374 matches
-
său prieten Petre Missir, la acea vreme judecător supleant al Tribunalului din "a doua Capitală". Odată, a venit și nu l-a găsit. Și atunci, autorul "Năpastei" i-a lăsat un răvaș ce avea să devină celebru prin concizie, jovialitate, metrică, ingeniozitate: "Missiraș / Sunt la Iași / (Sau la Ieși) / Dacă eși / De la slujbă / Vin' la Cujbă. / Al matale / Caragiale". Este dat de exemplu în studiile privind versificația românească, a ajuns în (unele) cărți de școală, iar sintagma "Al matale, Caragiale" o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
acestui spațiu o identifică autorul în balada populară Miorița: „Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai”. Totodată, Blaga identifică expresii ale spațiului mioritic în așezarea caselor românești, în doină, ca specie folclorică definitorie pentru sufletul românesc, în metrica versului. Casele în satele românești de șes nu se alătură în front înlănțuit, dârz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor și al grădinilor, puse ca niște
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și neaccentuate, una câte una”, asemenea ritmului „alcătuit din deal și vale sau din vale și deal”. Limba românească și-a creat, probabil concomitent cu constituirea ritmică a spațiului nostru, un ritm interior, care a făcut-o mai aptă pentru metrica întemeiată pe troheu și iamb, decât pentru metrica dezvoltată din celelalte unități ritmice (Călinescu, 1941/1982, pp. 199-200). Ritmurile existenței noastre în istorie - retragerea în munți din calea năvălitorilor și revenirea la șes după trecerea primejdiei -, cele ale vieții pastorale
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din deal și vale sau din vale și deal”. Limba românească și-a creat, probabil concomitent cu constituirea ritmică a spațiului nostru, un ritm interior, care a făcut-o mai aptă pentru metrica întemeiată pe troheu și iamb, decât pentru metrica dezvoltată din celelalte unități ritmice (Călinescu, 1941/1982, pp. 199-200). Ritmurile existenței noastre în istorie - retragerea în munți din calea năvălitorilor și revenirea la șes după trecerea primejdiei -, cele ale vieții pastorale - transhumanța - s-au întipărit în mintea românului ca
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stil, de prozodie și retorică. El are, în această perioadă, cea mai importantă contribuție la constituirea teoriei literare românești. Însoțind de multe ori teoretizările cu exemplificări din propria creație, ia în discuție varietățile stilului, unele chestiuni de versificație și de metrică, genurile și speciile literare, definite după normele clasiciste, dar exemplificate, de cele mai multe ori, cu opere romantice. Creația literară se confundă cu poezia și, ca orice artă sau „meșteșug”, își are „limba ei” - idee estetică modernă, pe care o enunța în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
de masă? 4. Este controlul asupra guvernului deținut de oficialități răspunzătoare în fața electoratului, direct sau prin intermediul unui parlament reprezentativ? O caracterizare multidimensională a democrației evită presupunerea falsă că toate elementele definitorii ale unui regim democratic pot fi unite într-o metrică cantitativă unidimensională. Se respectă dictonul lui Sartori: "Formarea conceptului, înainte de cuantificare" (1970: 1036). În această secțiune examinăm semnificația fiecăruia din aceste elemente care fac ca un regim să fie o democrație completă. Un Rechtsstaat (un stat de drept sau un
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
nu a fost pusă într-una din țări) și rotunjită în sus, spre cel mai apropiat număr întreg, în cazul scalelor aditive. Pentru a ușura discuția conceptelor, de exemplu sprijinul pentru regim, care sînt măsurate pe o scară fără o metrică naturală (de exemplu, -100 la +100), adesea dihotomizăm variabila și vorbim în text de procentul celor care sînt pentru, în comparație cu cei care sînt împotrivă sau neutri (adică, zero sau minus). Este mai ușor de înțeles că 53% din respondenți fac
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sonetul - poezie cu formă fixă, alcătuită din 14 versuri, în general din două catrene și două terține, catrenele având rimă îmbrățișată, iar terținele rimă liberă, variată. Versul ultim are caracter de concluzie. ( Sonetul englez, ilustrat de W. Shakespeare, are o metrică, o dispoziție și strofele diferite). Exemplu: Trecut-au anii de M. Eminescu Genul dramatic (<fr. dramatique < lat. dramaticus = "care ține de dramă") desemnează totalitatea operelor literare create pentru a putea fi reprezentate pe scenă, prin intermediul acțiunii directe a personajelor în fața
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
pe T. Maiorescu, C. a criticat cu asprime mediocritatea veleitară, pe acei autori care, întrebuințând neologisme inutile, denaturează limba. Preocuparea pentru purificarea exprimării literare de ceea ce filologul blăjean consideră a fi elemente străine se vădește și în Elemente de poetică, metrică și versificațiune (1860), cea dintâi poetică românească amplă. Alcătuită în spiritul retoricilor antice, cartea cuprinde și referiri la poetica arabă, primele la noi. Lucrarea studiază „natura” și „forma” poeziei, adică ceea ce constituie obiectul artei literare, precum și problemele care aparțin exprimării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
monumente vechi, Blaj, 1854; Compendiu de gramateca limbei române, Blaj, 1855; Crestomația seau Analecte literarie din cărțile mai vechi și noue românești, tipărite și manuscrise, începând de la secolul XVI până la al XIX - cu notiță literară, Blaj, 1858; Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860; Elemente de filosofie, I-II, Blaj, 1861-1863; Cuvânt la inaugurarea Asociațiunei române transilvane, Blaj, 1862; Principia de limbă și de scriptură, ed. 2, Blaj, 1864; Gramatica limbei române, I-II, București, 1869-1877; Început de autobiografie, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
Ovidiu se potrivește și maestrului eoria Zilieru: „pe versuri mă reazim, / eu, // autorul, rămân flacăra verbului lor...” (Ovidiu - Tristele III 3) Fiecare ciclu de versuri (din creația Maestrului) urcă o treaptă, surprinde printr-un alt suflu valoric, cu o altă metrică, cu plăPădiri lexicale unice, din care vom aminti doar: consonantica dansantă: „Iubita mea stai între î din i și â din a e â din a zvârlit de vameși ..... plugul arându-le și cer și trup odată un mire roșu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
sintetizeze cea mai mare parte din informația deținută în respectivele variabile, pentru a simplifica procesul de analiză și interpretare a datelor. Variabilele incluse în analiză sunt prezentate în tabelul 8.13. Scala de măsurare a acestor variabile nu este una metrică, însă îndeplinește condițiile care permit să fie folosite într-o analiză factorială: valorile atribuite treptelor reflectă distanțele reale dintre ele, iar variabilele sunt măsurate toate pe aceeași scală. În programul SPSS se va selecta din meniul ANALYZE opțiunea DIMENSION REDUCTION
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Același Honterus contribuia la atât de necesarul dialog al științelor și artelor cu centrele de cultură din Apusul continentului. Așa se și explică mai limpede creația componistică Odae cum Harmoniis pe textul lui Horațiu, muzica lui Honterus având la bază metrica antică, ideea provenind din lumea renascentistă franceză unde întemeietorul genului, Baif, scria versuri în aceeași „mesurée à l’antique” pentru compozitorii Claude le Jeune și J. Mauduit. Pasiunea pentru muzică a brașovenilor avea să fie confirmată de o altă operă
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
inițiatic dantesc al drumului parcurs în căutarea izbăvirii între infernul senzualității și al patimilor, purgatoriul contemplației purificatoare și paradisul credinței. Familiaritatea cu lumea antică se resimte și în versurile din Catulliene (2002), ce transpun imagini ale lumii moderne în ritm, metrică și chiar topică latine. Cele șaizeci și șapte de poeme, majoritatea invective, recompun parodic atmosfera culturală a Clujului, văzut din perspectiva autorului, marginal revanșard cu înclinații justițiare. Adânc influențat de lirica antică în creația personală, S. este și un remarcabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289515_a_290844]
-
Cunoaștem „elemente de conținut” cuprinse în acest curriculum ambițios. De exemplu, Prodikos folosea tratatul lui Protagoras Orthoepia (Orqoevpeia = „Despre corectitudinea exprimării”), adăugând elemente de etimologie, sinonimie și precizia limbajului. Hippias preda cu atenție teme privind sunetele, cantitatea silabelor, ritmuri și metrică. Știința gramaticii pare să fi fost core al curriculumului sofist. Dar nu cunoaștem în ce fel reușeau sofiștii să articuleze coerent un corpus de cunoștințe atât de vast și nici cum reușeau să parcurgă atât de repede acest curriculum polymatheic
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care școala gramaticului căpătase un renume uriaș 4; după ce copilul învăța scris-cititul acasă cu un praeceptor, urma această școală unde studia „cele opt părți de vorbire” (nume, verb, participiu, articol, pronume, prepoziție, adverb, conjuncție), ortografia (neinfluențată de intonațiile limbii vorbite), metrica și prozodia versificației clasice și marile texte juridice și istorice 5. „Școala gramaticului” reușea să confere o vastă cultură generală, punând bazele formării paideutice 6. Tânărul absolvent urma, apoi, Școala retorului - o școală de nivel înalt, cu discipline neseparate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ed. C.W. Jones, Mediaeval Academy of America, Cambridge, 1943; Super Acta Apostolorum expositio, ed. M. Laistner, Mediaeval Academy of America, Cambridge, 1939; Opera homiletica, ed. J. Fraipont, D. Hurst, Corpus Christianorum. Series Latina, CXXII, Brepols, Turnholt, 1955; De arte metrica, ed. H. Keil, Grammatici latini, VII; ș.a.m.d. 8. Cf. Vita Wilfredi, ed. cit., citat de Riché, op. cit., p. 455. 9. Despre prințul-episcop și, mai apoi, mitropolit de York, în „Vita Alcuini” (Monumenta Germaniae Historica, Hanovra, 1887, XV), unde
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cum trăim. Poate că trăim în ceea ce identifica Lucian Blaga aplicând spațiului românesc teoria matricei stilistice. Într-un "spațiu-matrice, înalt și indefinit ondulat, și înzestrat cu specificele accente ale unui anume sentiment al destinului: spațiu mioritic" (Blaga, 1985: 196). De la metrica poeziei până la doină (ce nu mai are în această interpretare nimic legat de tânguirea ce semnifică neputința, resemnarea), toate mărturisesc despre un orizont specific. Concentrându-ne pe specificul relațiilor dintre indivizi nu trebuie să pierdem din vedere faptul că atât
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
că reduce substanțial devierea spre fantezie, spre metafora critică. Tot în linie didactică se așază mai multe volume cu structură de dicționar dedicate teoriei literaturii, esteticii, stilisticii, versificației: Curente literare (1992), Figuri de stil (1992), Genuri și specii literare (1993), Metrică și prozodie (1995), Teoria literaturii (1996). Aceste cărți, de o mare utilitate pentru elevi, studenți și profesori, se sprijină pe o bibliografie impresionantă. Autoarea nu se rezumă la a da informații, ci pune în discuție noțiunile, conceptele, le interpretează și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
Eminescu, Veronica Micle, Ion Creangă, Cluj-Napoca, 1989; Curente literare, București, 1992; Figuri de stil, București, 1992; Ion Creangă, povestitorul, București, 1992; Genuri și specii literare, București, 1993; Camil Petrescu. Schițe pentru un portret, București, 1994; Literatura română contemporană, București, 1994; Metrică și prozodie, București, 1995; Știința morții, I, Cluj-Napoca, 1995, II, Pitești, 2001; Teoria literaturii, București, 1996; Limba, stăpâna noastră. Încercare asupra feminității limbii române, Cluj-Napoca, 1999; Panorama criticii literare românești. 1950-2000, Cluj-Napoca, 2001; Feminitatea limbii române. Genosanalize, Cluj-Napoca, 2002; Cărțile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
un nou început” este și convingerea noastră că „Știința a izvorât din plin și pe meleagurile noastre”, pentru că aici s-au născut oameni ca cei menționați, de felul marelui om de știință Gheorghe Vrânceanu care își are rădăcinile în Pungești, „Metrica lui Vrânceanu” fiind astăzi cunoscută și aplicată în lumea științifică. Toate constituie o dovadă că “Rădăcinile continuității” s-ar putea să dea și alte ramuri... O carte născută din arhive și amintiri, cu acribie plămădită, de loc vitriolată, ba și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
și publicat de G. Coșbuc în „Tribuna” (1885), el rămăsese aproape necunoscut publicului de limbă română. De aceea, G. l-a „răsădit în românește” cu adevărată devoțiune: operațiunea comporta, dincolo de interesul pur literar, o înaltă semnificație patriotică. Transpunerea este - prin metrică, ton și ritm - adaptată spiritului limbii române și aduce sonorități coșbuciene și, uneori, blagiene, urmărind să reproducă mai ales atmosfera de intimitate și exultanță liniștită a originalului. Traducătorul a îmbogățit versiunea românească a poemului cu substanțiale și erudite note explicative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
procese în care fosforilarea și defosforilarea joacă un rol de seamă, îngreunează înțelegerea esențialului. Astfel, pentru subiectul pe care ni l-am propus, interesează doar semnalizările induse de factorii de creștere (TGFα, EGF), factorii de supraviețuire (IGF1), factorii Wnt, stimulii metricei extracelulare și, ca o contrapartidă a reglării, factorii letali (FasL, Tnf), inductori ai morții celulare programate (apoptozei). Căci, așa cum se va vedea în subcapitolul Apoptoza ca mecanism homeostazic, viața unor celule depinde de utilitatea lor într-o anumită unitate de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
lirice finlandeze. Despre vechea poezie lirică fino-careliană aflăm că avea metrul trohaic de patru măsuri și folosea aliterația și repetiția. Metrul kalevalian era o caracteristică a teritoriului balto-finez și era utilizat în cântece epice și lirice, descântece, ghicitori și proverbe. Metrica se schimbă în Finlanda de vest după Reforma din secolul al XVII-lea, în celelalte părți ale țării rămânând neschimbată până în secolul al XIX-lea. Stratificarea materialului poetic de-a lungul istoriei a lăsat unele diferențe între runele din nord
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cuvinte, forme, sintaxă și lexic, ea devine critică a textelor și filologie. În acest gen34 excelează, pentru a continua glorioasa tradiție a lui Petru Maior, Samuil Micu, Ienăchiță Văcărescu, Iorgovici, Golescu, filologii și gramaticienii moderni: Bălcescu, Al. Bogdan (lucrări despre metrica lui Eminescu și ritmul cântecelor de copii); Bolliac, A.I. Candrea, T. Cipariu, Gr. Crețu (studii filologice despre româna veche); Densusianu, istoric al limbii române; Frollo, profesor de latină și traducător din antici; M. Gaster, Gröter, Lambrior, Laurian, Manliu, B. Marian
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]