervație speologică. Epoca Bronzului este perioada în care este conturată aici prezența comunității tracice, civilizația care se dezvoltă este în legătură directă cu bogatele resurse metalifere din zonă. În epoca fierului, în urma cercetărilor făcute de prestigioși cercetători români și maghiari s-a confirmat că dacii au scos și au prelucrat aurul și argintul după o tehnologie relativ bine reconstituită astăzi iar uriașa cantitate de aur dusă
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
români și maghiari s-a confirmat că dacii au scos și au prelucrat aurul și argintul după o tehnologie relativ bine reconstituită astăzi iar uriașa cantitate de aur dusă de romani după cucerire (106 e.n) provine și din zona metaliferă Maramureș deși nu au stăpânit efectiv zona (în acest teritoiu trăiau dacii liberi). Urme ale acestor exploatări sunt pe muntele Văratec, Remetea Sighet, Cavnic, Băiuț etc. Până și toponimul de Băiuț este de proveniență latină (de la baie, prin analogie intrarea
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
Certeju de Sus este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de central-estică a județului, în Munții Metaliferi. Exploatare de minereuri auro-argentifere. La 30 octombrie 1971, la ora 5 dimineața, s-a rupt iazul de decantare al Exploatării Miniere Certej, din Certeju de Sus, iar sute de mii de metri cubi de mâl, steril și apă au plecat
Certeju de Sus, Hunedoara () [Corola-website/Science/300542_a_301871]
-
Săcărâmb () este un sat în comuna Certeju de Sus din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de central-estică a județului, în Munții Metaliferi. Săcărâmb face parte din Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni. Săcărâmbul a fost un oraș minier unic în lume, pe teritoriul căruia au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale, două dintre ele fiind unice în lume, altele 5 fiind
Săcărâmb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300558_a_301887]
-
este situată în Valea Mureșului. După formele de relief Ilia și Bretea Mureșană au vatra satului în lunca iar Brâznic, Săcămaș, Bacea, Cuieș și Sârbi au vatra satului la contactul dintre lunca și dealurile de la poalele munților Poiana Ruscăi și Metaliferi. Satul Valea Lungă este așezat pe cursul Văii Bătrâne, iar Dumbrăvița este așezată la poalele Munților Poiana Ruscăi. A. Grădinițe cu Program Normal din satele: B. Școli primare clasele I - IV: C. Școala generală cu clasele V - VIII Ilia. D. Liceul
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
și o creștere demografică mult mai mare față de celelalte perioade prin venirea în sat a mai multor persoane. Modul de vorbire, intonație, forma, graiului local din sat se aseamănă foarte mult cu cel din satele așezate pe văile dealurilor munților Metaliferi cu delimitare aproximativă astfel: -la vest valea Almaș; -la nord vârfurile Păroasa, Malului, Ciușului, pasul Vălișoara: -la est valea Vălișoara-Fornădia: -la sud valea Mureșului, dar fără localitățile de pe lunca Mureșului Zam, Ilia, Bretea Mureșană, Brănișca unde influențele bănățene, pădurenești, orășănești
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
sunt nenumărate relatări despre oameni capabili să găsească apă, minerale sau chiar alte persoane folosind baghete, nuielușe, sau pendule. La începutul secolului al XVI-lea, minerii din Europa Centrală au folosit vergele fabricate din diferite materiale pentru a detecta zăcăminte metalifere. Tehnica a fost introdusă de ingineri și de mineri și în Anglia din epoca reginei Elisabeta I. În jurul anului 1890, abatele francez de Bouly sistematizează informațiile despre această metodă și folosește pentru prima dată cuvântul radiestezie. Tot el este cel
Radiestezie () [Corola-website/Science/298699_a_300028]