2,856 matches
-
și Pedagogică. Shadish, W.R., Cook, T.D., Leviton, U.C. (1995), Fundamentele evaluării programelor (trad.), București, Editura Antet. Shulman, L.S., Keisler, E.R. (coord.) (1973), La pédagogie par la découvert, Paris, Editura ESF. Skinner, B.F., Cornell, W. (1974), Pensare ed apprendre. Metodica dell insegnamento, Roma, Armando Armando. Stanciu, I.Gh. (1995), Școala și doctrinele pedagogice În secolul XX, București, Editura Didactică și Pedagogică. Șoitu, L. (1997), Pedagogia comunicării, București, Editura Didactică și Pedagogică. Toffler, Alvin (1995), Puterea În mișcare, (trad.) București, Editura Antet
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ei vor obține prin amestecul culorilor fundamentale două cîte două în părți egale, culorile complementare. Din roșu cu galben se obține portocaliul, din albastru cu roșu se obține violetul iar din albastru cu galben se obține verdele. l)Ilioaia Măria, "Metodica predării desenului la clasele I-IV-E.D.P.1981, pag. 3 5 Culorile primare se dispun în trei semicercuri, cele binare în celelalte. Culorile primare stau față în față și sunt diametral opuse cu cele b inare care formează complementarul lor. O
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
treacă desfășurarea oricărei lecții, spre a se asigura obținerea unor rezultate bune. In organizarea și desfășurarea lecției învățătorul trebuie să urmărească o anume schemă specifică, care în sens larg să aibă corespondențe cu principalele etape ale procesului de creație. In "Metodica predării desenului la clasele I IV ", Măria Ilioaia propune o schemă care cuprinde patru faze (etape) și care poate fi planificată nu numai într-o singură oră, ci pe mai multe ore de desen. a)Schema procesului creativ b) Schema
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
existente în capacitatea de percepție a copiilor, de dificultățile înțelegerii unui text științific; el nu cunoaște cauzele abaterilor disciplinare repetate, nu are experiența diversității problemelor adolescentului sau a reacțiilor, uneori neașteptate, ale grupului școlar ș.a.m.d. Desigur, pedagogia și metodica l-au învățat ce metode și procedee pot fi utilizate, dar acestea trebuie aplicate având în vedere specificul clasei, al unui anume elev și, mai ales, situația, problema concretă. Astfel, psihologia școlară capătă statutul de disciplină resursă, potențial rezervor de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
temele dedicate particularităților psihologice specifice unui obiect sau altul de studiu, deoarece predarea, pe lângă problemele generale (amintite în această carte), implică detalii ce se cer precizate de către metodist; iar fundamentarea lor este totdeauna și psihologică. E drept că publicarea de metodici noi, în spiritul reformei actuale a învățământului, constituie o cerință urgentă, la care însă nu noi avem căderea a răspunde. Autorii mulțumesc călduros tuturor persoanelor care au contribuit la apariția acestei cărți și fac apel la cititorii ei să le
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
am mai subliniat, rareori se întâlnește termenul de didactică în antrenamentul sportiv, privit ca un proces heteronom, cu valențe instructiv-educative. Încadrarea antrenorului, în profilul profesional al unui pedagog, nu se regăsește în majoritatea studiilor sau lucrărilor referitoare la Teoria și metodica antrenamentului sportiv. Calitățile de ordin pedagogic sau, prin extensie, cele de cercetător, ale unui antrenor, sunt abordate predominant, numai din punctul de vedere al componentei instructive și cel al eficienței acțiunilor acestuia. Activitatea lui este privită, mai mult ca un
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
Arad. În 1848 este ales deputat în Consiliul orășenesc revoluționar. Până în 1876, când se pensionează, vreme de cincizeci și cinci de ani G. a fost profesor la Preparandie, iar din 1865 a fost director al școlii. A predat aritmetica, pedagogia, metodica, geografia, economia, istoria, limbile română și maghiară. A fost și inspector pentru școlile primare în protopopiatul Arad. Din 1830, G. a început să colecționeze manuscrise românești (istorice, beletristice, didactice, teololgice) cu intenția de a le publica. Ajungând în posesia unor
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
necruțătoare. Eminent om de catedră, F. s-a impus în fața multor generații de studioși prin luciditatea inaderentă la canoane, prin calitatea aparte a prelecțiunilor, puse în valoare de un carismatic fel de a fi. A publicat articole și studii de metodică în reviste de specialitate. Împreună cu I.D. Lăudat, Aristide Hasgan, C. Parfene, a semnat o lucrare de referință în domeniu, Metodica predării limbii și literaturii române în școala generală și în liceu (1972). În răstimpuri a scris, pentru sertar, versuri și
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
calitatea aparte a prelecțiunilor, puse în valoare de un carismatic fel de a fi. A publicat articole și studii de metodică în reviste de specialitate. Împreună cu I.D. Lăudat, Aristide Hasgan, C. Parfene, a semnat o lucrare de referință în domeniu, Metodica predării limbii și literaturii române în școala generală și în liceu (1972). În răstimpuri a scris, pentru sertar, versuri și piese de teatru; incidental, a abordat și istoria literară (Primele amintiri în literatura română: Teodor Vârnav, „Istoria vieții mele”, 1973
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
istoric literar. Este fiul Mariei (n. Bicher) și al lui Dumitru Goia, țărani. A absolvit Facultatea de Filologie, secția română-istorie, a Universității din Cluj. Va fi cadru didactic, parcurgând toate treptele didactice până la aceea de profesor titular al cursurilor de metodica limbii și literaturii române, la Facultatea de Litere, și de literatură pentru copii la Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Colaborează la „Steaua”, „Tribuna”, „Limbă și literatură”, „Revista de pedagogie”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Perspective” ș.a. V. A. Urechia (1979) reprezintă
GOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287308_a_288637]
-
fiind deopotrivă destinate specialiștilor în materie, și celor care se află la început de drum în acumularea cunoștințelor de limbă și literatură. Rubrici: „Opinii și atitudini”, „Antologia «Limbii române»”, „Obârșii”, „Permanența clasicilor”, „Fuziune și redimensionare”, „Analize și interpretări”, „Eminesciana”, „Sociolingvistica”, „Metodică”, „Cum vorbim, cum scriem”, „Laborator”, „Prezentări și recenzii” ș.a. Articolul, studiul, recenzia, consemnarea unor metode și procedee din practica pedagogilor, poezia - în cadrul rubricii „Antologia «Limbii române»” - sunt instrumente folosite de colaboratorii de pe ambele maluri ale Prutului, ca și din Occident
LIMBA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287812_a_289141]
-
respective la valențele formative ale jocului de fotbal. Actualizarea principalelor noțiuni teoretice specifice educației fizice și jocului de fotbal Scopul unității de curs: Actualizarea principalelor noțiuni teoretice cu care se operează în educația fizică școlară și în mod particular, în metodica predării fotbalului în școală. Obiective operaționale: După ce vor studia această unitate de curs, studenții vor putea să: definească principalele noțiuni teoretice ale educației fizice; să clasifice unele dintre noțiunile teoretice ale educației fizice și ale jocului de fotbal; enumere principalele
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
educației fizice și ale fotbalului, cunoștințe teoretice fără de care studenții noștri nu vor putea aprofunda această disciplină. Scopul acestei unități de curs este actualizarea principalelor noțiuni teoretice cu care se operează în educația fizică școlară și în mod particular, în metodica predării fotbalului în școală. Definirea noțiunii de educație fizică Educația fizică constituie o activitate cu un preponderent caracter practic specific care are la bază exercițiile fizice practicate de oameni de diferite vârste, de ambele sexe și din motive diferite. Asociația
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
suplețe, pricepere, inteligență”. Calitățile motrice sunt însușiri ale organismului uman. Ele se dezvoltă pe parcursul vieții (până la o anumită vârstă!) dar se pot și „educa” (o influențare, „accelerare” a dezvoltării) printr un proces special de instruire. Cârstea Gh., în „Teoria și metodica educației fizice și sportului” (1993) și “Educația fizică - fundamente teoretice și metodice” (1999), împarte calitățile motrice în două categorii: 1. De bază: viteza, îndemânarea, rezistența și forța (V.Î.R.F.). Unii autori, pe lângă acestea, mai adaugă mobilitatea și suplețea. Alți
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
la mai multe componente: 1. alergare în viteză cu mișcări adaptate jocului; 2. necesitatea de a executa elemente tehnice rapid și sigur; 3. viteza de gândire și combinații tactice specifice, executate rapid cu reacții spontane la intervențiile neprevăzute ale adversarului. Metodica dezvoltării vitezei în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 5 și 7 ani, se constată, datorită ameliorării capacității de coordonare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
oameni; 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex; 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Metodica dezvoltării îndemânării/capacităților coordinative în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), constatăm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 3 și 6 ani, se va insista asupra însușirii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Rezistență în efort constant; b) Rezistență în efort variabil. Rezistența calitate de bază, dă posibilitatea jucătorilor de fotbal să execute toate procedeele tehnice si tactice în condițiile de joc, fără eforturi vizibile și fără ca eficacitatea și precizia lor să scadă. Metodica dezvoltării rezistenței în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), trebuie să știm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 3 și 5 ani, se va putea dezvolta rezistența
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
conducerea mingii și la lupta corp la corp cu adversarul; 2) forța de lovire a mingii necesară pentru pasele lungi și trasul la poartă de la distanță; 3) forța necesară în acțiunile de marcare a adversarului și de protejare a mingii. Metodica dezvoltării forței în lecția de educație fizică În procesul de dezvoltare a acestei calități motrice se vor avea în vedere particularitățile de creștere și dezvoltare a elevilor. Astfel, va trebui să abordăm diferit, în funcție de vârstă, dezvoltarea forței: : în perioada de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
suplețea activă - caracterizează amplitudinea maximă a unei mișcări executate prin contracția musculaturii agoniste; 4. suplețea pasivă - caracterizează amplitudinea unei mișcări efectuate sub efectul unei forțe externe; 5. suplețea mixtă - manifestată în condițiile de alternare a supleței active cu cea pasivă. Metodica dezvoltării supleței în lecția de educație fizică Conform datelor din literatura de specialitate (Weineck J., 1994 citat de Tudor V., 1999), trebuie să știm că: în perioada de vârstă cuprinsă între 6 și 10 ani, se recomandă creșterea numărului de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
este un sistem de mișcări integrate sau o înlănțuire de mișcări parțiale (acte, gesturi, priceperi, deprinderi) specializate și automatizate, cu ajutorul cărora rezolvăm scopul și sarcinile de atac și apărare ale jocului .”. Colibaba-Evuleț D. și Bota I., Jocuri sportive - teorie și metodică , București, 1998 „Tehnica reprezintă un sistem de structuri motrice specifice fiecărei ramuri de sport efectuate rațional și economic, în vederea obținerii unui randament maxim în competiții.”. Dragnea, A. Antrenamentul sportiv, București, 1996 Mârza D.D., în Teoria educației fizice și sportului (2006
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mijloc al educației fizice școlare în toate școlile din țara noastră fiind nelipsit din lecțiile de educație fizică la ciclul gimnazial. Pentru a putea opera, ca viitor profesor de educație fizică, cu minimum de noțiuni de specialitate strict necesare în metodica predării fotbalului în școală, prin conținutul acestei unități de curs am încercat să reîmprospătăm principalele cunoștințe ale studenților cu privire la definițiile și structurile principalelor concepte ale educației fizice și ale fotbalului, cunoștințe teoretice fără de care studenții noștri nu vor putea aprofunda
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și în cel al educației fizice școlare. Teoria jocului de fotbal studiază legătura cu celelalte științe - biomecanica, fiziologia, pedagogia, psihologia - precum și cu alte ramuri sportive. Ca atare, teoria jocului de fotbal, reprezentând generalizarea activităților practice, determină o îmbogățire a conținutului metodicii, care, la rândul ei, influențează în mod favorabil activitatea practică viitoare. Astfel se poate aprecia că fotbalul are o teorie - mai ales a tacticii - foarte dezvoltată. Desfășurarea jocului de fotbal pune în valoare o motricitate deosebită necesară executării aciclice a
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Urzeală C., 2004. După: Epuran V., 1977; Sabău E., 2003 și Stănescu M., Ciolcă C. și Urzeală C., 2004, metodologia folosirii jocului de mișcare în activități motrice presupune selectarea acestora ca mijloace de instruire, pregătire, organizare și desfășurare a jocurilor. Metodica formării deprinderilor motrice, a dezvoltării calităților motrice, imaginației, spiritului de colectiv, etc. la elevii claselor IIV se bazează pe jocurile de mișcare și diferite întreceri (ștafete) deoarece jocul reușește să scoată copilul din ritmul activităților școlare, ajutându-l să se
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de limba română; curriculum-ul național; Asociația RENINCO România Educația integrată a copiilor cu handicap. Profesorul consultant, 1999 Molan, Vasile, Manolescu, Marin Proiectare și evaluare didactică În Învățământul primar, Editura Procion Popescu, Elena, Logel, Dumitru, Stroescu Logel, Elena Sinteze de metodică, Editura Carminis, Pitești DEMERS DIDACTIC *Se pregătesc cele necesare desfășurării orei de limba română. Se asigură liniștea și ordinea În clasă. Verificarea și reactualizarea cunoștințelor *Se verifică tema scrisă, citindu se cu voce tare. Elevii integrați urmăresc pe caietele colegilor
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
rusă, București, 1996. Repere bibliografice: E. Dvoicenko-Markova, Rumânskie slavistî i ih sbornik „Romanoslavica”, în „Voprosî literaturî”, 1964, 12; I. C. Chițimia, România și „interminabilul” poet Pușkin, LCF, 1986, 22; Mircea Croitoru, „Istoria literaturii ruse sovietice”, în Studii de limbă, literatură și metodică, VI, Cluj-Napoca, 1990, 217-224; Aneta Dobre, Profesorul Virgil Șoptereanu la 65 de ani, RSL, 1994, 153-162; Ion Dodu Bălan, O receptare modernă, creatoare a literaturii ruse, „Națiunea”, 1998, 51; Ioan Mihuț, O filosofie a mitului, „Dimineața”, 2002, 454. St. V.
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]