302 matches
-
culoare roză Padparadsha (Sri Lanka). ul este frecvent însoțit de mineralele Spinell și Magnetit, apărând într-o masă lutoasă neagră cu cristale în formă de coloană. Se mai poate întâlni în roci magmatice vulcanice de granit, pegmatit de asemenea în roci metamorfice ca gnais și marmură sau în sedimente (aluviuni) în albia râurilor din Burma și Sri Lanka. Din secolul al XIX-lea s-a reușit producția sintetică a mineralului, de către francezul Auguste Verneuil (1902), care din oxid de aluminiu cu adăugarea intenționată
Corindon () [Corola-website/Science/304004_a_305333]
-
fiind în urmă cu cca. 30 de milioane de ani, formându-se totodată o regiune de podiș numit "Basin and Range Province" , pe atunci munții având înălțimea de azi a munților Himalaya. Rocile Munților Stâncoși sunt în marea majoritate roci metamorfice și magmatice (vulcanice) mai ales în San Juan Mountains. Rocky Mountains au înățimea medie de 2000 - 3000 de m, vârfurile mai înalte fiind în nord Glacier-Nationalpark acoperiți cu ghețari, tot în partea de nord se găsește un podiș întins Marele
Munții Stâncoși () [Corola-website/Science/304037_a_305366]
-
turmalina, cu dioptazul sau cu sticlele colorate. Denumirea de „smarald“ provine din latină: "smaragdus" preluat din greacă: σμάραγδος, "smáragdos" care o origine mai îndepărtată din limba semită "barraqtu" („piatră strălucitoare“). Rocile de asociație sunt pegmatitele, granitul, roci sedimentare și roci metamorfice ca: gnaisuri. Mărimea cristalelelor rareori depășește câțiva centimetri, având frecvent incluziuni de biotită sau alte minerale ce scad valoarea smaraldului. Cantități mai importante s-au găsit în Brazilia și Columbia, mai reduse în sudul Africii, Ural "Valea Habah", Austria și
Smarald () [Corola-website/Science/304065_a_305394]
-
se găsesc mai aproape de suprafață. Influența temperaturii ridicate a magmei influențează rocile vecine care își modifică culoarea, (frecvent albăstruie) structura formându-se minerale noi la contactul magmei cu rocile învecinate, aceste proces de transformare determină formarea de fapt a rocilor metamorfice. Prin mișcări tectonice ulterioare formării granitului, sau prin procesele de eroziune și transport a apei, vântului, sunt îndepărtate straturile care acopereau granitul, acesta apărând la suprafață, fiind supus la rândul lui intemperiilor, razelor solare ce duce la o schimbare a
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
repezintă un canion foarte lung, sinuos și adânc săpat de fluviul Colorado din Statele Unite ale Americii într-un platou înalt (Platoul Colorado, conform "Colorado Plăteau"). Substratul geologic este reprezentat în special de roci sedimentare, dar sunt prezente și ceva roci metamorfice. Canionul este dispus în nordul statului Arizona. Marele Canion este de fapt rezultatul eroziunii exercitate de fluviu timp de milioane de ani, partea să inferioară de astăzi fiind de fapt albia majoră a fluviului Colorado. Grand Canyon se regăsește aproape
Grand Canyon () [Corola-website/Science/304194_a_305523]
-
într-un raport de 9:1, având o parte componentă importantă în rocile magmatice bazice ca Gabro, Peridotit, sau Bazalt. Dunit este o rocă ce constă aproape exclusiv din olivină având până la 15 cm mărime cristale de Forsterit. Prin procese metamorfice ia naștere din varianta de olivină, Forsterit, din Dolomite calcar; sau procesul invers prin acțiunea intemperiilor, precipitațiilor și prin contactul cu minerale bogate în soluții hidrotermale se formează serpentine din olivină. Alte forme de transformare a olivinei sunt: Pallasit, Chondrit
Olivină () [Corola-website/Science/304454_a_305783]
-
sub formă de agregate masive. Culoarea mineralului variază de la roșu, roz, galben-brun, galben sau verde. Are o duritate 6,5 - 7,5 și o densitate de 3,1-3,2 (g/cm³). Mineralul ia naștere la presiuni relativ reduse prin procese metamorfice de natură termică de contact. Mai poate fi întâlnit în pegmatite, sau roci sedimentare fiind utilizat ca piatră prețioasă. ul a fost găsit mai ales în Bimbowrie în Australia, Morro do Chapeú/Bahia în Brasilia, Darmstadt în Germania și Lisens
Andaluzit () [Corola-website/Science/312727_a_314056]
-
de la masivul Munților Stâncoși ( Rocky Mountains) și regiunea de preerie a câmpiei Great Plains. Numele munților este dat după forma lor, care provine din termenul francez „téton” ce înseamnă „sfârc de sân”. Structura petrografică a munților este compusă din roci metamorfice, gneisuri, care au luat naștere în perioadele geologice din roci sedimentare. In crăpături în urma activității vulcanice s-a infiltrat ulterior magmă luând naștere filoane de granit. Regiunea munților Teton fiind supuse unor mișcări tectonice intensive. Deși cea mai mare parte
Munții Teton () [Corola-website/Science/311299_a_312628]
-
fier)se folosesc pentru construcțiile portante (poduri, clădiri industriale) și ca armătură. Materialele de construcție se produc în întreprinderile industriei materialelor de construcție. Materia lor primă se extrage din zăcăminte nemetalifere carbonatice, argiloase, nisipoase, de gresie, de roci eruptive și metamorfice.
Materiale de construcție () [Corola-website/Science/311341_a_312670]
-
mai mare din Munții Rodnei), Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Rebra, Gropi, având în porțiunea bazală morene și căderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de ghețari. Cea mai mare parte a rezervației este ocupată de roci cristaline metamorfice din Pânza de Rodna (Precambrian superior). Formațiunea de Voșlobeni este constituită din micașisturi cu nivele de paragnaise, cuarțite și amfibolite, cu nivele de dolomite și calcare cristaline (Turnu Roșu, Piatra Albă). Tipul și subtipul de sol predominant este brun feriiluvial
Pietrosul Mare () [Corola-website/Science/311372_a_312701]
-
în NV Culmea Fagilor cu 1.276 m și Pietrele Albe cu 1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1.135 m și Ciolanu Mic 1.048 m. Petrografia muntelui este foarte variată, cu roci sedimentare (calcare, șisturi argiloase, gresii), roci metamorfice (gnaise, micașisturi), în zone calcaroase găsindu-se diverse forme carstice: crovuri, doline, polii, avene, peșteri - Peștera Topolnița. Relieful de deal cu caracteristici specifice morfologiei Podișului Mehedinți, cu aspect de relief fragmentat, prezența peșterilor. Alcătuirea petrografică a zonei deluroase se reprezintă
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
Varciorova-Dunarint și aduce ploaia toamna și primăvara. Acesta este scurt și rece. Un alt vânt este “Vântul Mare” ce își lasă vaporii dincolo de munți și vine spre Balta sec și rece. În zona de munte și zona deluroasă, unde roci metamorfice apar pe pantele cu înclinări reduse ale versanților, cu grad de alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitații normale se acumulează și izvorăște la baza versanților. Au o curgere permanentă și debite foarte variabile. În zonele calcaroase
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
compactă va fi numită "calcar" pe când roca poroasă este numită "cretă" în industria de construcții calcarul fiind folosit ca "var nestins", sau varianta cu o structură porfirică este numită "marmoră" cu toate că marmorele adevărate din punct de vedere geologic sunt roci metamorfice. Calcarul este compus în mare parte din două minerale, calcit și aragonit ambele fiind din punct de vedere chimic un carbonat de calciu. Mineralele care mai pot să fie prezente în proporții foarte variabile sunt argilele (hidroxilicate metalice sau nemetalice
Calcar () [Corola-website/Science/305029_a_306358]
-
utilizate în industria cimentului), "calcare" în zona Apața și "calcare triasice și jurasice" în sectorul Codlea - Holbav - Vulcan și în "Postăvaru", în zona Râșnov - Cristian - Brașov. Metale mineralizate (de zinc, plumb, cupru, fier, nichel, platină) s-au descoperit în "cristalinul metamorfic" din zona Holbav. Lângă Codlea se ivesc ape mezotermale (27°C), asemănătoare celor de la Băile Tușnad. Pădurile ocupă o zonă întinsă în zona muntoasă și deluroasă a Țării Bârsei. Localitățile aflate în zona subcarpatică dispun de importante suprafețe cu fânețe
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
pentru a echilibra tensiunile din material și eliminarea formării unei rețele cristaline defectuoase în [[structura]] magnetitului. în formă compactă, granulată, sau critalină cu cristale octaedrice în [[roci magmatice]] ca [[bazalt]], [[diabaz]] și [[gabro]]. Mineralul poate fi întâlnit și în [[roci metamorfice]] sau [[roci sedimentare]] în albia [[râu]]rilor.Malurile sau "ștrandurile negre" din [[California]], [[Noua Zeelandă]] [[Fuerteventura]] (Insulele Canare) conțin magnetit.Cantități mai însemnate de magnetit sunt în regiunile: "Kiruna [[Suedia]], Pibara [[Australia]] de vest, Adirondack, Oregon, New Jersey, Pennsylvania, North Carolina, Virginia
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
În comparație cu aurul, pirita este însă mai plastică și mai dură. Alte minerale cu care se poate confunda sunt marcasita și calcopirita. Se mai numește și "aurul nebunilor". Este una dintre cele mai răspândite sulfuri, fiind întâlnită în roci magmatice și metamorfice bogate în magneziu și fier (roci de culoare închisă), roci hidrotermale și roci sedimentare sau în acumulările de cărbuni ("pirita framboidală").Supusă fenomenelor de oxidare la suprafață, sau în prezența apei de infiltrație, se transformă în hidroxid de fier amorf
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]
-
Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone) și întinde pe o suprafață de 4, 10 ha. Aria naturală reprezintă un sit geologic și paleontologic de interes științific, cu formațiuni metamorfice și roci magmatice alcaline datate în "liasicul inferior".
Holbav () [Corola-website/Science/304775_a_306104]
-
de Științe" și "Științe Naturale" (Universitatea din București), la "Facultatea de Farmacie" și la "Facultatea de Chimie Industrială" (Institutul Politehnic). Direcțiile de cercetare pe care le-a abordat prof. Mrazek s-au înscris într-un spectru foarte larg: Mineralogie, Petrologie metamorfică, Petrologie magmatică, Cartografie și Geologie structurală, Geologia petrolului, Petrografie sedimentară, Zăcăminte de minereuri. În anul 1897, prof. Ludovic Mrazek a separat în Carpații Meridionali două grupuri de șisturi cristaline, diferite prin condițiile lor de metamorfism: grupul I, de metamorfism intens
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
Trăscăului îl are relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde întreaga gamă de forme specifice, ce se impun, mai totdeauna, cu multă personalitate în peisaj. în plus, integrarea acestui tip de relief în cadrul morfologiei dezvoltate pe celelalte roci — sedimentare, magmatice și metamorfice — se face într-o armonie peisagistică desăvârsita. Călătorul ajuns în împărăția de culmi, de creste sau platouri, întrerupte neașteptat de văi prăpăstioase, întâlnește, la tot pasul, priveliști de o frumusețe aparte. În timp ce în nordul și in sudul acestei uriități montane
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
naștere la așa numitele "safire stelare" sau "rubine stelare" acest fenomen de refracție a luminii fiind numit "asterism".Rutilul ca parte componentă a rocilor magmatice are un rol important ca mineral accesoriu, el putând fi întâlnit și în masa rocilor metamorfice sau sedimentare.Rutilul este singurul dintre oxizii de titan care este stabil la temperaturi înalte. Mineralul are un conținut de cca. 60 % metal, fiind, după ilmenit (FeTiO) cel mai impotant mineral ca sursă de titan.Poate fi produs și în
Rutil () [Corola-website/Science/305961_a_307290]
-
descoperiri ce au rezultat din acest experiment a fost faptul că schimbarea în vitezele seismice nu a fost găsită la o graniță care marca tranziția ipotetică a lui Jeffrey de la granit la bazalt; era la fundul unui strat de rocă metamorfică care se extindea de la 5 la dedesubtul suprafeței. Roca fusese îndelung fracturată și era saturată de apă, ceea ce era surprinzător. Această apă, spre deosebire de apa de la suprafață, provenea din minerale și era incapabilă de a ajunge la suprafață din cauza unui strat
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
Roșii. La paralelă de 22° N și între meridianele de 36°25' - 36°40° E se află o grupa muntoasă de coastă Gebel Ebruy, Al Daeeb și Gebel Elba (1437 m). Munții sunt formați din roci magmatice că granit, roci metamorfice că gnaisuri, șisturi sau roci sedimentare că și calcare, gips și gresie. Pe când în regiunie joase domină o climă de deșert cu precipitații rare de 50 mm/pe an, în regiunile mai înalte precipitațiile ating 400 mm/pe an. Vegetația
Parcul Național Gebel-Elba () [Corola-website/Science/314187_a_315516]
-
importante văi, amintim Telița, Casimcea, Sărăturile, Nuntașii și Topolog, Cichirgeaua. Văile sunt înguste, având în partea superioară aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat, uneori adânc, în șisturile verzi paleozoice ale soclului metamorfic. Podișul Litoralului conține mari cantități de apă freatică, precum și peșteri, printre care cea de la Movile care, fiind izolată de mediul exterior de sute de mii de ani, adăpostește un ecosistem izolat de restul biosferei, în care lanțul trofic este bazat
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia. reprezintă o zonă cu vârfuri abrupte (Vârful Țimbalul Mare - 2.177 m, Vârful dintre Țimbale - 2.170 m) din rocă metamorfică, stâncării calcaroase de vârstă jurasică, grohotișuri, goluri alpine, cheiuri (Cheile Zărneștiului, Cheile Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei), peșteri, ochiuri de mlaștină, cursuri de apă sau zone carstice (Cerdacul Stanciului, Padina lui Calinet, Prăpastiile Zărneștiului, Fântâna Domnilor, Fântâna lui Botorog, La Zaplaz) rezultate
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
a nordului Dobrogei s-au desfășurat (cu sute de milioane de ani în urmă) multiple mișcări tectonice care au dus la formarea unui lanț muntos cu o mare complexitate geologică. Aici sunt întâlnite aflorimente de șisturi cristaline constituite din roci metamorfice (cuarțite, micașisturi, amfibolite, filite) atribuite Paleozoicului; roci magmatice hercinice; magmatite formate din roci intruzive (diorite, granodiorite, granite, gabbrouri), roci efuzive (riolite, bazalte), roci formate prin cimentarea sedimentelor (tufuri vulcanice) și roci sedimentare; ardezii și gresii. Din punct de vedere geomorfologic
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]