2,110 matches
-
Librete de operă traduse în limba franceză, localizarea în mediul parizian a acțiunii propriu-zise, inspirația din texte originale aparținând marilor autori francezi de secol XVIII, de secol XIX, se constituie în fapte curente care urmau a atrage atenția publicului marii metropole. Spiritul muzicii rămâne însă italian. Prin verva dramatică, prin melodie, prin culoare. Prin cantabilitatea ce se dezvoltă în zona vocalelor întărite de sonoritatea astringentă a consoanelor. - Nici Francesco Cilea nu a procedat altfel. A urmat exemplul iluștrilor săi predecesori. Acțiunea
O capodoperă puțin cunoscută la noi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8792_a_10117]
-
sosesc acum cu avioanele. E ceva solemn și melancolic, de nobil scăpătat, dar păstrându-și totuși prestanța, în frumusețea acestei Căpitănii singuratice, dincolo de care, în spatele Navigatorului, parcă și el cam trist, începe La Rambla. Prima, adevărata, celebra, căci în această metropolă caroiată și diagonată mai sunt câteva ramble la fel de mărețe, chiar dacă se cheamă passeig sau avinguda. Nebunia de pe lume e însă aici, pe La Rambla: flașnetari însoțiți de căței, maimuțe ori papagali, instrumentiști, cântăreți, chioșcuri cu toată presa pestriță a lumii, cu
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
Ce oare îi poate transforma aici într-un soi de mutanți sumbri? Am respirat ușurat când, în sfârșit, m-am văzut din nou la suprafață, sub cerul lui Dumnezeu. În pofida ultimului episod, am părăsit Barcelona cu imaginea luminoasă a unei metropole deopotrivă orgolioasă și fastuoasă, mândră de grandoarea sa, dar paradoxal lipsită de orice aroganță, dimpotrivă, primitoare, tolerantă și - oximoronic curios! - de o sobră exuberanță. Și cu întrebarea dacă va mai fi pe undeva vreun tărâm unde să poți găsi atâtea
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
terifiante ale luptelor de stradă în cartiere cu aspect de ghetou, trimit la războaie precum cel din Ruwanda, Cecenia, Afganistan și mai ales Irak, la zonele unor conflicte înghețate, unde violența plutește în aer, dar și la viața de la periferia metropolelor, a populațiilor neasimilate, flotante, dezvoltînd o agresivitate latentă alimentată de frustrări și indigență. Prima parte a filmului gravitează în jurul unor probleme de fond, de ideologie, aproape fiecare personaj are mica sa istorie tragică dezvoltată în jurul unei morți infantile. Excelentă apariția
Copiii omului și sfârșitul copilăriei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9823_a_11148]
-
de pildă, în metrou, sunt scrise pe ziduri reclame pe care abia dacă poți să le distingi cu lupa... Curiozitatea umană este totdeauna ațâțată de ezoterismul textelor. De aceea, sunt destinate eșecului toate reclamele enorme, desfășurate pe panouri gigantice, în metropolele lumii. Omul nu mai știe cum să scape de ele. Excesul, se știe, plictisește. O lecție de limbă franceză, în clasa întâi, arăta astfel: John Thomson, pălărier, face și vinde pălării. Un client cusurgiu a întrebat logic: "De ce mai pui
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]
-
din trăsăturile fondatoare de umanitate în sensul superior și integrator al ei. Deși avînd aceeași limbă, sunt atitudini care despart defintiv tribul, trăind la adăpostul pădurii, de civilizația citadină maya. Nu-i acesta un conflict vechi de cînd lumea între metropolă, unde lume de toată teapa își amestecă culorile și interesele și restrînsele așezări "rurale"? Războinicii Holcane nu sunt simpli vînători, ci fac parte dintr-o castă războinică, o confrerie de războinici-vînători-de-capete, asemeni ancestralelor mannerbünde de care amintește Mircea Eliade într-
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
Acest "spirit liber" disprețuiește însă plebea, care "nu are niciodată dreptate": "Plebea, de orice categorie socială ar fi, de orice orientare ideologică, fie de dreapta, fie de stînga, este mereu sanguinară și netoată, canalie de uliță sau de asfalt al metropolei. Există o plebe cu titluri: așa-zișii inculți cu diplomă. Există o plebe conformistă: eterna plebe guvernamentală. Există fiara dezlănțuită și bestială, cu instincte nezăgăzuite, plebea jefuitoare, măgarii care dau cu copitele în leii răniți". în consens, ni se spune
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
la fereastra lui Bacovia (pe care Fundoianu-l "citează" în Priveliști: "Toamna bacoviană geme-n ferestre: of..."); ecoul "tăcerii cu zumzete de roi" dintr-o poemă a lui Blaga... Al cochiliei pline de rumoarea și de întreg aleanul mării; al unei metropole,-n amurg, pe care o percepi sonor, de după geamuri sau dintr-o fereastră, - această,-n tălmăcirea lui Dan Botta, "... măsură a așteptării,/ De atâtea ori împlinite și târziu,/ Când viul din noi e dorul revărsării/ Într-un alt viu." Cât
Șerban Foarță către Ioana Pârvulescu by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8924_a_10249]
-
Spuneam că ceea ce impresionează mai mult în Jurnalul parizian, ajuns acum la a V-a ediție (Timpul trăirii, timpul mărturisirii: jurnal parizian, text integral, prefață de Antonio Patraș, Editura Corint, București, 2006), este numărul inepuizabil de teme: viața însăși a metropolei spirituale a lumii e de necuprins. Și totuși autorul ambiționează, și reușește în mare măsură, să dea o imagine cvasitotală a unui Paris surprins în mai toate articulațiile sale. în schimb, încercarea noastră de a o sistematiza, în aceste impresii
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
provoace un scandal, un film crud, fără menajamente, problematic, politically incorrect de la un capăt la altul ca orice film autentic. Personajul principal, Erica Bain, interpretată excelent de Jodie Foster, este realizatoarea unei emisiuni de radio intitulată " Mergînd pe stradă" despre metropola în care-și trăiește love story-ul cu David Kirmeni (Naveen Andrews) pe care l-am întîlnit și în Pacientul englez ( 1996 ) al lui Anthony Minghella și în serialul de televiziune Lost. Situația se schimbă brusc după o plimbare prin Central
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]
-
Virgil Mihaiu Ceea ce frapează, de la prima descindere, în lumea lusitană e preeminența arhitecturii. Îmi pare că, dintre toate artele, aceasta deține aici supremația - iradiind din metropola Lisabona (acum vreo jumătate de mileniu, capitală a lumii!) nu doar către Porto, Guimarăes, Coimbra, Tomar, Sintra, Évora, Santarém, Braga, Viseu, Aveiro, Viana do Castelo, Bragança, Lamego, Silves, Faro, Portimăo, Tavira, Lagos ... dar și "peste mări niciodată înainte navigate", cum
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
un interviu, reporterul american Daniel Pearl de la ziarul Wall Street Journal este răpit de către membrii grupării teroriste intitulate Mișcarea Națională de Reinstaurare a Suveranității Pakistaneze (MNRSP). Spre deosebire de Afganistan, teatru de război, Pakistanul este unul din aliații zonali ai S.U.A., însă metropola este considerată nesigură pentru cetățenii americani datorită grupărilor islamiste teroriste refugiate pe teritoriul acestuia. Avertismentul apare nu odată în film, Karachi este teritoriul unui război invizibil, cu atît mai mult cu cît situația este complicată politic și de relațiile încordate
Un memento Daniel Pearl by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9106_a_10431]
-
preajmă" (Cine?). Firește, această pace evocată cu o nostalgie naivă, "cu umilință dar și cu o nețărmurită încredere", după cum observa N. Balotă, posedă și o valență polemică. Ea reprezintă un contrast în raport cu postura actuală a poetului care locuiește într-o metropolă, simțindu-se - cum altminteri? - dezmoștenit, abandonat unui mediu pe care-l percepe în mod cronic ca ostil. E vorba aci de conjugarea a două atitudini. Pe de o parte pătimirea mai de mult cunoscută a barzilor, în speță ardeleni, ai
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
clasicismului muzical, lucrări semnate de Joseph Haydn, de Wolfgang Amadeus Mozart. în fapt, zona clasico-romantică vieneză a hrănit literalmente anii formației artistice a adolescentului Enescu. Au fost decenii în care umbra lui Beethoven reprezenta o realitate concretă a cotidianului marii metropole. Spre exemplu, în realizarea aceluiași trio al muzicienilor elvețieni - de această dată în compania pianistei Steluța Radu, în Sala "Casino" - a putut fi audiat celebrul Cvartet cu pian, în sol minor, de Johannes Brahms. Tot aici, creații schubertiene majore au
"Enescu și muzica lumii"... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9338_a_10663]
-
Concertului baroc al lui Alejo Carpentier, ceva din fastul flamboiant al romanelor lui García Márquez, cu delirul stilistic și vitalitatea lor covîrșitoare, constituie o combinație minunată între animație și un spectacol cu păpuși. Un tigru uriaș pătrunde în oraș, iar metropola, Sao Paolo, devine o junglă agitată la trecerea lui, înflorește amețitor și intră în ritmul de tobe al sălbăticiei. Oamenii devin faună, instinctele sunt catalizate pînă la enorm și produc miraculoase, sclipitoare metamorfoze, practic o feerie a plenitudinii vieții într-
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
Ponzio), filozofie academică și culturală în Finlanda (Ilkka Niiniluoto), semiotica paradoxului (Antti Salminen), denotație și referință în sisteme nelingvistice (Alexandros Lagopoulos și Karin Boklund-Lagopoulos), diagramatologie (Paolo Fabbri), o întâlnire ratată: semiotica și psihanaliza (Cristina Alvares), cum poate fi înțeleasă o metropolă (Roland Posner), urban și rural (Dong-yoon Kim), abducție și meta-abducție în opera romanescă a lui Umberto Eco (Ilias Yocaris); de la tăcere contemplativă la interacție cinetică: Jesus Soto (Julian Cabeza și Lourdes Molero), specificitatea semiotică a textului fotografic (Garcia de Molero
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
Constantin Simirad Iașul în lume. Corespondență selectivă (c) CONSTANTIN SIMIRAD (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Constantin Simirad Iașul în lume. Corespondență selectivă EDITURA JUNIMEA IASI 2014 Cuprins Cuvântul autorului .................................................................... 7 I. Primari ai marilor metropole 11 II. Consiliul Europei 92 III. Consiliul Județean 117 IV. Ambasadori din România și Cuba 134 V. Personalități atașate orașului Iași 186 VI. Autorități centrale și șefi de stat 235 VII. Legături cu Sfânta Biserică și cu slujitorii săi 301
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
tipul "nu știu". Cu cît sunt mai puțin informați într-o problemă de care sânt străini, cu atât se vor amesteca mai mult "ca musca în lapte" și , cum spune românul, în final "va vărsa cerneala". I. Primari ai marilor metropole Un mare oraș, o mare aglomerație urbană din orice țară, trebuie să fie angrenată în găsirea de soluții la problematica vremii, la provocările mari cu care se confruntă întreaga omenire a zilelor noastre. Înainte de a detalia cele spuse mai sus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
Europa de Est și preluau asupra lor cheltuielile legate de prezența noastră la aceste manifestări (vezi, de exemplu, corespondența cu orașul Marseille). Orașul Iași a construit relații excelente cu o mulțime de mari orașe din toată lumea și s-a înfrățit cu multe metropole de pe toate continentele, excepție făcând doar Australia. Când am venit la Primăria Orașului Iași în 1992, orașul nostru era înfrățit doar cu Poitiers. Primarul Manciuc, care a semnat protocolul de înfrățire, a făcut o excelentă impresie primarului Jacques Santrot. Acesta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
doar cu Poitiers. Primarul Manciuc, care a semnat protocolul de înfrățire, a făcut o excelentă impresie primarului Jacques Santrot. Acesta mi-a vorbit elogios despre personalitatea acestui primar excelent pe care l-a avut Iașul. Prin Eurocités, asociație a marilor metropole europene, orașului nostru i s-au deschis larg porțile pentru a se angaja ca membru activ în complicata scenă a lumii, unde se vehiculau și se propuneau unele soluții globale. Aceste soluții plecau de la autoritățile locale către factorii superiori de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
locului despre ce este vorba, asimilând cunoștințe de la cele mai înalte autorități, cu mare putere de decizie. La început am solicitat asistență din partea unor funcționari din MAE, dar nu numai, pentru a introduce orașul Iași pe scena politică a marilor metropole europene. Cu timpul, orientarea României a prins contur și drumul de urmat era destul de vizibil și chiar previzibil. Am avut onoarea de a avea o corespondență notabilă chiar cu unii șefi de stat și am legat prietenii cu președintele din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
simți singur, infinit de singur, într-adevăr astfel ocrotit. * „Gloria dinaintea poporului, iată la ce trebuie să năzuiești. Nimic nu va egala vreodată privirea umedă a cârnățăresei care te-a văzut la televizor.“ Baudrillard. * Groaza de sărăcie face cultura marilor metropole. „Nevroza fundamentală“ a individului, cum ar fi zis Freud, nu își mai suge sevele din obsesia morții. Sărăcia este de departe factorul existențial care declanșează bolile psihice ale mulțimilor puternic urbanizate. Reprezentarea sărăciei poartă asprimile acuzației: săracul este fie neputincios
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
sau stăruința lor. Din mers, încerc să le tălmăcesc în cea mai clară limbă română - și mi le rostesc și în șoaptă, mie însumi, să aud cum sună, cum vibrează ele aici, eu fiind singurul sau primul, care, în toată metropola asta cosmopolită, gândește și exprimă în românește următoarele: " Ambiția unui individ (sau țări, extind) poate să nu fie ambiția altui individ, (altei țări): dar umanitatea unui individ (unei țări) poate fi umanitatea altui individ (altei țări)". (în Parlamentul român, greu
Orologiul Londrei (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9474_a_10799]
-
rară care-l situează pe același plan problematic cu androizii: îmbătrînirea accelerată. Altfel, orașul tentacular trăiește într-o noapte eternă pe fundalul căreia țîșnesc din furnale la mari înălțimi limbile lacome ale unor flăcări industriale. Nu este infernul, ci doar Metropola, Los Angeles-ul lui 2019, în mijlocul cărora tronează asemeni unei piramide mayașe templul tehnologic al lui Tyrell. Se poate discerne și o fină aluzie la Metropolisul (1927) lui Fritz Lang. Reclame gigantice ale unor psihedelice frumuseți asiatice deschid tot atîtea porți
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
Când spun planetară mă gândesc, firește, la notoriile nume ale corifeilor moderni, de la Allan Ginsberg și Mark Strand (S.U.A.) până la H. M. Enzensberger (Germania), Michel Deguy (Franța)... A venit timpul să fac cunoscut faptul că Vârșețul încearcă să fie o adevărată metropolă literară. Și poate să demetropolizăm Vârșețul literar. Poate îl facem cadou Bucureștiului literar. Asta e logica iradierii europene, măcar în ceea ce mă privește. Am domiciliul în orașul unde s-a născut Iovan Steria Popovici (un Caragiale al sârbilor), unde Vasko
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]