1,926 matches
-
cardinalul Pitra și este intitulat Dezvinovățirea în fața lui Dumnezeu prin penitență (De satisfactione poenitentiae), fiind o adevărată cântare de penitență în 212 hexametri. Poemul e însuflețit de o anume emoție și de patetism; oricum, examinat din punct de vedere al metricii clasice, așa cum se putea face parțial pentru Draconțiu, un scriitor anterior cu șaizeci de ani, se dovedește plin de defecte. Celălalt poem amintit de Isidor s-a pierdut: într-adevăr, nu pare să poată fi identificat cu cel intitulat Despre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de cei care îl citiseră pe Homer și poeții lirici, și pentru că trebuia să fie folosită în timpul celebrărilor liturgice la care participau atât persoane cultivate cât și necultivate, nu mai putea fi structurată în continuare pe baza sistemului cantitativ al metricii clasice, ci trebuia să adopte un sistem metric care să corespundă cu evoluția limbii grecești vorbite. Într-adevăr, atât limba latină cât și cea greacă începuseră să evolueze în jurul secolului al treilea după Cristos (ca să ne exprimăm cu mare aproximație
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
poeții lirici, și pentru că trebuia să fie folosită în timpul celebrărilor liturgice la care participau atât persoane cultivate cât și necultivate, nu mai putea fi structurată în continuare pe baza sistemului cantitativ al metricii clasice, ci trebuia să adopte un sistem metric care să corespundă cu evoluția limbii grecești vorbite. Într-adevăr, atât limba latină cât și cea greacă începuseră să evolueze în jurul secolului al treilea după Cristos (ca să ne exprimăm cu mare aproximație) de la un sistem cantitativ către un sistem bazat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
imnuri și de rugăciuni cântate și de ce o astfel de producție a sporit și chiar s-a format în fiecare comunitate și prin „invenție” spontană. Așadar, caracteristic acestor compoziții, așa cum am explicat deja, era faptul că erau ritmice și nu metrice. Orientul bizantin și Evul Mediu occidental au continuat să „inventeze” imnuri ritmate și au dat naștere unei înfloritoare producții poetice. Numai că, poezia liturgică, întâi prin modul său de apariție, apoi prin importanța căpătată în cadrul vieții creștine, este chiar un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
imn este analog în ce privește conținutul și tonul: este intitulat Plânsul lui Adam sau Primul Părinte și aparține tot seriei de imnuri dedicate Postului Mare și penitenței. De această dată, acrostihul e mai lung pentru că ne dă tot titlul imnului. Structura metrică este deja mai complexă. Acestui imn i-au fost adăugate patru strofe false al căror acrostih formează numele Adam. Foarte important e conținutul: este introdus Adam care vorbește cu părere de rău despre desfătările din Paradis și dialoghează chiar cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cărora li se adresau contemporanii săi Agathias și Procopios. Așadar, Roman scrie într-o limbă apropiată de cea populară, adică înrudită cu aceea a scriitorilor creștini de la începuturile epocii bizantine. O problemă care solicită încă atenția specialiștilor este aceea a metricii pentru că operele lui Roman au suferit, de-a lungul secolelor, modificări la nivel lexical, iar aceste intervenții au modificat metrica. Bibliografie. Ediții: W. Christ - M. Paranikas, Antolhogia Graeca Carminum Christianorum, Teubner, Leipzig, 1871; S.G. Mercati, S. Ephraemi Syri opera. Textum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
intuitiv găsită sau conștient aplicată - pentru consonanța stilistică, respectiv fonetică. Versiunea sa mijlocește cel mai bine muzicalitatea originalului” (Horst Anger). Varianta lui R. se apropie cel mai mult de originalul românesc, cu toate că traducerea nu este fidelă din punct de vedere metric. Trecut-au anii... și Mai am un singur dor, în tălmăcirea sa, răspund celor mai exigente cerințe, iar varianta realizată la Glossă este cea mai frecvent reprodusă versiune germană a acestei poezii. Traduceri: Aus grünen Wäldern weht der Wind. Rumänische
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
imagini, viziuni convenționale. Cei care i-au comentat lirica relevă în primul rând calitățile formale, tehnice, versurile atent elaborate după norme clasice, cursivitatea, naturalețea desfășurării textelor, precum și percepția vizuală nuanțată, de unde efecte plastice notabile. Șerban Cioculescu, de pildă, remarcă „virtuozitatea metrică” și consideră că poetul este creatorul unui „lirism luminos și stenic”. Ca dramaturg, S. începe prin a se ocupa de cazuistica relațiilor amoroase, în special de importanța încrederii între parteneri, de rezistența cuplului. Un mic amănunt ascuns din viața soției
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
cu fidelitate literală, dar prin echivalarea mecanică a cuvântului rezultă pagini adesea forțate. El tălmăcește direct după original, ajutându-se și de ediția germană a textelor shakespeariene, realizată de August Wilhelm von Schlegel și de Ludwig și Dorothea Tieck. Structura metrică a versului este păstrată, în schimb limbajul familiar și localizant ori grave inexactități duc, fără intenție, la unele efecte comice și de vulgarizare. S. a transpus în germană scrieri de Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, Ioan Slavici. În manuscris s-au
STERN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289926_a_291255]
-
ele terminîndu-se printr-o asonanță pe sunetul e (-e sau -ae). Augustin știa că romanii din Africa, dar și din alte locuri nu mai simțeau prozodia latinei clasice, și de aceea compune acest psalm în proză ritmată și nu conform metricii. Bibliografie. Ediții: CSEL 51, 1908 (M. Petschenig); BA 28, 1963 (G. Finaert, Y. Congar, G. Bouissou). 7. Confesiunile Numirea ca episcop la Hippona suscitase numeroase critici, și Augustin vrea să răspundă acestora (și, bineînțeles, să mediteze și asupra unor probleme
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
teologică a lui Draconțiu e influențată încă de cartaginezul Tertulian și că pasajele cu caracter imnic imită imnurile lui Ambrozie. Opera poetică a lui Draconțiu este foarte interesantă și din punctul de vedere al lexicului și al evoluției limbii și metricii latine (aceasta din urmă era de-acum o pură reconstrucție doctă deoarece încă din secolul al III-lea prozodia latinei fusese abandonată aproape în întregime în favoarea accentului intensiv). Desigur, această problematică nu ne poate interesa aici. în Spania vizigotică s-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
imită mai ales pe Vergiliu, dar cultura sa clasică e considerabilă, pentru că îl cunoaște și pe Stațiu; îi imită totodată și pe poeții creștini, cum sînt Prudentius și Paulinus de Nola; totuși, prozodia și metrica sînt deseori defectuoase, nemairespectînd regulile metricii clasice. Poetul cunoaște totuși instrumentele tradiționale ale poeziei latine, de exemplu folosirea frecventă a aliterației. în ansamblu, pare să respecte în mod mai riguros regulile parafrazei biblice, care e mult mai puțin liberă decît la Iuvencus. Acest lucru e în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
odinioară sînt departe; acum, oamenii trebuie să ducă o viață mai curată; lumea a îmbătrînit și devastările barbarilor arată că sfîrșitul ei e aproape. Folosirea modelelor clasice e foarte limitată; par cîteva reminiscențe din Prudentius. întîlnim și violări ale legilor metrice; rima este folosită frecvent. Lui Orientius i-au fost atribuite și alte scrieri minore, a căror autenticitate nu e totuși sigură. Bibliografie. Ediții: CSEL 16, 1, 1888 (C. Schenkl); C.A. Rapisarda, Centro di Studi sull’Antico Cristianesimo, Catania, 1958
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
crescut în secolele următoare, devenind în Evul Mediu un exemplu de poezie creștină. Opera în proză respectă cu fidelitate împărțirea în cărți a celei poetice, însă, după cum spune Sedulius însuși în prefață, adaugă lucruri care acolo fuseseră omise din necesități metrice. Sedulius a scris și două imnuri. Primul, compus în distihuri elegiace (intitulat și Elegia), este o laudă adusă Domnului, iar în final conține unele paralele între Vechiul și Noul Testament în privința istoriei mîntuirii. Mult mai interesant din punct de vedere poetic
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de cardinalul Pitra și este intitulat Dezvinovățirea în fața lui Dumnezeu prin penitență (De satisfactione poenitentiae), fiind o adevărată cîntare de penitență în 212 hexametri. Poemul e însuflețit de o anume emoție și de patetism; examinat din punctul de vedere al metricii clasice, așa cum se putea face parțial în cazul lui Draconțiu, un scriitor anterior cu șaizeci de ani, se dovedește plin de defecte. Celălalt cînt amintit de Isidor s-a pierdut; nu pare să poată fi identificat cu cel intitulat Despre
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de cei care îl citiseră pe Homer și poeții lirici, și pentru că trebuia să fie folosită în timpul celebrărilor liturgice la care participau atît persoane cultivate cît și necultivate, nu mai putea fi structurată în continuare pe baza sistemului cantitativ al metricii clasice, ci trebuia să adopte un sistem metric care să corespundă cu evoluția limbii grecești vorbite. Atît limba latină, cît și cea greacă începuseră să evolueze în jurul secolului al III-lea după Cristos (ca să ne exprimăm cu mare aproximație) de la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
poeții lirici, și pentru că trebuia să fie folosită în timpul celebrărilor liturgice la care participau atît persoane cultivate cît și necultivate, nu mai putea fi structurată în continuare pe baza sistemului cantitativ al metricii clasice, ci trebuia să adopte un sistem metric care să corespundă cu evoluția limbii grecești vorbite. Atît limba latină, cît și cea greacă începuseră să evolueze în jurul secolului al III-lea după Cristos (ca să ne exprimăm cu mare aproximație) de la un sistem cantitativ către un sistem bazat pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de imnuri și de rugăciuni cîntate și de ce o astfel de producție a sporit și chiar s-a format în fiecare comunitate și prin „invenție” spontană. Caracteristic acestor compoziții, așa cum am arătat deja, e faptul că erau ritmice, și nu metrice. Orientul bizantin și Evul Mediu occidental au continuat să „inventeze” imnuri ritmate și au dat naștere unei înfloritoare producții poetice. Numai că poezia liturgică, întîi prin modul său de apariție, apoi prin importanța căpătată în cadrul vieții creștine, este chiar un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
este asemănător ca ton și conținut el se intitulează Plînsul lui Adam sau Primul Părinte și aparține tot seriei de imnuri dedicate Postului Mare și penitenței. De această dată, acrostihul e mai lung, deoarece ne dă tot titlul imnului. Structura metrică este deja mai complexă. Acestui imn i-au fost adăugate patru strofe neautentice, al căror acrostih formează numele Adam. Foarte important e conținutul: este introdus Adam, care regretă desfătările din Paradis și dialoghează chiar cu Dumnezeu. Și aceasta este opera
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cărora li se adresau contemporanii săi Agathias și Procopius. Roman scrie într-o limbă apropiată de cea populară, o limbă asemănătoare cu aceea a scriitorilor creștini de la începuturile epocii bizantine. O problemă care solicită încă atenția specialiștilor este aceea a metricii, pentru că operele lui Roman au suferit, de-a lungul secolelor, modificări la nivel lexical, iar aceste intervenții au modificat metrica. Bibliografie. Ediții: W. Christ, M. Paranikas, Anthologia Graeca Carminum Christianorum, Teubner, Leipzig, 1871; S.G. Mercati, S. Ephraemi Syri opera. Textum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o legendă în versuri despre întemeierea Bucureștiului (Die Gründung von Bukarest). Bun cunoscător al limbii și literaturii române, S.-S. pune la dispoziția cititorilor transpuneri fidele atât din punct de vedere al mesajului semantic, cât și din cel al respectării metricii. Este demnă de menționat strădania de a-i convinge pe cititorii săi de forma artistică remarcabilă a prozodiei populare românești. De altfel, în același an cartea ajunge la o a doua ediție. Fidel preocupărilor pentru folclorul românesc, S.-S. transpune
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
scurtă, cu o tonalitate minoră, deși câteva nu lipsite, mai ales sub aspectul prozodic, de o mică notă personală, dată de cadențări dactilice și rime mai puțin obișnuite. Figurația celor cincizeci de poezioare, miniaturi sufletești brodate pe rețeaua unei fantezii metrice variate, e construită în special din elemente de recuzită a naturii (plopii înalți, grâul verde, florile de mac, anotimpurile), dorurile, visul, tristețea fiind legate de anumite stări, care nu devin întotdeauna stări poetice. Uitată azi cu desăvârșire, desconsiderată în perioada
UMBRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290337_a_291666]
-
în meditație și vibrație în versul patriotic. Meritele lui sunt legate și de expresia mai nuanțată a sentimentului în erotică, de orientarea baladei spre sursa unui fantastic folcloric, de contribuția însemnată la rafinarea progresivă a limbii poetice (fluența versului, tiparele metrice). V. a tradus, pentru nevoile teatrului, din autorii dramatici mai cunoscuți ai vremii: August von Kotzebue (Grădinarul orb sau Aloiul înflorit, Ceasul de seară), Fr. W. Ziegler (tragedia Ermiona sau Mireasa lumii celeilalte), Heinrich von Collin (Regulu), Eugène Scribe, ca
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
burtă; // Zidit din greu, / bolohănos, / Și, cum îi zice presa, / Un chip menit să fie dos / Ce și-a greșit adresa”. De la al doilea volum, Alte orizonturi, Z. experimentează noi specii lirice și noi mijloace de expresie, își diversifică structura metrică. Însușindu-și ritmuri, procedee de la alți poeți - cadențe eminesciene îndeosebi -, dar și forme proprii unor predecesori mai îndepărtați, ca Ienăchiță Văcărescu (Turturica) și Costache Conachi (Fantazio), el adoptă (sau concurează) și prozodiile unor contemporani, precum Al. Macedonski și G. Coșbuc
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Centrului de plasament „Laurenția Ulici” Gura Humorului și ale Centrului Școlar „Constantin Păunescu” Iași. La Liceul „G. Ibrăileanu” Iași am utilizat doar sala de sport. 3.1.2. Materiale necesare În desfășurarea cercetării, am utilizat următoarele materiale: metru, ruletă, bandă metrică, cântar, lădița pentru evaluarea mobilității coloanei vertebrale în plan sagital, aparat electronic pentru măsurarea presiunii arteriale și a frecvenței cardiace „Beurer”, bănci de gimnastică, saltele, cercuri, ladă de gimnastică, jaloane, cronometru, taliometru, mingi de oină. 3.2. Metode de cercetare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]