497 matches
-
Madame de Montespan (n. 5 octombrie 1641 - d. 27 mai 1707), a fost fiica marchizului de Mortemart și a Dianei de Grandseigne, metresa regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. După ce a absolvit educația la mănăstire intră ca domnișoară de onoare în suita Reginei Franței Maria Tereza. Se căsătorește cu Marchizul de Montespan și au împreună un fiu. În 1667, devine amanta regelui
Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan () [Corola-website/Science/313298_a_314627]
-
bisericii, începând o relație cu văduva Scarron. De altfel iezuiții și nu o rivală au fost cei care au contribuit decisiv la căderea doamnei de Montespan. Revoltați de luxul și de modul său ostentativ de a-și afișa poziția de metresă regală, convinsă că e de neînlocuit în sufletul regelui, iezuiții i-au refuzat în mod public împărtășania, în timpul unei liturghii la care asista și regele, sfătuind-o să revină la biserică atunci când va renunța la viața ei de dezmăț. În
Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan () [Corola-website/Science/313298_a_314627]
-
în 1692, spre oroarea Ducesei de Orléans o astfel de alianță a avut loc atunci când fiul ei, Ducele de Chartres, s-a căsătorit cu Françoise Marie de Bourbon fiica cea mică nelegitimă a regelui Ludovic al XIV-lea și a metresei sale, Madame de Montespan. Inițial, mama Elisabetei a dorit ca fiica ei să se căsătorească cu regele William al III-lea al Angliei care rămăsese văduv după decesul reginei Maria a II-a a Angliei însă din cauza diferențele religioase dintre
Élisabeth Charlotte de Orléans () [Corola-website/Science/317490_a_318819]
-
considerare au fost Iosif I, Împărat romano-german , vărul ei primar care era văduv, "Marele Delfin", fiul acestuia, "Micul Delfin" și un alt văr Louis-Auguste de Bourbon, duce du Maine, fiul cel mare al regelui Ludovic al XIV-lea și al metresei sale, Madame de Montespan. În cele din urmă, Élisabeth Charlotte s-a căsătorit la 13 octombrie 1698 la Palatul Fontainebleau cu Leopold, Duce de Lorena, fiu al lui Carol al V-lea de Lorena și al Arhiducesei Eleonora Maria Josefa
Élisabeth Charlotte de Orléans () [Corola-website/Science/317490_a_318819]
-
întreg Parisul glorifica cât de bine arată regele, Marie-Thérèse a continuat să se îngrașe cu plăcerea ei pentru ciocolata caldă și să se retragă în cercul ei. Părea că Marie-Thérèse este ultima care află că soțul ei are o nouă metresă. În ciuda acestei neglijări se spune că regele își îndeplinea atribuțiile conjugale în fiecare noapte. Atunci când Ludovic a declarat-o pe Louise de La Vallière ca amanta lui oficială, a provocat multă durere reginei. Înainte de retragerea în mănăstire, Louise își va cere
Maria Tereza a Austriei (1638-1683) () [Corola-website/Science/310285_a_311614]
-
de construire (1664-1668) odată cu sărbătoarea care a avut loc între 7 și 13 mai 1664 aparent în onoarea celebrării celor două regine ale Franței - Ana, regina mamă și Marie-Thérèse soția lui Ludovic al XIV-lea însă în realitate în onoarea metresei regelui, Louise de La Vallière. Pe măsură ce timpul a trecut, Marie-Thérèse a devenit și mai docilă iar regele a continuat aventurile sale romantice. Ea a tolerat-o pe Madame de Montespan iar el s-a asigurat ca întotdeana ea să fie tratată
Maria Tereza a Austriei (1638-1683) () [Corola-website/Science/310285_a_311614]
-
-o pe Madame de Montespan iar el s-a asigurat ca întotdeana ea să fie tratată cu respect potrivit rangului ei de regină și de soție a lui, mustrând-o pe Madame de Montespan atunci când aceasta a întrecut linia. Ultima metresă a soțului ei, Madame de Maintenon a avut o mare influență asupra lui. Marie-Thérèse a jucat un rol mic în politica externă cu excepția anilor 1667, 1672 și 1678 când a fost regentă în perioada absenței soțului ei aflat în campanii
Maria Tereza a Austriei (1638-1683) () [Corola-website/Science/310285_a_311614]
-
(n. 11 septembrie 1853 în Baden, Austria - d. 17 aprilie 1940 în Viena) a fost o actriță austriacă și metresa lui Franz Joseph al Austriei. a fost singura fiică a unui producător de hârtie Anton Schratt (1804-1883); ea a mai avut doi frați. La vârsta de 6 ani a devenit interesată de teatru. Eforturile părinților ei de a o descuraja
Katharina Schratt () [Corola-website/Science/319006_a_320335]
-
născut în 1891, în cultul tatălui lor. Totuși, acesta nu își va părăsi tovarășa din tinerețe. Idila este secretă timp de trei ani, doar trei prieteni apropiați ai scriitorului fiind la curent cu ea. Zola o instalează pe noua sa metresă într-un apartament parizian și îi închiriează o casă de vacanță la Verneuil, în apropiere de Médan. Între Verneuil și Médan se poate deplasa cu ușurință cu ajutorul bicicletei. Alexandrine Zola află de infidelitatea soțului în luna noiembrie 1891, iar existența
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
Modena; și Anne Mărie Martinozzi care s-a căsătorit cu Armând, Prinț de Conți și a fost mama "Marelui Conți". Lăură s-a căsătorit cu Louis de Bourbon, duce de Vendôme, nepot al regelui Henric al IV-lea și a metresei sale, Gabrielle d'Estrées. Cuplul a avut trei copii: Lăură a murit în urmă complicațiilor după nașterea celui de-al treilea copil, Jules César, la vârsta de 20 de ani. Copii ei au fost îngrijiți de sora ei mai mică
Laura Mancini () [Corola-website/Science/325074_a_326403]
-
regentului "Filip d'Orléans") și a Louisei Henriette de Bourbon. Unchiul său era viitorul Philippe Égalité și era verișor primar cu viitorul Louis-Philippe I, rege al Franței. De asemenea a fost descendent al regelui Ludovic al XIV-lea și a metresei sale, Madame de Montespan; mama sa a fost strănepoată a "Mademoiselle de Blois" (1677-1749) iar tatăl său strănepot a "Mademoiselle de Nantes" (1673-1743), două dintre fiicele Madamei de Montespan. A fost singurul copil al părinților săi, aceștia s-au separat
Louis-Antoine-Henri de Bourbon-Condé () [Corola-website/Science/323017_a_324346]
-
Louise Élisabeth; 22 noiembrie 1693-27 mai 1775) a fost fiica lui Louis al III-lea de Bourbon, Prinț de Condé și a soției lui, Louise Françoise de Bourbon, fiica recunoscută a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și a metresei lui, Madame de Montespan. Louise Élisabeth s-a născut la 22 noiembrie 1693 la Palatul Versailles. Ca membră a Casei de Condé, a fost "prințesa de sânge". În adolescență era cunoscută la curte că "Mademoiselle de Charolais", titlu care mai
Louise Élisabeth de Bourbon () [Corola-website/Science/321126_a_322455]
-
gradul doi, bunicile lor fiind surori. Soțul ei a asumat titlurile de Duce de Nevers și de Rethel moștenindu-le de la soția sa. Prin căsătorie Henriette a devenit Prințesă de Mantua. Louis și Henriette au avut cinci copii: A devenit metresa lui Annibale Coconna, un aventurier piemontez care a fost decapitat în 1574, alături de co-conspiratorul Joseph Boniface de La Mole pentru participare la o conspirație sprijinit de Ducele de Alençon, care a implicat utilizarea de vrăjitorie împotriva vieții regelui Carol al IX
Henriette de Cleves () [Corola-website/Science/331622_a_332951]
-
la vârsta de 10 luni), le-a luat atât pe Anne, cât și pe Jeanne (pe atunci în vârstă de trei ani) de la Vaucouleurs la Paris, unde a angajat-o pe Anne ca bucătăreasă. Mica Jeanette a fost plăcută de metresa italiană a lui Dumonceaux, Francesca, care a răsfățat-o în lux. În timp, Dumonceaux a luat decizia de a finanța educația Jeannei la Mănăstirea Saint-Aure. La vârsta de cincisprezece ani, Jeanne a părăsit mănăstirea, iar primul ei serviciu a fost
Madame du Barry () [Corola-website/Science/320949_a_322278]
-
de rege cu o noapte înainte. Jeanne a avut un triumf extraordinar. Purta acum rochii extravagante atât ca proporții, cât și ca prețuri, costisitoare pentru trezorerie. Cu diamante care îi acopereau gâtul delicat și îi împodobeau urechile, ea era acum metresa declarată (maîtresse déclarée) a regelui. Datorită noii ei poziții la Curte, și-a făcut atât prieteni și cât și dușmani. Rivala ei a fost Contesa Béatrix de Grammont, sora lui Choiseul, care zadarnic a încercat să obțină locul Marchizei de
Madame du Barry () [Corola-website/Science/320949_a_322278]
-
Duce de Braunschweig-Lüneburg, devenit mai târziu regele George I al Marii Britanii și mama regelui George al II-lea al Marii Britanii. Sofia Dorothea s-a născut la 15 septembrie 1666, fiind singurul copil al lui Georg, Duce de Brunswick-Lüneburg și a metresei acestuia, Eleonore d'Esmier d'Olbreuse (1639-1722), contesă de Williamsburg. În 1676 părinții ei s-au căsătorit. Au existat discuții pentru o căsătorie între Sofia Dorothea și viitorul rege al Danemarcei, însă discuțiile s-au încheiat după ce mama viitorului rege
Sofia Dorothea de Celle () [Corola-website/Science/316483_a_317812]
-
au părut a se îmbunătăți după nașterea a doi copii: Însă George Louis a intrat într-o relație cu Melusine von der Schulenburg și a început să-și neglijeze soția. Părinții lui i-au cerut să fie mai circumspect cu metresa, temându-se că întreruperea căsătoriei ar perturba plata de o sută de mii de taleri, dar el a răspuns prin a începe să-și trateze soția brutal. În aceste condiții, Sofia Dorothea l-a reîntâlnit pe contele suedez Philip Christoph
Sofia Dorothea de Celle () [Corola-website/Science/316483_a_317812]
-
(8 februarie 1675 - 14 aprilie 1694), mai târziu Contesă de Rochlitz, a fost o nobilă germană și metresă a lui Johann George al IV-lea, Elector de Saxonia. A fost prima metresă oficială ("Favoritin") a vreunui Elector de Saxonia. Magdalena Sibylla, numită "Billa", a fost fiica Ursulei Margarethe de Haugwitz, care a fost la un moment dat metresa
Magdalena Sibylla de Neidschutz () [Corola-website/Science/326447_a_327776]
-
(8 februarie 1675 - 14 aprilie 1694), mai târziu Contesă de Rochlitz, a fost o nobilă germană și metresă a lui Johann George al IV-lea, Elector de Saxonia. A fost prima metresă oficială ("Favoritin") a vreunui Elector de Saxonia. Magdalena Sibylla, numită "Billa", a fost fiica Ursulei Margarethe de Haugwitz, care a fost la un moment dat metresa Electorului Johann George al III-lea. Din ordinul Electorului, Ursula s-a căsătorit cu
Magdalena Sibylla de Neidschutz () [Corola-website/Science/326447_a_327776]
-
metresă a lui Johann George al IV-lea, Elector de Saxonia. A fost prima metresă oficială ("Favoritin") a vreunui Elector de Saxonia. Magdalena Sibylla, numită "Billa", a fost fiica Ursulei Margarethe de Haugwitz, care a fost la un moment dat metresa Electorului Johann George al III-lea. Din ordinul Electorului, Ursula s-a căsătorit cu colonelul Rudolf de Neidschutz, care oficial apare drept tatăl Sibyllei, deși au existat zvonuri că Billa ar fi fost de fapt copilul lui Johann George. Dacă
Magdalena Sibylla de Neidschutz () [Corola-website/Science/326447_a_327776]
-
Sibyllei, deși au existat zvonuri că Billa ar fi fost de fapt copilul lui Johann George. Dacă acest lucru a fost adevărat, ar fi făcut din Billa sora vitregă a iubitului ei, Johann George al IV-lea. Billa a devenit metresa lui Johann George al IV-lea la sfârșitul anului 1691. Forțat de mama sa, Johann George s-a căsătorit în aprilie 1692, în încerarea acesteia de a întrerupe aventura fiului ei. Imediat ce el și-a asumat funcția de Elector, a
Magdalena Sibylla de Neidschutz () [Corola-website/Science/326447_a_327776]
-
de mama sa, Johann George s-a căsătorit în aprilie 1692, în încerarea acesteia de a întrerupe aventura fiului ei. Imediat ce el și-a asumat funcția de Elector, a trăit în mod deschis cu Billa iar ea a devenit prima metresă oficială în istoria Electoratului de Saxonia. Johann George și-a abandonat soția în reședința oficială și s-a mutat cu Billa în alt palat. La 20 februarie 1693, împăratul Leopold I i-a acordat titlul "Reichsgräfin von Rochlitz". Billa a
Magdalena Sibylla de Neidschutz () [Corola-website/Science/326447_a_327776]
-
Louis César de Bourbon, "Légitimé de France", Conte de Vexin (20 iunie 1672 - 10 ianuarie 1683) a fost fiu al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și a metresei sale, Françoise-Athénaïs de Montespan. Louis César născut la château du Génitoy, a fost al doilea fiu al lui Ludovic al XIV-lea și a metresei sale, Madame de Montespan. A fost numit după Iulius Cezar; iar fratele său mai mare
Louis César, Conte de Vexin () [Corola-website/Science/326107_a_327436]
-
ianuarie 1683) a fost fiu al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și a metresei sale, Françoise-Athénaïs de Montespan. Louis César născut la château du Génitoy, a fost al doilea fiu al lui Ludovic al XIV-lea și a metresei sale, Madame de Montespan. A fost numit după Iulius Cezar; iar fratele său mai mare, Louis "Auguste" de Bourbon, a fost numit după împăratul Augustus; fratele lor mai mic, Louis "Alexandre" de Bourbon, a fost numit după Alexandru cel Mare
Louis César, Conte de Vexin () [Corola-website/Science/326107_a_327436]
-
după anul 1675. Între 1677-1678 alți doi frați s-au alăturat familiei: Françoise-Marie de Bourbon născută în mai 1677 și Louis-Alexandre de Bourbon născut în iunie 1678. Apoi, mama lui a pierdut rolul de favorită a regelui în favoarea unei alte metrese, Angélique de Fontanges, și a început să petreacă mult timp cu copiii la castelul Clagny. Louis César a murit la Paris în 1683 la vârsta de 10 ani. Mama lui a fost distrusă. Vexin a fost înmormântat la mănăstirea Saint-Germain-des-Prés
Louis César, Conte de Vexin () [Corola-website/Science/326107_a_327436]